Sunteți pe pagina 1din 15

HEPATITA VIRALA ACUTA

Hepatitele virale acute reprezinta infectii primare ale ficatului , transmisibile, cu evolutie endemica , epidemica sau sporadica, determinate de virusuri cu tropism esential hepatic: A, B, C, DELTA, etc. Mai sunt si alte virusuri care pot produce hepatita in cursul bolii de baza : -virusul rubeolic, virusuri herpetice ( 1% din hepatitele virale acute).

HEPATITA VIRALA ACUTA

Hepatita virala A ( HVA)produsa de virusul hepatic A ; este cea mai frecventa, se intalneste de regula la copil si adultul tanar.( nu se intalneste la sugar). Patogenie : -sursa de infectie este reprezentata de apa, alimente, maini murdare . -exceptional calea parenterala : transfuzii , injectii Tablou clinic In general hepatita virala tip A este asimptomatica, doar 10% se manifesta clinic. Incubatia :-variaza intre 2 si 6 saptamani , in medie 25 de zile. Perioada prodromala ( preicterica) : - incepe brusc, dureaza 2-12 zile fiind marcata de unul sau mai multe sindroame : sdr. digestiv - 70-90% din cazuri , manifestat prin : inapetenta, greturi, varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale , diaree( 1-20% din cazuri). sdr. pseudogripal : febra moderata 3-5 zile, cefalee, mialgii, catar respirator( 2-4 % din cazuri). sdr. pseudoreumatismal (6%) din cazuri: artralgii, ( articulatiile mari) , de intensitate redusa , neinfluientate de medicatia antireumatica , cedeaza odata cu instalarea icterului.

HEPATITA VIRALA ACUTA

Perioada prodromala sdr. neuropsihic: cefalee, vertije, astenie marcata si irascibilitate( la peste 50% din cazuri) ; sdr. eruptiv de tip urticarian , rujeoliform , scarlatiniform . Uneori debutul poate fi tip abdomen acut, sau debut icteric, in care icterul este primul semn de boala si lipsesc semnele din perioada prodromala. Perioada de stare ( icterica)- aparitia icterului sclero-tegumentar precedat de urini hipercrome ( datorita pigmentilor biliari urobilinogen si bilirubina) si scaune decolorate. Dupa instalarea icterului incep sa dispara semnele din perioada prodromala. Icterul poate fi discret( ca lamaia), franc( portocaliu sau rubiniu), intens( bronzat, pamantiu) in formele severe. Icterul dureaza 8-16 zile ; materiile fecale sunt decolorate pentru o perioada de 7-10 zile ; Ficatul este marit de volum ; consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate spontana sau la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se poate face in aproximativ 4 saptamani. Splina este hipertrofiata in 30-45% din cazurisi retrocedeaza rapid in convalescenta.

HEPATITA VIRALA ACUTA

Evolutie : fiind o boala anergizanta, convalescenta reprezinta partea finala a bolii ; in aceasta perioada abaterile alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului , producand recaderi. Aceasta impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni , preferabil 1 an. Prognostic : HVA se vindeca complet in cateva saptamani, nu cronicizeaza iar formele grave sunt exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva( pe tot restul vietii). Forme clinice 1. In functie de prezenta sau absenta icterului :-icterigene si anicterigene. 2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice : forme usoare, forme medii si forme severe 3. In functie de durata evolutiei : forme abortive( 14 zile) ; forme cu durata medie( 2130 zile) ; forme prelungite ( cu icter ce depaseste 30 zile durata).

HEPATITA VIRALA ACUTA

Diagnostic Diagnosticul se stabileste clinic si paraclinic( examene de laborator). Diagnosticul clinic este doar prezumtiv , sugerat de : varsta pacientului, absenta in antecedente a hepatitei, notiunea de contact sau de focar, debutul digestiv, aparitia icterului, aspectul benign al bolii. Examene de laborator : a) Specifice : identificarea virusului hepatitic A b) Teste functionale hepatice: 1. Teste de citoliza ( ALAT ( alaninaminotransferaza) sau TGP ( tranaminaza glutampiruvica ) , care cresc de 20-50 ori. 2. Teste de insuficienta hepatocelulara ( hepatoprive) : -timp Quick- scade putin in forma obisnuita si mult in forma severa -plasminogen-scade putin in formele usoare si mult in cele severe -albumina serica este normala sau putin scazuta -proalbumina serica scade progresiv din prima zi de icter si revine treptat la valorile normale in 4 saptamani.

HEPATITA VIRALA ACUTA

3. Teste de retentie biliara : -bilirubinemia creste -gamaglutamiltranspeptidaza( Gama GT ) creste f. putin ( creste mult in hepatita etanolica). 4.Teste de inflamatie :imunograma, proteinelectroforeza. Diagnostic diferential a) In perioada prodromala si in formele anicterice : cu gastrita, apendicita, pancreatite, boli eruptive, etc. b) Diagnosticul diferential al icterului : ictere hepatice, ictere mecanice ( posthepatice ) ictere prehepatice : hemolitice, disenzimatice ereditare, hiperbilirubinemie neconjugata premenstruala, anomalii de metabolism (galactozemia, deficit de alfa-1 antitripsina) , icter de sarcina. Tratament : izolare obligatorie in spital 21 zile, daca in acest interval icterul a disparut si TGP este < 100 unitati. Tratamentul este simptomatic si igienodietetic

HEPATITA VIRALA ACUTA

Hepatita virala B Este produsa de virusul hepatitic B si este mai rara la copil. Infectia se realizeaza preponderent parenteral , mai rar digestiv dar si prin contact sexual. Tablou clinic Incubatiadureaza in medie 70 de zile , cu extreme intre 45-200 de zile, bolnavul fiind contagios in acest interval. Debutul este de regula insidios si poate dura 2-5 saptamani cu : febra, tulburari digestive moderate , frecvent se intalnesc manifestari alergice insotite de artralgii , manifestari consecutive depunerii de complexe antigen+ anticorp HBs in capilarele pielii si sinoviale. Perioada de stare ( icterica) -se diferentiaza de cea a HVA prin urmatoarele : -icterul se instaleaza lent si se mentine ridicat 2-3 saptamani ; formele prelungite sunt mai frecvente decat in HVA. -afectarea curenta a unor organe sau tesuturi

HEPATITA VIRALA ACUTA

Forme clinice 1. Forma anicterica -in 10-20% din cazuri 2. Forma colestatica ( mai frecventa la adulti) 3.Forme prelungite 4. Forme grave :-hepatita fulminanta, intalnita mai frecvent la sugari -hepatita subfulminanta-este exceptionala la copii Diagnostic : -clinic si de laborator Ex. de laborator : -punerea in evidenta a Ag HBs, HBe sau HBc. Tratament 1.Profilacticvaccinare antihepatitica B- se face in primele 24 ore pana la 4-7 zile de la nastere ; se repeta la 2 luni si 6 luni. 2.Igieno-dietetic 3. Medicamentos -in formele prelungite : factori lipotropi si vitamine -in forme severe : cortizon, interferon , antivirale

HEPATITA CRONICA

Hepatita cronica manifestari clinice, biochimice si histologice de inflamatie cronica hepatica , cu evolutie continua fara ameliorare pe o durata de 6 luni. Etiologie 1. Factori determinanti virusi-B, C, D, DELTA-hepatita cr. post virala autoimuni, toxici, medicamentosi-hepatita cr. nonvirala metabolici( ereditari) Boala Wilson, deficit de alfa 1 antitripsina, galactozemie congenitala. factori reactivi -hepatita cr. reactiva :-ileita Crohn, parazitoze intestinale, obstructii biliare prelungite, supuaratii pulmonare, factori nutritionali deficitar, steatoza hepatica. 2. Factori favorizanti genetici-antigen HLA-A1, A8, B8, deficite congenitale de complement C3 C 4 stari infectioase pneumonice si posthepatita virala. reactivitate proprie a gazdei prin raspuns imuno-celular

HEPATITA CRONICA

Tablou clinic *asimptomatic un timp *tulburari digestive greata, varsaturi, epigastralgii, flatulenta, sangerari digestive. *tulburari generale :-anorexie, adinamie, astenie *icter recurent *stelute vasculare cutanate *context neuropsihic nervozitate, performante scolare diminuate *hepato-splenomegalie, ascita. Criterii de diagnostic 1. Anamneza -durata bolii mai mare de 6 luni -antecedente-transfuzii, interventii chirurgicale, stomatologice, -prezenta virusului B, C, D, in familie -existenta de fenomene autoimune, afectiuni hepatice, neurologice in familie 2.Tabloul clinic 3. Tablou biochimic a) Sdr. citolitic :-transaminaze( TGP, TGO) -lactic -dehidrogenaza( LDH) -bilirubina( Bb), fosfataza alcalina (FA).

HEPATITA CRONICA

3. Tablou biochimic a) Sdr. citolitic : -transaminaze( TGP, TGO) -lactic -dehidrogenaza( LDH) -bilirubina( Bb), fosfataza alcalina (FA). b) Sdr. hepatopriv: - albumina -timp coagulare -sdr. inflamator -globuline, imunglobuline 4. Imagistic -ecografie abdominala -fibroscopie- varice esofagiene -scintigrafie hepatica, CT, splenoportografie

HEPATITA CRONICA

Hepatita tip B Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, de laborator, imagistice si pe prezenta markerilor infectiosi. Anamneza durata bolii mai mare de 6 luni -existenta in antecedente a unor transfuzii, interventii chirurgicale, stomatologice, contact sexual neprotejat la adolescenti Semnele clinice- cele prezentate la tabloul clinic al hepatitei cronice Semne de laborator :-sdr. citolitic valori crescute -sdr. colestatic :-gama-glutami-peptidaza, ornitil-carbamil transferaza, bilirubina, fosfataza alcalina crescute -sdr. hepatopriv serinemie si aminoacizi serici scazuti, timp de coagulare si timp Quick crescuti, lipide si colesterol crescute. -sdr. inflamator :-IgG crescute Markerii infectiei cu virus B AgHBs -prezenta lor arata starea de purtator, nu intotdeauna infectiv Ag Hbe- virusul B este in stare replicativa, cu un grad crescut de infectiozitate Ag HBc ( in tesut) virusul este in stare replicativa, cu infectiozitate

HEPATITA CRONICA

ADN polimeraza-virusul in stare replicativa, posibilitate de infectie ADNVHB- virus in stare replicativa, infectivitate Ac antiHBcIgM- arata infectie acuta sau reinfectie-risc de cronicizare a infectiei cu virus B Ac anti HBc IgG in titru mare exprima persistenta infectiei, in titru mic + prezenta Ac anti HBs semnifica instalarea imunitatii. Ac antiHBs imunitate Ac anti HBe disparitia infectivitatii Complicatii 1. Ciroza posthepatitica 2. Hepatocarcinom( mai frecvent hepatita tip C) 3. Sdr. de hipertensiune portala-cresterea presiunii sanguine in sistemul venos port 4.Suprainfectie cu virus D 5. Reactivare 6. Insuficienta hepatica acuta, manifestari multisistemice severe

HEPATITA CRONICA

Evolutie, prognostic Hepatitele B si C transmise vertical de la mama la fat perinatal, au evolutie mai severa Odata cu aparitia terapiilor moderne , durata de supravietuire si calitatea vietii au crescut la 5-10 ani. Tratament 1. Profilactic masuri de evitare a transmiterii orizontale ( transfuzii cu sange infectat, , material sanitar nesteril, contact sexual neprotejat). vaccinare antihep. B 2. Curativ In hepatitele cronice post -virale , terapia de prima linie este Interferonul Asocierea Interferon- Ribavirina Antivirale-Lamivudina, Adefovir, Famciclovir In hepatita C asocierea Interferon -Pegytol 3. Masuri generale: -regim igieno-dietetic -tratament simptomatic