Sunteți pe pagina 1din 51

Infectii nozocomiale

Dr. Diana Stoica Medic specialist epidemiologie

Scurt istoric
Infectiile legate de actul de ingrijire medicala: sunt cunoscute din secolul XVII dar la rangul de abordare stiintifica sunt semnalate sistematic doar din secolul XIX prin observarea 'bolii de spital', respectiv din secolul XX, concomitent cu perfectionarea cunostintelor de etiologie si patogenie infectioasa, respectiv clarificarea notiunilor de asepsie, antisepsie, sterilizare, dezinfectie, etc.

n Romnia, apar, n 1744, instruciuni privind izolarea bolnavilor contagioi i reguli de asepsie i antisepsie, remarcndu-se implicarea unor medici de prestigiu n combaterea infeciilor nozocomiale (C. Davilla- 1877; V. Babe- 1885-1926; I. Cantacuzino1896-1936).

Ce sunt infectiile nozocomiale?


Termenul este atribuit infeciilor pe care un individ sntos sau bolnav le contracteaz cu ocazia unor prestaii efectuate n uniti medicosanitare sau medico-sociale n afara manifestrilor caracteristice incubaiei sau debutului bolilor preexistente.

n categoria infeciilor nozocomiale este corect a se introduce i infeciile care apar la personalul medico-sanitar, n timpul i din cauze bine definite, legate de anumite activitti efectuate n servicii spitaliceti, de ambulatoriu sau uniti de asisten medico-social.

Infectiile nozocomiale in cifre


Prin caracterul lor universal, infeciile nozocomiale sunt

considerate n prezent ca o problem major de


sntate populaional pentru toate serviciile de asisten medical sau medico-social. Cu o inciden i prevalen subevaluate, valorile

indicatorilor de morbiditate i letalitate la nivel mondial

au i n prezent un caracter estimativ.

Astfel, se apreciaz c 5-10% dintre pacienii spitalizai

sunt afectai de o infecie


nozocomial.

Semnificatia IN in practica medicala


Infecia nosocomial este patologie infecioas care: nu poate fi eradicat o
33.3% 33.3%

dar poate fi semnificativ evitat sau redus prin: msuri profesionale (medicale i de ngrijire) supraveghere epidemiologic corect i permanent management adecvat pentru activitile unitii

33.3% IN care pot fi prevenite IN care partial pot fi evitate IN care nu pot fi eliminate

Implicaiile pe care le au infeciile nozocomiale, att

medicale ct i socio-economice, sunt multiple i


complexe, fiind rezultate din faptul c ele determin prelungirea duratei de spitalizare, agravarea bolii de baz, ncrcarea activitii medicale, favorizarea apariiei complicaiilor, sechelelor sau deceselor, ocupaionale i

creterea cheltuielilor pentru terapia i ntreinerea


bolnavilor, psihosociale. pierderi familiale,

Etiologia infectiilor nozocomiale


Orice microorganism (patogen sau facultativ patogen) poate provoca o infecie nosocomial dac este prezent: - la momentul potrivit; - ntr-un loc nepotrivit; - la o persoan spitalizat i tratat; Riscul infecios este corelabil cu: - densitatea microorganismelor din mediu; - caracteristicile de virulen modificate prin antibiotice, antiseptice i alte condiii; - rezistena sczut a pacienilor prin boal, terapie i proceduri invazive; - porile de ntrare multiple, variate i artificial create prin ngrijiri specifice;

Bolnavul asistat nu poate fi sterilizat Colonizarea obinuit a situsurilor naturale nu poate fi desfinat Prezena obinuit a microorganismelor n mediu (inclusiv n mediul de spital) nu poate fi anihilat Mediul de spital nu poate fi steril Sterilizarea, asepsia, antisepsia poate menine mediul de spital la un prag de toleran pentru o imunitate adaptabil Imunodepresia i procedurile de ngrijiri scad adaptabilitatea aprrii imune

IN pot fi cauzate de:


Virusuri Bacterii Fungi patogeni Paraziti

BACTERIILE - comensale - se gsesc n flora obinuit a fiinelor umane - au un important rol protector, prevenind colonizarea cu microorganisme patogene. - risc infecii oportuniste daca gazda naturala este afectata (ex: stafilococii cutanai coagulazo negativi, E.coli)

- patogene: - au o virulen superioar, i cauzeaz infecii (sporadice sau epidemice) indiferent de starea pacientului. - Gram pozitivi (Stafilococus aureus, Streptococii betahemolitici) - i sunt adesea rezistente la antibiotice. - Gram negativi : Enterobacteriile (de ex. Escherichia coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Serratia Marcescens) ,Pseudomonas aeruginosa, etc. - Legionella poate provoca pneumonia (sporadic sau endemic) prin inhalarea aerosolilor ce conin ap contaminat (aer condiionat, duuri, aerosoli terapeutici).

VIRUSURILE - HBV, HDV, HCV ( transfuzii, dializa, injectii, endoscopie) - HAV - HIV - VRS, rotavirusuri, enterovirusuri (pe cale fecal orala) - v. Rubeolei, Rujeolei - v. gripal - virusuri herpetice (v. herpex simplex, VVZ)

PARAZII I FUNGI - sunt asociate cu expunerea prelungit la antibiotice, cu alimentatia parenterala, cu intubatia traheala. - Giardia lamblia - organisme oportuniste (Candida albicans, Aspergillus, Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium produc infectii in timpul tratamentelor antibiotice prelungite si imunosupresiei grave si cresc mortalitatea)

Procesul epidemiologic al infectiilor nozocomiale

SURSE DE INFECIE Oameni : - bolnavi tipici, atipici - purtatori: preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi (convalescenti sau cronici)- fiecare dintre acetia poate fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal, genito-urinar, etc. Personal medico-sanitar si auxiliar Studeni, elevi Vizitatori Artropode, rozatoare Instrumentar contaminat Solutii medicamentoase contaminate cu germeni Suprafete si vesela contaminate

Modurile i cile de transmitere sunt deseori intricate, crend dificulti n identificarea i neutralizarea acestora. Modul direct de transmitere se realizeaz, deseori, prin contactul nemijlocit ntre pacieni i ntre acetia i personalul din spitale sau uniti de ambulatoriu. Modul indirect de transmitere este predominant n infeciile nozocomiale, deoarece, n cele mai multe cazuri, sunt vehiculai de la surse la receptivi ageni rezisteni n mediul ambiental.

Receptivitatea Este intalnita cu intensitati diferite, in raport cu categoria grupurilor de risc la IN care in general, pot prezenta deficiente ale rezistentei generale nespecifice si ale imunitatii. (rezistenta naturala scazuta) Este crescuta la: - varstele extreme persoanele cu boli cronice asociate - abuzul de antibiotice (distruge flora normala a organismului si cu formarea de germeni rezistenti) - manopere invazive IN se intalneste la toate varstele dar prezinta o incidenta si o severitate deosebita la grupurile cu risc crescut compromise: nn, prematuri, traumatizatii chirurgical, accidentati, arsi, diabeticii, dializatii, TB, SIDA, bolnavi cu depresie imunitara, etc.

Preventia IN
Prevenirea este responsabilitatea tuturor persoanelor i serviciilor implicate n asistena medical;

RESPECTAREA PRECAUIUNILOR UNIVERSALE Masuri fata de sursa potenial de infecie (pacientul) necesit: examinare / depistare/ investigare corect, pe baza unor concepte unitare; izolare funcional i comportament educat; condiii adecvate de ngrijiri; tratament de specialitate limitarea/interzicerea vizitatorilor

Modaliti de izolare a pacienilor in unitatile spitalicesti


Internarea pacienilor purtatori sau suspiciosi n rezerve individuale. Folosirea mtilor de unic folosin, a Instrumentarul i articolele care nu sunt mnuilor, a halatelor, etc.

de unic folosin trebuie decontaminate


dup fiecare folosire. Lenjeria trebuie considerat din start ca fiind contaminat.

De evitat transportul

bolnavilor ntre

seciile aceluiai spital sau alte spitale

Masuri fata de caile de transmitere prin: - conditii de spitalizare adecvate - respectarea circuitelor - manopere terapeutice / de ngrijiri cu risc minim; - asepsie i antisepsie eficient; -sterilizare i meninerea sterilitii instrumentarului; -curenie i dezinfecie corect a suprafetelor; - igiena mainilor - igiena aerului in spatii inchise - supraveghere permanent i profesional; - controlul si igiena alimentelor

Masuri fata de susceptibilitatea pentru infecie, se obtin prin: - protejarea i menajarea strii de imunodeficien; - masuri generale in functie de forma clinica si localizarea IN - izolarea individuala a celor mai receptivi, cu rezistenta scazuta - evitarea spitalizarilor prelungite - Cresterea rezistentei organismului (inclusiv vaccinuri, Ig, etc) - Administrare controlata a antibioticelor - Schimbarea AB pe perioade - Educatie sanitara a bolnavilor - Igiena mediului inconjurator

Masurile luate de spitalele europene pentru o lupta eficienta impotriva infectiilor nosocomiale
- introducerea programului de screening molecular pentru toti pacientii internati in cadrul unitatilor spitalicesti Acest program cuprinde: Recoltare la internare a exudatului nozo-faringian Recoltare de probe bacteriologice din toate plagile pe care le prezinta pacientul la internare Recoltare de sange si insamantarea acestuia pe medii de cultura specifice Recoltare de sputa in vederea detectarii bacilului Koch Recoltare de probe pentru detectarea de enterovirusi si pentru C.difficile

Olanda are cel mai restrictiv program prin care se testeaza toti pacientii ce urmeaza a fi internati cat si tot personalul spitalicesc. Acestea duc la un procent foarte scazut de infectare <1% Principalele spitale realizeaza obligatoriu screening molecular pentru infectiile nosocomiale in sectiile de risc major: ATI, Chirurgie, ATI Neonatologie, sectii boli infectioase si tropicale

Cu cat se reduc costurile spitalului daca se porneste un program de screening?

Cu peste 80% atunci cand se actioneaza preventiv sau rapid in cazul detectiei unei infectii nosocomiale.

Cheltuielile de ngrijire pentru pacienii cu infectii nosocomiale sunt mult mai mari dect costurile de SCREENING

Diminuarea costurilor

Reducerea perioadei de spitalizare Reducerea costurilor cu antibioticele utilizate Reducerea perioadei de incapacitate de munca Reducerea costurilor legate de patologia determinata de complicatiile infectiilor nosocomiale Reducerea mortalitatii Reducerea riscului de contaminare si de imbolnavire pentru personalul medical Reducerea cheltuielilor legate de investigarea si diagnosticarea clasica a infectiilor nosocomiale

Precautiunile universale
PU: ansamblu de masuri menite sa previna transmiterea infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului. Regulile de baza ale PU: 1. Considera toti pacientii potentiali infectati (deoarece cei mai multi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj). 2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, VHB, VHC, 3. Considera acele si alte obiecte folosite in practica medicala ca fiind contaminate dupa utilizare.

Aplicarea PU reduce riscul de expunere cu 30%: SE REFERA la: Igiena mainilor personalului medical; Utilizarea echipamentului de protectie; Manevrarea corespunzatoare a materialelor si a echipamentului care a fost utilizat pentru acordarea de ingrijiri a pacientului; Manevrarea corecta a lenjeriei murdare; Prevenirea accidentelor si expunerilor la sange/produse biologice; Curatenia si controlul acesteia in unitatile medicale; Manevrarea corespunzatoare a deseurilor medicale;

Spalarea mainilor
Mna joaca un rol important in transmiterea
unor infectii de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul, spalarea minilor fiind cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.

ESTE CEA MAI IMPORTANTA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE!

1.SPALAREA SIMPLA A MAINILOR 2. SPALAREA ANTISEPTICA 3. SPALAREA CHIRUGICALA

CAND?

CUM?

AES
Orice expunere accidentala la sange, la un lichid biologic contaminat cu sange sau la un fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupune: lezarea tegumentelor (intepatura, taietura) sau proiectarea pe mucoase sau pe tegumentele lezate (oculara, bucala) Prin sange intelegem: sange integral, plasma, ser, alte componente din sangele uman.

Exista peste 50 de agenti patogeni transmisibili prin sange: virusuri, bacterii, fungi, etc.

VHB VHC HIV


Plasmodium (malariae, falciparum, vivax) Mycobacterium tuberculosis Leptospira Ricketsia Treponema pallidum Toxoplasma gondii Staphylococcus aureus Brucella spp.

Riscul de transmitere in functie de


tipul de lichide biologice

Atitudinea in caz de AES Ingrijirea de urgenta in caz de expunere percutana Intreruperea activitii Se spal imediat locul cu ap i spun i apoi se cltete Aplicarea unui tampon mbibat n antiseptic cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat Uscarea plgii Aplicarea unui pansament impermeabil Imbrcarea unei manui, n cazul n care se continu lucrul ATENIE!!! Este interzis sangerarea, deoarece, poate creea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului

Ingrijirile de urgenta in caz de expunere a mucoaselor Splare abundent a zonei expuse timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu ap n cazul absenei acestuia. ATENIE!!! Nu se cltete cu alcool , (vasodilataia local favorizeaz ptrunderea germenilor).

Conduita in caz de AES

Dup asigurarea ngrijirilor de urgen, persoana accidentat se prezint n prima or de la accident, la medicul ef de secie/compartiment, la medicul ef de gard sau medicul epidemiolog.Datele se comunic ulterior medicului de medicina muncii! Se consiliaz persoana accidentat i pacientul surs Se obine de urgen o prob de sange de la pacientul surs, pentru testare de Ac HIV consimit (test rapid) i ulterior pentru testare Ag HBs i Ac HCV Se trimite proba la laborator pentru testare rapid Dac testul este POZITIV se cere sfatul medicului infecionist pentru decizia de ncepere a chimioprofilaxiei antiretrovirale, n primele 2-3 ore de la accident!!!

Se face consilierea pre-testare a persoanei accidentate i se completez Fia de supraveghere a AES Se recolteaz o prob de sange de la persoana accidentat, n primele 24 de ore de la AES, pentru determinarea statusului imunologic iniial (Ac HIV, Ag HBs, Ac HCV) Se expediaz probele (de la pacientul surs i de la accidentat) la laborator, pentru testare Se face vaccinare anti-hepatit B a persoanei accidentate (schema rapid sau rapel,dup caz) n cazul n care riscul de infecie cu VHB este prezent i riscul de infecie cu HIV i/sau VHC este absent In cazul n care riscul de infecie cu HIV i/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB, persoana accidentat va fi ndrumat ctre spitalul/secia de Boli infecioase, pentru a se stabili o conduit adecvat Se face consiliere post-testare Se fac testrile n dinamic la 6 spt, 3 luni i 6 luni de la AES Se evalueaz supravegherea la 6 luni de la AES.

Echipa CPCIN va multumeste!