Sunteți pe pagina 1din 52

SPONDILITA ANCHILOZANTA

Conf Dr Gabriela Udrea Spitalul Clinic Dr I Cantacuzino

SPONDILARTRITELE TRASATURI CLINICE COMUNE :


Absenta factorului reumatoid Absenta nodulilor reumatoizi Oligoartrita asimetrica a membrelor inferioare Atingerea Rx a articulatiilor sacroiliace si/sau a coloanei vertebrale Afectare frecventa a tegumentelor, mucoaselor, intestinului si ochiului Frecventa mare a entesopatiilor Agregare familiala

SPONDILARTRITELE

PREVALENTA AG HLA B27 IN RANDUL SPONDILARTRITELOR


Boala Spondilita anchilozanta Artrita reactiva Spondilartrita juvenila Afect axiala in IBD Afect axiala in PsA Prevalenta HLA B27 80-98% 40-80% 70% 35-60% 40-50%

Spondilartrita nediferentiata
Uveita acuta anterioara Insuficienta aortica cu bloc AV

70%
50% 80%

CRITERIILE AMOR PENTRU SPONDILARTRITE


Simptome clinice si istoric
Durere lombara sau dorsala nocturna sau redoare matinala la aceste nivele

Puncte
1

Oligoartrita asimetrica
Durere fesiera daca este alternanta Deget in carnat Durere calcaneana sau alta entesopatie definita Irita Uretrita sau cervicita non-gonococica care acompaniaza sau precede cu 1 luna debutul artritei Diaree acuta care acompaniaza sau precede cu 1 luna debutul artritei Prezenta sau istoricul de psoriazis, balanita

2
1 2 2 2 2 1

CRITERIILE AMOR PENTRU SPONDILARTRIT(CT)


Criteriile radiologice Sacroiliita ( grad >2 daca este bilaterala; grad >3 daca este unilaterala) 3

Background-ul genetic 2 Prezenta Ag HLA B27 sau istoricul familial de SA, uveita, enteropatii cronice Raspunsul la tratament Raspunsul la AINSin mai putin de 48 de ore sau recidiva a durerii in 2-48 de ore de la intrerupere 2

Se considera ca pacientul are spondilartrita daca suma punctelor este 6 sau mai mare de 6. Un punctaj de 5 clasifica pacientul ca avand spondilatrita probabila

Amor B, Dougados M, Mijiyawa m. Criteres de classification des spondylarthropathies. Rev Rhum Mal Osteoartic. 1990;57:85-89.

CRITERIILE DE CLASIFICARE ALE GRUPULUI EUROPEAN DE STUDIU AL SPONDILARTRITELOR (ESSG)

Durere spinala de tip inflamator

Sinovita asimetrica sau predominent a membrelor inferioare

Una din urmatoarele: -istoric familial pozitiv -psoriazis -boala inflamatorie intestinala -uretrita, cervicita,diaree -durere fesiera altern -entesopatie -sacroiliita

Dougados M, van der Linden, Juhlin R, ET AL. The European Spondylarthropathy Study Group preliminary criteria for the classification of spondylarthropathy. Arthritis Rheum 1991;34:1218-1227.

CRITERIILE ASAS PENTRU CLASIFICAREA SPONDILARTRITELOR AXIALE


Se vor aplica la pacientii cu durere cronica de spate (>3 luni) si varsta la debut a durerii < de 45 de ani

Sacroiliita pe imagistica plus >1 de o manifestare de spondilartrita HLA B27 plus >2 manifestari de spondilartrita

sau
Manifestari de spondilartrita: Durere de spate de tip inflamator Artrita Entesita ( calcaneu) Uveita Dactilita Psoriazis Colita/Crohn Raspuns bun la AINS Istoric familial de spondilartrita HLA B27 CRP crescut Sacroiliita pe imagistica: -inflamatia activa acuta pe RMN este inalt sugestiva de sacroiliita asociata cu SpA -sacroiliita definita radiografic in acord cu criteriile New York

SPONDILITA ANCHILOZANTA (SA)


Afectiune inflamatorie cronica invalidanta care conduce la anchiloza completa a coloanei

Prevalenta estimata a SA 0,2-1,2% - depinde de grupul etnic ( prevalenta Ag HLA B27) - 4,6% in grupul adultilor care muncesc cu durere lombara cronica (>3 luni)

3 ori mai frecventa la barbati Boala a adolescentului si adultului tinar Frecvent nerecunoscuta clinic pina in momentul cind a aparut anchiloza completa a coloanei si articulatiilor sacroiliace:

- diagnosticul rx este dependent de observator - pacientii cu boala usoara si periferica dg gresit ca artrita reumatoida seronegativa

Afecteaza coloana, articulatiile membrelor inferioare, tendoanele, ochii, alte organe

GENETICA
Markerul genetic HLA-B 27 prezent la 80-98% din pacienti; HLA-B 27 este prezent la 7% din populatia generala dar numai 1% -5 %din indivizii HLAB27+ dezvolta boala; Rudele B27+ ale pacientilor cu SA risc de recurenta al bolii de 5,6-16X > decat indivizii B27+ din populatia generala; Contributia majora non B27 la susceptib de SA sugerata de concordanta mai mare a gemenilor monozigoti (63%) comparativ cu perechile de gemeni dizigoti B27+

GENETICA
SA mod de transmitere ereditara multifactoriala Alte gene implicate: - HLA-B60 - HLA-DRB1 - TNF alfa - Grupul de gene al IL1 - Gena ARTS1= ERAP1 - Gena IL23R

FACTORII DE MEDIU

Soarecii transgenici HLA-B27 pozitivi dezvolta o boala similara spondilartritelor cu sacroiliita, entesita, artrita, leziuni cutanate, unghiale, inflamatie oculara, cardiaca si gastrointestinala si la sexul masculin inflamatia tractului genitourinar. Severitatea bolii clinice coreleaza cu numarul de copii HLA-B27 exprimate la animalul transgenic. Soarecii transgenici HLA B27 pozitivi crescuti in mediu steril nu dezvolta boala clinica spre deosebire de cei crescuti intr-un mediu normal, obisnuit, expusi la bacterii care dezvolta manifestari clinice tipice de spondilartrita. Ac anti-Klebsiella Chlamydia trachomatis [Zeidler H]

VARSTA MEDIE LA DEBUT IN SA SI AR IN POPULATIA GERMANA

20%

15%

10%

5%

0%
21-25 31-35 41-45 51-55 61-65 71-75 81-85

Zink A et al. German Rheumatologic Data Base

PATOGENIE

MANIFESTARILE CLINICE
Afectarea sacroiliaca si spinala Afectarea umerilor si a soldurilor Inflamatia costocondrala, costovertebrala, sternoclaviculara, manubriosternala Inflamatia enteselor Artrita periferica Afectarea extra-articulara

MANIFESTARI CLINICE

Durerea lombara:
- primul simptom la 75% - durere lombara de tip inflamator diferit de durerea lombara de tip mecanic: - varsta de debut < 40 ani - debut insidios - ameliorare cu exercitiu - agravare la repaus - durere nocturna cu ameliorare dupa trezire

Durere fesiera:
- indicator de afectare sacroiliaca - asimetrica sau alternanta precoce in evolutie continua si bilaterala

Limitarea mobilitatii spinale si a expansiunii toracice:


- anchiloza in semiflexie coloana cervicala - accentuarea cifozei dorsale - limitarea expansiunii cutiei toracice - stergerea lordozei lombare fiziologice

Durerea de sold:
- 25-30% din pacienti, dizabilitate + prognostic nefavorabil - durere inghinala, medial coapsa, referita in genunchi anchiloza in semiflexie - severa la pacientii cu SA axiala cu debut timpuriu si la cei cu afectare entesitica

MANIFESTARI CLINICE

Artrita periferica: - monoartrita sau oligoartrita acuta, nedeformanta, neeroziva frecvent Articulatia temporomandibulara: - frecventa afectare de tip inflamator Entesita: - localizare: tendon Achille, aponevroza plantara pe calcaneu, umerii, jonctiunile costocondrale, artic manubriosternale si sternoclaviculare, creasta iliaca superioara - sensibilitate in aceste arii sugestiva de entesita Dactilita Manifestarile constitutionale: - febra rara - fatigabilitatea frecventa; gradul fatigabilitatii = parametru de evaluare a activitatii bolii !

MANIFESTARI CLINICE

Uveita acuta anterioara: 25-40% pacienti


- 50% din pac cu uveita acuta anterioara unilaterala recurenta au SpA - NU exista corelatie intre activitatea si severitatea bolii oculare si cea a bolii articulare -durere oculara acuta unilaterala, fotofobie, incetosarea vederii oftalmolog - corticosteroizi local + atropina dispare in 2-3 luni - recurenta frecventa - cataracta, glaucom sinechii post, presiune intraoculara crescuta, edem macular chistoid

Osteopenia: in boala severa


- risc de fractura vertebrala - absorbtiometria bifotonica rezultate fals crescute ale BMO ca urmare a interferentei cu sindesmofitele - indicat scan TC cantitativ cu energie duala

Manifestari neurologice:
- fractura coloanei anchilozate : - fracturi cu traume minime, de 4x > frecv decat in populatia generala - detectate cu MRI,CT sau CT multidetector - parapareza, tetrapareza - subluxatia atlanto-axoidiana

MANIFESTARI CLINICE
-

sindromul de coada de cal rar, la cei cu anchiloza marcata a coloanei, lez ale rad lombosacrate determinata de arahnoidita; -tulb sensib cutanata, tulb sfincteriene ale vezicii urinare, rectului, impotenta - dg TC, RMN - trat simptomatic, chirurgical de evitat, raspuns bun la blocanti TNF alfa - altele: neuropatie, mielopatie, rar

Boala cardiovasculara: - risc crescut cu 1,2 BCI, 1,6 boala vasculara periferica, insuficienta cardiaca congestiva 1,8; - risc crescut 1,2 hiperlipemie, 1,3 hipertensiune, 1,2 diabet zaharat tip 2 - regurgitatie aortica si tulburari de conducere Boala pulmonara : - restrictie in expansiunea cutiei toracice; - 1,3-15% fibroza pulmonara apicala pe Rgf pulmonara, asimptomatica; - TC HR noduli subpleurali, benzi parenchimatoase precoce in evolutia bolii; - TFP: capacit de difuziune si CPT scazuta cu capacit ventilatorie totala normala; - lavaj bronhoalveolar nesemnificativ,probabil nu exista alveolita. Boala renala: - nefopatia prin abuz de analgetice - nefropatia cu IgA ( suspectata cand Hematurie cu Proteinurie+/- afectare renala usoara) - amiloidoza secundara ( la pacientii cu inflamatie activa vreme indelungata) sindr nefrotic IR ( biopsie tesut gras, mucoasa rectala) Ulceratiile mucoasei intestinale: ulceratii ileale, colonice, asimptomatice (50-60%)

DIAGNOSTICUL IN SA

Nu exista criterii formale de diagnostic in SA, dar sunt cateva seturi de criterii de clasificare care identifica manifestarile importante pentru diagnostic ; Pentru SA clasica , criteriile de clasificare utile diagnostic sunt criteriile 1984 modified New York criteria, care combina durerea lombara cu limitarea amplitudinii miscarii si sacroiliita radiologic [1]; Pentru toate spondilartritele axiale (SpA axial), inclusiv acelea fara sacroiliita pe radiografie, criteriile de diagnostic cele mai utile sunt criteriile de clasificare pentru SpA axiala 2009 Assessment of SpondyloArthritis International Society (ASAS)[2]. Pacientii cu Spa axiala dar cu Rgf normala a articulatiilor sacroiliace sunt definiti ca avand SpA axiala non-radiologica (nr-axSpA) 2004 algoritm pentru estimarea probabilitatii de spondilita anchilozanta functie de istoric si de manifestarile clinice [3]; Primul pas in decizie : aprecierea daca durerea de spate dureaza de >de 3 luni si daca este o durere de tip inflamator ; Pacientii care au manifestari clinice sugestive de SA dar care nu au modificari radiologice tipice pot eventual sa dezvolte SA tipica . Este necesara urmarirea in evolutie a pacientilor suspectati de SpA.

CRITERIILE DE CLASIFICARE PENTRU SA NEW YORK MODIFICATE

Parametrii clinici: - durere lombara si redoare >3 luni care se amelioreaza cu efortul si se accentueaza in repaus - limitarea mobilit in coloana lombara in toate planurile - limitarea expansiunii cutiei toracice Parametrii radiologici: - Sacroiliita grad > sau =2 bilateral - Sacroiliita grad 3-4 unilateral

SA definita = 1 crt rx+ 1 crt clinic NB: in practica criteriile moderat specifice, cu grad scazut de sensibilitate NB2: in fazele precoce utile criteriile de clasficare ASAS pentru spondilartritele axiale sunt mult mai utile

CRITERIILE ASAS PENTRU CLASIFICAREA SPONDILARTRITELOR AXIALE


Se vor aplica la pacientii cu durere cronica de spate (>3 luni) si varsta la debut a durerii < de 45 de ani

Sacroiliita pe imagistica plus >1 de o manifestare de spondilartrita HLA B27 plus >2 manifestari de spondilartrita

sau
Manifestari de spondilartrita: Durere de spate de tip inflamator Artrita Entesita ( calcaneu) Uveita Dactilita Psoriazis Colita/Crohn Raspuns bun la AINS Istoric familial de spondilartrita HLA B27 CRP crescut Sacroiliita pe imagistica: -inflamatia activa acuta pe RMN este inalt sugestiva de sacroiliita asociata cu SpA -sacroiliita definita radiografic in acord cu criteriile New York

EVALUARE DIAGNOSTICA IN SA (1)

1. Anamneza - istoric compatibil cu durere lombara de tip inflamator; - antecedentele infectioase, simpt de boala inflamatorie intestinala, psoriazis, uveita; - istoric familial de spondilartrita, uveita, psoriazis sau de boala inflamatorie intestinala - durere lombara inflamatorie:
- durere de spate inainte de 40 de ani - debut insidios - ameliorare cu exercitiul - fara ameliorare la repaus - durere nocturna

2.Examenul fizic : - testul Schober modificat - distanta occiput perete - expansiunea cutiei toracice -sensibilitatea articulatiilor sacroiliace - afectarea soldurilor - afectarea articulara periferica - entesita - dactilita

TESTAREA FLEXIEI ANTERIOARE A COLOANEI LOMBARE

Testul Schober

TESTAREA DISTANTEI OCCIPUT PERETE

TESTAREA ARTICULATIILOR SACROILIACE

EVALUARE DIAGNOSTICA IN SA(2)

3. Testele paraclinice: - reactantii de faza acuta: CRP si VSH trebuie evaluate la toti pacientii cu SA - cresterea CRP parametru in clasificarea ASAS ptr SpA axiala - testarea HLA B27 : toti pacientii suspectati de SA vor fi testati pentru HLA B27 [ 1,2 ] - HLA B27 este prezent la 95% din cei cu SA dar numai la 8% din pop gener. - prevalenta SA in populatia HLA B27 pozitiva este de numai 5% testarea pozitiva pentru HLA B27 singura nu pune diagnosticul de SA !!! 4. Raspunsul la AINS: ameliorarea marcata in 24-48 de h a durerii de spate este un parametru in criteriile de clasificare si sustine diagnosticul de SpA !!! 5. Imagistica : - toti pacientii suspecti de SpA vor face Rgf A-P de pelvis - daca dg rx este incert pentru SpA , RMN de sacroiliace este urmatorul pas NB: Pacientii care au rgf normale dar inflamatie pe RMN se considera ca au manifestari imagistice pozitive de sacroiliita!! - Radiografia - RMN - TC

Fiecare Rgf va fi evaluata separat pentru articulatia sacroiliaca dreapta si stinga


Gradul 1: suspiciune clinica Gradul 2: modificari minime: mici arii localizate cu eroziuni sau scleroza, fara modificari in largimea spatiului articular

RADIOGRAFIE PELVIS A-P

Sacroiliita dreapta grad 1 (suspiciune de sacroiliita). Sacroiliita stinga gradul 2 (modificari minime de sacroiliita. Up to date

Gradul 3 : sacroiliita moderata sau avansata cu una sau mai multe din urmatoarele: eroziuni, scleroza, largirea, ingustarea sau anchiloza partiala a articulatiei

Sacroiliita bilaterala grad 3 cu pseudolargire si scleroza Up to date

RADIOGRAFIE PELVIS A-P

Gradul 4: anchiloza totala

NB: Un pacient are modificari radiologice pozitive de sacroiliita daca modificarile sunt mai mari sau egale cu gradul 2 bilateral sau mai mari sau egal cu gradul 3 unilateral

Sacroiliita bilaterala gradul 4 cu fuziune completa a articulatiilor sacroiliace Up to date

RADIOGRAFIE PELVIS A-P

LEZIUNILE TIPICE RMN ALE ARTICULATIILOR SACROILIACE LA PACIENTII CU SPONDILARTRITE


Leziunile inflamatorii active (STIR/post-gadolinium T1)
Edemul de maduva osoasa (osteita) Capsulita Sinovita Entesita

Leziunile inflamatorii cronice (T1)


Scleroza Eroziunile Depozitele grase Puntile osoase si anchiloza

Rudwaleit M et al. Defining active sacroiliitis on magnetic resonance imaging (MRI) for classification of axial spondyloarthritis a consensual approach by the ASAS/OMERACT MRI Group. Ann Rheum Dis 2009;68:1520-1527.

EDEMUL DE MADUVA OSOASA ( STIR)

EDEMUL DE MADUVA OSOASA (T1)

LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN SACROILIITA (STIR/POST-GADOLINIUM T1)

SINOVITA SEMNAL HIPERINTENS POSTGADOLINIUM T1

SINOVITA ACEEASI IMAGINE IN SECV T1

LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN SACROILIITA

LEZIUNILE INFLAMATORII ACTIVE IN SACROILIITA


Entesita a lig interosoase- secv T1 cu contrast Capsulita semnal hiperintens al capsulei artic SI secv T1 cu contrast

CUM DEFINIM LEZIUNEA INFLAMATORIE ACTIVA (RMN POZITIVA) A ARTIC SACROILIACE ASOCIATA CU SPONDILARTRITA Prezenta edemului de maduva osoasa/osteita- inalt sugestiva de sacroiliita este obligatorie; Prezenta numai a sinovitei,capsulitei sau entesitei fara edemul de maduva osoasa/osteita subcondrala este compatibila cu sacroiliita dar nu suficienta pentru a face diagnosticul de sacroiliita activa; Imaginile STIR sunt suficiente pentru a detecta leziunile inflamatorii active (acute), exceptie sinovita (nedetectabila in STIR) care este detectata in T1 postgadolinium; Daca exista doar o leziune aceasta trebuie sa fie prezenta in cel putin 2 imagini, daca sunt mai multe leziuni poate fi utila o singura secventa.

Scleroza in osul iliac drept-semnal hipointens secv T1

Secventa STIR scleroza (semnal hipointens, sageata neagra) si EDO al artic sacroiliace drepte sacroiliita activa

Depozit gras periarticular- semnal hiperintens pe secv T1

Punti osoase/anchiloza.Puntile osoase apar ca semnal jos in secv T1

ANKYLOSING SPONDYLITIS DISEASE ACTIVITY SCORE (ASDAS) II CALCULATION OF THE ASDAS

Dsire van der Heijde,Walter P Maksymowych. Spondyloarthritis: state of the art and future perspectives.Ann Rheum Dis 2010;69:949 954.

TRATAMENTUL SPONDILITEI ANCHILOZANTE

Obiective: 1. ameliorarea simptomatologiei: durere, redoare, oboseala 2. restabilirea capacitatii functionale 3. prevenirea complicatiilor spinale: contractura in flexie a coloanei cervicale 4. reducerea manif extraspinale si extraarticulare : uveita, insuf valvulara aortica

MONITORIZAREA TRATAMENTULUI IN SA

1. Evaluarea durerii de catre pacient (VAS1-10) 2. BASDAI 3.Activitatile zilnice limitate de boala 4. Evaluarea globala a bolii de catre medic 1-4 5. VSH, CRP

PROGNOSTICUL IN SPONDILITA ANCHILOZANTA


Indicatori de prognostic: - artrita de sold - degetul in carnat - eficacitate redusa a AINS - VSH>30 mm/h - limitarea mobilitatii coloanei lombare - oligoartrita - debutul inainte de 16 ani NB: pacientii cu acesti factori prognostici vor fi monitorizati la intervale mai reduse!!!

PROGNOSTICUL IN SPONDILITA ANCHILOZANTA

Alti factori de prognostic rezervat [1,2]: - sexul M - fumatul - gradul scazut de pregatire - severitatea crescuta a modific Rx - boala activa - expunerea intregului corp la vibratii - entesita - prezenta Ag HLA B27 - valorile crescute ale CRP - capacitate functionala redusa

TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC IN SA

Educatia pacientului medic, asistenta, asociatia de pacienti (Liga Romana Contra Reumatismului www. reumatism.ro brosura pacientului cu SA) Intreruperea fumatului Terapia fizicala: www.nass.co.uk/exercise/ Hidroterapie

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA

AINS Analgezice Sulfasalazina Agentii anti-TNF Glucocorticoizii sistemic (limitat), intraarticular (util)

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA AINS


Prima linie de tratament pentru toti pacientii cu SA La 70-80% din pacienti este singura medicatie necesara Se va utiliza doza maximala pentru o perioada de cel putin 4 saptamani Pacientii cu boala activa, simptomatica, persistenta, AINS se vor administra continuu pentru controlul simptomelor (recomandarile ASAS/EULAR 2010 [1,2])

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA ANALGEZICELE

Analgezicele si opioidele singure sunt rareori eficace in SA activa ! Ele vor fi avute in vedere pentru controlul durerii reziduale sau cand AINS sunt contraindicate !

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA DMARDS

Sulfasalazina: - artrita periferica (oligoartrita glezne, genunchi) - se opreste terapia daca nu exista ameliorare dupa 4-6 luni de tratament sau in caz de remisie - Nu se recomanda utilizarea la cei cu boala axiala - RA: greata, ameteli, cefalee, rash, leucopenie cu neutropenie ( monit. 3 luni) Methotrexat: - fara beneficiu in SA - combinatia cu infliximabul nu creste eficacitate si nu scade riscul de reactii adverse comparativ cu infliximabul singur [1] Leflunomide: - nu are beneficiu la pacientii cu SA

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA GLUCOCORTICOIZII

Se sugereaza neutilizarea glucocorticoizilor sistemic pe termen lung la pacientii cu SA Injectiile intraarticulare : - fascia plantara, - articulatiile periferice - articulatiile sacroiliace ( ameliorare pentru aprox 6 luni) [1]

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA ANTAGONISTII TNF ALFA


INFLIXIMAB ETANERCEPT ADALIMUMAB GOLIMUMAB NB: Utilizarea concomitenta a methotrexatului nu este necesara ptr ca nu aduce nici un beneficiu suplimentar ! [1]

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA ANTAGONISTII TNF ALFA


Meta-analiza 2007- toate cele 3 anti TNF (adalimumab, etanercept, infliximab) au eficacitate similara la pacientii cu SA[1]; 80% din pacientii cu SA raspund la tratamentul cu unul din acesti agenti si aprox 50% au ameliorare in scorul compozit [2]; Pacientii care nu raspund sau care nu tolereaza un agent anti-TNF pot raspunde la un alt anti-TNF [3] Terapia anti-TNF poate scadea frecventa recurentelor de uveita la pacientii cu SA[4]. Rata cea mai mare a remisiunilor a fost observata la pacientii cu boala diagnosticata foarte precoce[ 5] Predictori ai raspunsului : durata scurta a bolii, CRP crescut, varsta tanara [6] Majoritatea pacientilor au recaderi rapid dupa discontinuarea agentului anti TNF [7] Efecte adverse : reactivarea tbc latent, afect demielinizante, pustuloza palmoplantara

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA INFLIXIMAB

Ac anti TNF alfa monoclonal chimeric- soarece, om Infliximab 5mg/kgc in sapt 0,2,6 si apoi la 8 sapt [1] Pacientii necontrolati pot beneficia de o reducere a intervalului dintre pev la 6 sapt [2] Timpul pana la atingerea efectului maximal 6 sapt, unii pacienti raportand ameliorarea durerii dupa prima pev

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC IN SA ANTAGONISTII TNF ALFA


Etanercept:25 mg sc x2/sapt sau 50 mg sc/sapt Adalimumab: ac anti TNF monoclonal umanizat: 40 mg sc/sap Golimumab: ac anti TNF monoclonal uman 50 mg sc la 4 sapt interval NB: Pot opri progresia radiologica a bolii blocantii TNF alfa? Nu exista date convingatoare, ei controleaza numai inflamatia[1]

TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN SA

Artroplastia totala de sold : - indicata : durere severa persistenta sau limitare severa a mobilitatii si a calitatii vietii datorita afectarii de sold; - este mult mai frecv la cei cu debut precoce al SA, cu afectare axiala si entesitica - varsta nu trebuie sa fie un factor considerat in luarea deciziei de artoplastie totala de sold ( recomandare ASAS/EULAR) Chirurgia coloanei: - fuziunea cervicala indicata la un nr foarte mic de pacienti cu subluxatie atlantoaxoidiana cu afectare neurologica; -osteotomie wedge ?