Sunteți pe pagina 1din 30

Anestezia in chirurgia oro-maxilo-faciala, serviciul anesteziologic. Particularitatile anesteziei generale.

Elaborat de: Dahina Alina

Difinitie
Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante chimice care au proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii. Clasificarea anesteziei se face in functie de segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele anestezice si mecanismul lor la acest nivel. Exista 3 tipuri de anestezie: Anestezie locala- este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare. Anestezie de conducere- blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici, plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou.

Anestezia generala- este o stare particulara, indusa tranzitoriu si reversibil prin mijloace chimice(substante anestezice generale), fizice(hipotermia) sau electrice(electronarcoza),cu o tehnica complexa utilizind o multitudine de substante si o aparatura speciala.

Particularitatile anesteziei generale in OMF


Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune: -narcoza(sau pierderea constientei ori somn profund), care este datorata administrarii unui agent anestezic, fie prin inhalare,fie pe cale intravenoasa.(ketamina, etomidal si mai recent , diprivan) -analgezia( disparitia durerii) care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul; -curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care permite relaxarea musculara necesara unei bune desfasurari a interventiei.

Se considera actual ca orice tehnica anestezica trebuie sa asigure 4 deziderate principale : 1. combaterea durerii (analgezia) 2. hipnoza si amnezie 3.relaxare musculara 4.protectie anti-stress Analgezia

- dezideratul principal al oricarei tehnici anestezice - asigura confortul bolnavului - ndeparteaza durerea,care este principalul factor de activare a reactiei neuro-vegetative-endocrine

Hipnoza,sedarea,amnezia - ndeparteaza unii factori stresanti - asigura confortul bolnavului care "nu mai traieste" actul chirurgical -relaxarea musculara -asigura confortul chirurgului, care poate opera optim ,n conditii de imobilitate a bolnavului Protectia anti-stress

-orice agresiune asupra integritatii organismului, activeaza sistemul neuro-endocrin cu aparitia unor reactii, fenomene menite sa ndeparteze factorul agresor si sa restaureze homeostazia organismului. Factorii care pot declansa reactia organismului sunt multipli: durerea,pH-ul, reducerea substratului nutritiv circulant, modificari de temperatura,frica , anxietatea
-astfel protectia anti-stress presupune nu numai realizarea analgeziei, ci si combaterea fricii si anxietatii, precum si mentinerea functiilor normale a diverselor aparate si sisteme, printr-o terapie intensiva corespunzatoare preoperatorie .

Fazele anesteziei generale:


1.inductia

2.mentinerea
3.trezirea 1. ncepe n momentul administrarii substantelor anestezice si continua pna la atingerea unui nivel stabil al anesteziei ( pierderea starii de constienta ); perioada cu risc crescut - pot sa apara alterari bruste ale functiilor respiratorie si circulatorie; perioada n care se realizeaza intubatia endotraheala; 2. perioada n care se desfasoara interventia chirurgicala - necesita monitorizare atenta ( clinica si paraclinica : noninvaziva si invaziva) 3. o alta perioada cu risc : ntreruperea administrarii substantelor anestezice,antagonizarea preparatelor administrate, trezirea pacientului fluidele administrate intraoperator , pentru a umple vasele dilatate, pot conduce la o suprancarcare de volum , daca vasele se rentorc la starea lor de constrictie; este perioada n care : durerea prezenta sondei endotraheale frisonul vasoconstrictia indusa de hipotermie pot produce hipertensiune

1. ncepe n momentul administrarii substantelor anestezice si continua pna la atingerea unui nivel stabil al anesteziei ( pierderea starii de constienta ); perioada cu risc crescut - pot sa apara alterari bruste ale functiilor respiratorie si circulatorie; perioada n care se realizeaza intubatia endotraheala;

MEDICAIA PREANESTEZIC cuprinde totalitatea masurilor de pregatire prihica -fizica -medicamentoasa a bolnavului in vederea anesteziei.
Consultul preanestezic are o valoare indiscutabila, putnd uneori nlocui medicatia. Anxietatea este mai bine ndepartata de vizita anestezistului dect de barbiturice n cadrul consultului preanestezic , anestezistul informeaza pacientul asupra anesteziei (accentund siguranta tehnicii anestezice alese, va mentiona si posibilitatea aparitiei complicatiilor ), ofera suport emotional , tinde sa cstige ncrederea pacientului .

Majoritatea pacientilor sunt anxiosi nainte de operatie. Dar pregatirea preanestezica nu poate nlatura total anxietatea, nici nu poate oferi analgezie, amnezie sau sedare . Din acest motiv se recurge la medicatia preanestezica .

Scopul medicatiei preanestezice:


- ndepartarea anxietatii - sedare - asigura stabilitate hemodinamica - reducerea riscului de aspiratie al continutului gastric acid - analgezie - previne greturile si varsaturile postoperatorii

- controlul infectiei
- amnezie - controlul secretiilor orale

* Pacientul trebuie sa vina n sala de operatie treaz, cooperant,dar


molesit, somnoros.

*Factori de care depinde alegerea medicamentului si a dozelor : vrsta ,


greutatea , starea clinica a pacientului , gradul de anxietate , experienta anterioara cu premedicatia , alergia sau toleranta la medicament , felul operatiei (ambulatorie , n urgenta) . - pacientii vrstnici / cu stare generala grava : primesc doze mici sau nu primesc deloc sedative; - pacientii cu hipovolemie / b.pulmonare cronice cu anomalii ale gazelor sanguine - nu primesc sedative; - pacientii foarte anxiosi , ar trebui sa primeasca o medicatie sedativa foarte puternica , dar acest lucru nu este ntotdeauna posibil , datorita riscului de aparitie a complicatiilor cardio-vasculare si respiratorii , ce pot sa apara la bolnavul nemonitorizat , n timpul transportului .

*Au fost folosite mai multe clase de medicamente anxiolitice . Actual ,


cele mai folosite sunt benzodiazepinele .

* Pacientii hipertensivi cu b.coronariene pot prezenta variatii


tesionale mari nainte , n timpul , sau dupa interventia chirurgicala .

* Pacientii care urmeaza tratament antihipertensiv , trebuie sa-si


ia medicatia dupa programul obisnuit.

* Pacientii

cu valori ale tensiunii controlate , vor fi relativ stabili n timpul anesteziei , n timp ce bolnavii cu TA necontrolata vor avea fie hipotensiune , fie hipertensiune n timpul anesteziei. Preparate care scad volumul secretiei gastrice si cresc pH-ul gastric : - anti RH 2 - OMEPRAZOL - CITRAT DE SODIU -METOCLOPRAMID

Indicatiile ale anesteziei generale in stomatologie:


1.la copiii mici, la care teama fata de ingrijirile stomatologice face imposibila colaborarea cu medicul;in aceste cazuri, simpla injectie pentru efectuarea anesteziei locala este tot atit de dificila de executat ca si interventia stomatologica insasi; 2.la pacientii cu teren alergic sau care prezinta intoleranta la anestezicele locale; 3.la bolnavii cu deficite neuro-psihice si neuromotorii. Deficitele motorii centrale, caracterizate prin miscari necoordonate, fac imposibila orice manevra endobucala sub anestezia locala. 4.in procesele septice evolutive, unde accesul eficient asupra regiunii de anesteziat nu este posibil,iar din cauza inflamatiei, infiltratia locala si blocajul la distanta nu sunt posibile.

Indicatiile anesteziei generale in stomatologie pot fi extinse si in alte situatii: -cazuri care ar necesita tratamente stomatologice multiple intr-o sedinta,cum ar fi:extractii multiple ale unor dinti situati in cadrane dento-alveolare diferite; -cazuri de epilepsie, la care declansarea crizei sub anestezie locala in timpul tratamentului stomatologic poate conduce la accidente foarte grave prin contractarea brusca si foarte puternica a muschilor inchizatori ai cavitatii bucale. -unele afectiuni cronice care necesita un control special al pacientului, cum cunt:hipertensiunea arteriala(pentru evitarea complicatiilor cardiocirculatorii),hipertiroidismul(cind nivelul ridicat al metabolismului si tulburarilor cardio-circulatorii fac dificil controlul pacientului sub anestezie locala); -la pacientii cu un echilibru neuro- vegetativ labil( depresivi, anxiosi).

Substante anestezice
1.Anestezice volative -Dietileterul(este un anestetic sigur si puternic,preyinta o limita de securitate larga,mentine respiratia si circulatia in timp ce produce o excelenta relaxare musculara,determina inductie si trezire prelungita,predispune la spasm glotic si tuse); -Divinileterul(inductia si trezirea sunt rapide 2-3 minute,nu afecteaza respiratia nici circulatia,este toxic pentru ficat si rinichi); -Halothanul(este foarte volatil,des utilizat in prezent,inductia si trezirea sunt scurte,anestezic puternic,actioneaza in concetratii mici) -Methoxyfluranul(este cel mai puternic anestezic volatil,inductia si trezirea sunt mult mai lungi decit la holothan,indicat pentru anestezie la copii) -Enfluranul(miros placut,proprietati anestezice asemanatoare halothanului,determina o inductie mai rapida) 2.Anestezice gazoase -Protoxidul de azot(cel mai vechi si mai utilizat anestezic,da o anestezie superficiala si astfel singur nu poate determina anestezie chirurgicala,de aceea administrarea se face obligatoriu cu oxigen) -Ciclopropanul(se administreaza numai in circuit inchis in amestec cu oxigenul, inductie si trezire rapida,se poate administra la copii,este rar folosit)

3.Anestezice intravenoase -Barbiturice(considerat anestezicul intravenos de electie,este un bun hipnotic,determina o pierdere a cunostintei rapide si placute,fara excitatii sau voma,trezirea mai mult sau mai putin rapida,este utilizat rareori singur in anestezie) -Methohexitalul(inductie rapida si trezire imediata,se utilizeaza pentru anestezii de scurta durata) -Hidroxidiona(inductie lenta,este slab analgezic,are actiune hipotensiva si este iritant pentru vene) -Propanididul(anestezic ultrarapid,cu inductie foarte rapida 10-12 secunde,trezire rapida) -Ciclohexilamina(cu Ketalar poate determina la trezire fenomenelor de agitatie,reactii halucinogene, se administreaza pe cale intramusculara la copii) 4.Anestezice intrarectale -Tribrometanol(pierderea cunostintei se instaleaza dupa aproximativ 10 minute,este maxima dupa 30 minute si dureaza1-3 ore,este indicat la copii,hipertiroidieni,contraindicat la hipertensivi,dispneici, stari de soc,insuficienta hepatica) -Cloral hidrat(determina in 15-30 minute un somn aproape normal,care dureaza 3-5 ore,se evita doze mari pentru a nu inhiba centrii respiratori) -Barbiturice(produc somnul in 10-15 minute) La fel se mai utilizeaza: Miorelaxantele, Analgezice, Neuroleptice.

Stadii ale anesteziei generale


Clasic se descriu 4 stadii, care corespund unei depresii tot mai marcate ale SNC: stadiul I - de analgezie constienta - analgezie fara amnezie; tardiv : analgezie cu amnezie; stadiul II - de excitatie dureaza de la pierderea constientei, pna la instalarea respiratiei regulate; pacientul este agitat, delireaza dar este amnezic;

pot apare: varsaturi, incontinenta sfincteriana;


respiratia este neregulata ca volum si ca durata;

stadiul III - de anestezie chirurgicala


ncepe odata cu aparitia respiratiei regulate si dureaza pna la aparitia apneei;

are 4 planuri n functie de modificarile n miscarea globilor oculari, reflexelor oculare, dimensiunea pupilelor; planul III al acestui stadiu ofera suficienta relaxare pentru a permite orice fel de interventie chirurgicala. stadiul IV - de depresie medulara
nu mai reprezinta un stadiu propriu-zis, ci o complicatie grava (accident); include depresia severa a centrului respirator si a centrilor vasomotori bulbari; Profunzimea anesteziei apreciata prin aceste stadii, a fost observata n cazul anesteziei cu eter (solubilitate crescuta n snge efect lent).

Postanestezia(trezirea)- dureaza de la incetarea administrarii anestezicilor pina la revenirea completa a starii constiente. Supravegherea per- si postanestezica Mersul anesteziei trebuie urmarit continuu, iar profunzimea ei apreciata dupa starea cunostintei, sensibilitatii, reflexelor, coloratia tegumentului, cind este posibil starea ochiului. Pe toata durata anesteziei si imediat dupa aceea se supravegheaza principalii parametri ai functiilor vitale prin mijloace clinice si cu ajutorul diferitelor aparate. Pentru aceasta se utilizeaza termenul de monitorizare: se urmaresc tensiunea arteriala, presiunea venoasa centrala,pulsul, electrocardiograma,fregventa si amplitudinea respiratiei, concetratia de oxigen inhalata si de CO2 exhalata, temperatura,electroencefalograma.

Cai si tehnici de administrare


1.Calea inhalatorie- se poate realiza prin 4 circuite: -Circuit deschis: inhalarea anestezicului se face o data cu a aerului din jur,iar expirul direct in atmosfera.Se administreaza pe comprese aplicate pe gura si nasul bolnavului, pe care se picura anestezic.Este un procedeu simpli,util in interventii de scurta durata. -Circuit semideschis: bolnavul inspira un ameste de aer proaspat saturat cu vapori de anestezic si expira bioxid CO2 si anestezicul neutilizat direct in atmosfera. -Circuit semiinchis: este un circuit cu reinhalare partiala,o parte din gazele expirate sunt captata intr-un balon rezervor din care bolnavul le reinspira impreuna cu aer proaspat sau oxigen si cu o noua cantitate de anestezic. -Circuit inchis: este un circuit cu reinhalare totala, intreaga cantitate de gaze expirata este captata intr-un balon rezervor dupa absorbtia prealabila a CO2 si apoi reinspirata impreuna ci

Sistemele cele mai importante de anestezie

2.Calea intravenoasa Injectia se face intr-o vena superficiala,iar administrarea intermitent cu seringa sau prin perfuzie continua. 3.Calea intrarectala Intrucit resorbtia si eliminarea substantei nu pot fi controlate si dirijate, iar dozele anestezice pot determina accidente grave, calea rectala este utilizata extrem de rar numai la copii si numai pentru a realiza o anestezie de baza. 4.Calea intramusculara Se utilizeaza mai ales la copii, pentru obtinerea unei anestezii de baza, neuroleptanalgezii sau anestezii disociative cu Ketalar, pentru interventii chirurgicale de scurta durata.

Aparatajul pentru anestezia generala 1.Sonda traheala 2.Masca laringeana 3.Pipa orofaringiana( Guedel)si sonda naso-faringiana 4.Masca faciala 5.Laringoscopul 6.Fibroscopul

Laringoscop Fibroscop

Masca laringeana

Metode de anestezie generala utilizate in stomatologie si in chirurgia buco-maxilo-faciala


Prin diverse metode se pot obtine analgezie generala, anestezie generala de durata. 1.Metoda de analgezie generala- reprezinta un grup de metode intermediare intre cele doua tipuri clasice de anestezie: analgezia loco-regionala si anestezia generala. -Analgezie relativa -Autoanalgezia generala -Sedarea constienta intravenoasa -Neuroleptanalgezia 2.Anestezia generala de scurta durata- este indicata pentru incizia si drenajul supuratiilor profunde, extractii dentare cu si fara alveolo-plastie,extractii dentare multiple, reducerea fracturilor de maxilare si pentrualte interventii care nu deasesc 30 minute. -Anestezia disociativa 3.Anestezia generala de durata- indicata numai in stationar pentru interventii chirurgicale laborioase, se efectueaza prin intubatie traheala. -Anestezia generala combinata

1.Tratament stomatologic sub anestezie generala administrata prin masca nazala 2.Administrarea autoanalgeziei cu un aparat cu cu vaporizor cilindric 3.Administrarea autoanalgeziei dispozitivul Analgizer-Abbott

Incidente. Accidente. Complicatii.


Incidentele si accidentele apar imediat, complicatiile sint secundare. 1.Hipersalivatia si hipersecretia de mucus la nivelul cailor respiratorii- se produc prin premedicatie insuficienta sau incorecta, administrarea de anestezice iritante sau hipoxie. 2.Varsaturile- se pproduc cel mai adesea in cursul stadiului 11 sau la trezire. 3.Accidentele si complicatiile respiratorii se produc prin: retinerea voluntara a respiratiei in stadiul 1, datorita starii emotive sau a iritatiei produse de anestezic, tulburari reflexe ale respiratiei,in special vagale,tuse, spasm faringian,laringian,glotic sau bronsic,obturatia mecanica,partiala sau totala. -Tulburarile respiratorii se manifesta prin: senyatia de sufocare determinata de mirosul neplacut sau iritant al anestezicului sau prin hipoxie, tese fregventa in perioada de inductie, sughit,uneori persisten. -Prevenirea complicatiilor respiratorii. -Tratamentul accidentelor respiratorii(insuficientele respiratorii, spasmul, in obstructia mecanica a cailor respiratorii)

Ventilatie artificiala manuala sub presiunea pozitiva intermitenta cu aparatul Ranima cu burduf autogonflabil Respiratie artificiala gura la gura indirecta prin intermediul unei canule bucofaringiene(a) si cu aparatul Guedd (b)

4.Accidentele cardiovasculare- se manifesta prin tulburari de ritm, modificari de tensiune arteriala si stop cardiac, embolie pulmonara, flebita. 5.Accidentele si complicatiile neurologice -convulsii se produc rar, mai ales la copii, prin excitarea centrilor subcorticali. -coma postanestezica continua o anestezie cu accidente anoxice -leziuni corticale ireversibile prin anoxie cerebrala 6.Complicatii metabolice Administrarea unor anestezice( vinethen, avertina) poate determina leziuni hepatice sau renale, indeosebi cind bolnavul este in hipoxie sau cind hipotensiunea se prelungeste. 7.Complicatii diverse -hipertermia maligna este foarte grava, cu sfirsit adesea letal -leziuni traumatice dento-parodontale ale dintilor frontali prin aplicarea necorecta a deschizatorului de gura sau a laringoscopului in timpul intubatiei -leziuni ale buzelor sau limbii -iritatii sau leziuni corneene cind nu se protejeaza ochii in cursul anesteziei -epitaxis provocat prin trecerea canulei traheale sau a sondei nazale pentru oxigen,se esvita prin alegerea grosimii sondei si lubrifierea ei -necroze tisulare prin injectarea paravenoasa de barbiturice

Masajul cardiac extern si injectiile intracardiace (a), actiunea masajului cardiac extern asupra inimii (b)