Sunteți pe pagina 1din 34

Prof.

Elena Grigore
Maria grupa 102 2013 Cruceru Cristina-

1.Nebulozitatea atmosferica

Nebulozitatea este maxima atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in intregime cu nori (gradul de acoperire este de 8/8). In functie de plafonul norilor, adica de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului, putem vorbi de nori josi, medii si inalti. Partea atmosferei in care se observa de obicei norii a fost impartita in acest sens in trei "etaje" (superior, mijlociu si inferior).

1.2.Norii
Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera.

Ei fac parte din circuitul apei in natura. Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti peste tot in atmosfera.

1.2.1 Genera noriilor


Cauzele principale ale formrii norilor sunt: rcirea adiabatic prin mic riascendente ale aerului i rcirea prin radiaie a aeruluiumed sub punctul de rou , n prezena nucleelor de condensare.

nlimea la care se formeaz norii i microstructura lor sunt n funcie de anumite niveluri caracteristice pe care le poate atinge noruln timpul dezvoltrii sale.

1.2.3. Clasificarea norilor


Criteriile de clasificare sunt urmatoarele: forma norilor, inaltimea la care se formeaza, geneza norilor, structura fizica a norilor. Conform acestor criterii norii se impart in patru familii, 10 genuri, specii si varietati.

Norii se clasific n:

Nori de convecie, nori frontali,nori deturbulen, nori de radiaie,nori ce apar n urma micrii ondulatorii a aerului, norii orografici.

Norii de convecie apar n urma micrilor convective, puternicascendente ale aerului, ca urmare a nclzirii exagerate a suprafeei active (convecia termic) sau ca urmare a dislocrii forate a aerului cald de ctre vnt peste un obstacol sau prin advecia unei mase de aer rece care disloc masa de aer cald (convecia dinamic).

1.Familia norilor superiori (peste 6 km)


a.Cirrus cu structura fibroasa, fara umbre, formati din cristale de gheata;

b. Cirrocumulus au structura ciriforma, sunt formati din elemente mici, albe rotunjite, fara umbre si sunt alcatuiti din cristale si picaturi subracite.

c. Cirrostratus se prezinta sub forma unui val subtire albicios, produc halouri si sunt formati din cristale.

2.Nori mijlocii (intre 2-6 km)


a. Altocumulus se prezinta sub forma de bolovani rotunjiti cu sau fara umbra si sunt formati din picaturi.

b. Altostratus are aspect de cirrostratus foarte dens, de culoare cenusie, sunt alcatuiti din cristale in partea superioara si din picaturi subracite sau obisnuite in partea inferioara. Produc precipitatii slabe.

3.Nori inferiori (sub 2 km) a. Nimbostratus se prezinta ca o patura joasa intunecata, sunt formati din picaturi subracite sau obisnuite, din cristale si fulgi, produc precipitatii abundente si continue;

b. Stratocumulus are aspect ondulat si este format din elemente de dimensiuni mari sub forma de bolovani;

c. Stratus se prezinta ca o patura joasa, rupta uneori (stratus fractus); este format din picaturi, iar la temperaturi joase din cristale.

4.Nori cu dezvoltare pe verticala (intre 1-2 km) a.Cumulus are baza plana, iar partea superioara rotunjita sunt formati din picaturi;

b. Cumulonimbus se prezinta cu mase noroase mari cu puternica dezvoltare verticala, uneori cu aspect de nicovala (Cumulonimbus incus).

1.2.4.Specii de nori sunt:


Fibratus Uneinus Spissatus Castellanus Floccus Nebulosus Lentienlaris Fractus Calvus Capillatus

1.2.5.Metode de determinare a inaltimii norilor

Metoda vizuala reprezinta cea mai simpla metoda si cea mai raspandita

Cu balonul pilot urmarit cu teodolitul consta in lansarea unui balon pilot umplut cu hidrogen si urmarirea ascensiunii lui teodolitul nu cu ochiul liber.Aceasta metoda se aplica numai in cazul nebulozitatii mari. Cu proiectorul de nori in timpul noptii : proiectorul de nori este o instalatie cu ajutorul careia se determina inaltimea bazei norilor pe timp de noapte. Este alcatuit din proiectorul propriu-zis si vizor. Obervatii se fac la orele 01,07,013,19.

Consideratii generale

Precipitaiile atmosferice reprezint produsele finite ale condensrii i sublimrii vaporilor de ap, constituind totalitatea particulelor de ap lichid i solid care cad din sistemele noroase i ating suprafaa Pmntului. Ele pot fi sub form de ploaie, zpad, lapovi, burni, mzriche sau grindin. mpreun cu depunerile pe suprafaa terestr (rou, brum, chiciur, polei), alctuiesc fenomenele hidrometeorice.

Pentru caracterizarea regimului precipitaiilor se utilizeaz o serie de mrimi pluviometrice: cantitatea de precipitaii, exprimat n mm grosime strat de ap sau l/m (un strat gros de 1 mm corespunde unei cantiti de ap de 1 litru repartizat uniform pe o suprafa de 1 m); intensitatea precipitaiilor, red cantitatea de ap czut ntr-o unitate de timp pe o unitate de suprafa (l/m/min). Dup intensitate, se deosebesc ploi toreniale i netoreniale; zi cu precipitaii, este considerat acea zi n care au czut precipitaii n cantiti msurabile (>0,1 mm); cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore; numrul zilelor cu anumite cantiti de precipitaii; frecvena zilelor cu anumite forme de precipitaii (ploaie, zpad).

Determinrile asupra precipitaiilor vizeaz aprecierea felului, cantitii, duratei i intensitii lor. Msurarea cantitii de ap, provenite din ploi i ninsori, se efectueaz cu pluviometrul, iar pentru nregistrarea continu a cantitii de ap czut, precum i a duratei i intensitii, se utilizeaz pluviograful. 1.Pluviometru 2.Pluviograf

Instrumente Utilizate Pentru Determinarea Precipitaiilor Atmosferice

Pluviometrul tip A.N.M. Pe platformele meteorologice se gsesc ntotdeauna dou pluviometre, care se fixeaz pe laturile de est i de vest ale unui stlp vertical de lemn, n centrul platformei meteorologice, pe acelai aliniament cu pluviometrul Tretyakov i pluviograful. Unul este descoperit (pluviometru de serviciu), iar cellalt este de rezerv. n ultima perioad, la staiile meteorologice exist un al treilea pluviometru numit pluviometru avertizor.

Un astfel de pluviometru este alctuit din:


A) receptorul numit i corpul pluviometrului, are o suprafa receptoare pentru precipitaii egal cu 200 cm i este confecionat din tabl zincat. n interior, este mprit n dou ncperi, printr-o plnie sudat de pereii receptorului, la o distan de gura acestuia de 15 cm, ce conduce precipitaiile n colector. B) colectorul rezervor cilindric din tabl, de forma unui trunchi de con, cu o capacitate de 2,5 litri, putnd msura o cantitate de ap de 25 l/m. C) dispozitivul de zpad se utilizeaz numai n timpul sezonului rece, cu scopul de a mpiedica spulberarea zpezii de ctre vnt. Este format din dou buci de tabl aezate n cruce, tiate oblic la partea lor inferioar, pentru a ptrunde n plnie. D) eprubeta pluviometric msoar apa colectat n pluviometru, este confecionat din sticl, are diametrul interior gradat n 100 de diviziuni, marcate din 10 n 10 cu cifre. Distana dintre dou cifre consecutive constituie 1 mm nlimea coloanei de ap care a czut pe suprafaa de 200 cm. E) capacul pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare, n situaia n care colectorul se scoate n vederea msurrii cantitii de ap acumulat n intervalul dintre observaii. Determinarea cantitii de ap rezultat n urma precipitaiilor lichide sau solide se face la orele 07 i 19 timp local, n toate zilele n care s-a produs hidrometeorul.

Este alctuit din: corpul pluviometric vas cilindric confecionat din tabl de zinc, terminat la extremitatea superioar printr-un inel de bronz cu muchie ascuit. n interiorul lui este sudat o diafragm tronconic al crei orificiu se nchide n semestrul cald cu o plnie pentru a reduce evaporarea apei colectate. capac pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare. ecranul protector alctuit din 16 lamele metalice tiate n form de trapeze echilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare ndreptat n sus. trepiedul sau stlpul. eprubeta pluviometric.

Aparate Utilizate Pentru Determinarea Precipitaiilor Atmosferice

Pluviografele sunt aparate complexe,

care, prin intermediul unor dispozitive automate, nregistreaz continuu cantitatea, durata i intensitatea precipitaiilor lichide. Cele mai utilizate sunt cele Fuess, Junkalor i model rusesc. Ele pot fi zilnice sau sptmnale, dup cum execut tamburul cu mecanism de ceas o rotire complet.

n alctuirea sa intr un receptor, un colector i nregistratorul. Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termin la partea inferioar cu o plnie, prin care precipitaiile sunt canalizate spre colector. n partea interioar a colectorului se gsete un recipient cilindric, care plutete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete. Aceast micare antreneaz i prghia peniei inscriptoare.

n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei acumulate crete nencetat, penia va nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie ascendent, mai mult sau mai puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii.

Pluviograma este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz cantitatea de ap ntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal prin linii care indic timpul n ore i minute.
nregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care se fixeaz diagrama de precipitatii numita pluviograma.

Pluviograful tip Fuess

Se deosebete de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse. Prin modul de construcie, pluviografele nu pot fi utilizate dect n sezonul cald, astfel c, toamna nainte de producerea ngheurilor, acestea se demonteaz, se cur i se pstreaz n magazia staiei meteorologice pn n primvar, cnd observaiile se reiau. Valorile obinute n urma msurtorilor efectuate se noteaz n tabelele meteorologice TM-4. Regimul anual al precipitaiilor atmosferice se analizeaz cu ajutorul sumelor lunare i anotimpuale, el indicnd modul de distribuie a precipitaiilor pe diferite perioade ale anului. Aceast distribuie se numete regim pluviometric, depinznd de circulaia general a atmosferei i de factorii geografici locali.

S-ar putea să vă placă și