Sunteți pe pagina 1din 57

Experienta indragostirii

Lect. univ. dr. asoc. Corina Acris

Ce presupune starea de indragostire?


Starea de ndragostire se caracterizeaz printr-o intensitate mare a tririlor emoionale i printr-o atracie sexual puternic . ndragostirea nu presupune munca sau efort, ci pur i simple graniele eului se prbuesc sub presiunea unor fore emoionale de natur incontient.Cei doi ndragostii se afl ntr-o situaie de extrem dependen afectiv, se las complet absorbii unul de altul, pierzndu-i orice rezerv atat emoional ct i fizic.

Ce presupune starea de indragostire?


Dragostea romantic comport dou comportamente erotice specifice (Davis 1985, apud Mitrofan, I., Ciuperca, C., 1997): Pasiunea total care include fascinaie, exclusivitate i dorin sexual; Preocuparea total manifestat prin grij, susinere i aprare necondiionat i chiar iraional a fiinei iubite.

Limbajul universal al indragostitilor


dupa Hendrix (2008) Fenomenul recunoaterii - tiu c deabia te-am ntlnit, dar, am senzaia c deja te cunosc. ndrgostiii triesc sentimentul c se cunosc de ani de zile.

Limbajul universal al indragostitilor


Fenomenul atemporalitii ndragostitii au sentimentul c au fost dintodeauna mpreun afirmnd ceva de genul : E ciudat, dei ne ntlnim de puin timp, nu-mi pot aminti o perioad n care s nu te fi cunoscut.

Limbajul universal al indragostitilor


Fenomenal reunificrii - cnd sunt cu tine nu m mai simt singur, ci ntreg, mplinit Fenomenal necesitii- ndrgostiii au sentimentul c un mai pot tri unul far altul: Te iubesc att de mult nct nu pot s triesc fr tine

Caracteristicile indragostirii
n cazul ndrgostirii graniele eului sunt transgresate exploziv. Fuziunea identitilor i anularea sentimentului singurtii concur n declanarea strilor euforice caracteristice ndragostirii.
ndrgostirea este de natur regresiv, adic nu aduce nimic nou n planul cognitiv sau afectiv al personalitii.

Caracteristicile indragostirii
Experiena ndrgostirii reia ceea ce a fost complet uitat i anume experiena unirii cu figura matern. Nu presupune efort, travaliu, munc. Frontierele Eului se prbuesc sub presiunea uriaelor fore emoionale de natur incontient.

Caracteristicile indragostirii
Are caracter dominant erotic. Experiena ndrgostirii este energizat de un vector sexual foarte puternic. Nu este un act de voint, nimeni un poate s hotrasc dac se ndragostete sau nu. Cel care este ndrgostit nu este cu adevrat interesat de progresul personal al celuilalt. Unica lui dorin este ca lucrurile s rmn aa.

Caracteristicile indragostirii
Dureaz maximum 2 ani deoarece graniele eului sunt instaurate i cei doi realizeaz c au identiti proprii, adic au preferine, ateptri, gesturi, dorine i chiar prejudeci personale.

Caracteristicile indragostirii
Fiziologic dragostea romantic este o reacie chimic. Ea este o experien fizic intens, care are componente msurabile. Cercetarile arat c atunci cnd oamnii se ndrgostesc, creierul secret o serie de substane chimice i hormoni naturali care conduc la un sentiment de bunstare. ((Liebowitz1993, apud Hendrix, 2008).

Criza indragostitilor
ndrgostiii sunt supui riscului deziluziei ulterioare, datorit flamei emoionale care le blochez capcitatea de a dezvolta un punct de vedere realist asupra partenerului. De obicei ieirea din starea de criz este unilateral i nu reciproc. Unul din parteneri ncepe s se detaeze, s nu se mai implice emoional la fel ca pn atunci. Cnd cellalt contientizaz neimplicarea, intervine stadiul tensiunii psihologice a cuplului ieit din vraj.

Iesirea din criza


Partenerii au de ales ntre dou soluii: Se despart sub impactul ocului produs de constatarea perisabilitii fericirii (speranele se transform n deziluzii i reprouri). Rman mpreun, punnd alte valori la baza relaiei lor. Accepta o dragoste matur, bazata mai mult pe nelegere, echilibru, comunicare i mai puin pe pasiune, ardere, visare.

Tipuri de indragostiti
J.A. Lee (apud. I.Mitrofan, C. Ciuperca, 2002, pag, 181), identific 6 tipuri de comportamnete de relatie erotic: Eroticul este un romantic ce caut un partener ideal i crede c exist numai unul singur, adevrat pentru el. Se identific puternic cu partenerul dorind s tie totul despre el. Ludicul este tipul de partener infidel, cu libido flotant prefernd mai multe relaii paralele Storgicul este un partener afectiv, care se descoper pe sine, treptat, prin intremediul dragostei

Tipuri de indragostiti
Storgicul este un partener afectiv, care se descoper pe sine, treptat, prin intremediul dragostei Maniacul este o persoan foarte dependent emoional si extrem de geloas Agapicul este cel mai puin posesiv i cel mai ierttor dintre toate cele ase tipuri de parteneri Pragmaticul este o persoan care in dragoste incearc s ncheie cel mai bun trg posibil

Alegerea partenerului. Exercitiu


Sunteti intr-o relatie romantica? Daca nu ganditi-va la cea mai importanta relatie in care ati fost: Ce s-a intamplat in viata voastra atunci? Cum v-ati intalnit partenerul? Care a fost prima impresie? Ce va atras la partener In ce punct v-ati indragostit? Cum a evoluat relatia?

Alegerea partenerului. Exercitiu


Cum a fost sau este relatia? Este partenerul vostru similar unuia dintre parinti? Care erau sau sunt ariile de conflict in relatie. Cum sunt rezolvate? Care a fost sau este cel mai stresant aspect al partenrului sau al relatiei?

Alegerea partenerului
Alegerea partenerului are la baz, n general, o combinaie ntre nevoia de stabilitate afectiv i material, mbuntirea statutului social i dorina de mplinire pe plan social (Pascal, 2001).

Alegerea partenerului
Alegerea partenerului este o decizie important rezultat al unui proces complex, nu ntodeauna neles i obiectivabil, bazat mai ales pe contientizarea propriilor sentimente, dar influenat esenial de prini, prieteni, conjunctura, societate. Coleman consider c dei dragostea romantica i alegerea partenerului rmn misteriose, totusi sgeata lui Cupidon nu lovete la ntamplare. El consider c muli oameni au n vedere care categorii de persoane au anse de eligibilitate, excluznd anumii parteneri pe anumite caracteristici ale acestora considerate inapte.

Importana atractivitii fizice n alegerea celuilalt


Importana factorului atractivitate fizic este ponderat de urmatoarele variabile: Accesibilitatea virtualului partener ncrederea n sine a celui care alege Compatibilitatea perceput i contextul social n care se produce alegerea

Z. Wanderer i E. Fabian (1979), sugereaz o cale pentru formularea ideilor despre ce dorim de la partener, ntocmind o list evantai cu trasturi dezirabile. Aceast list va conine idei referitoare la: Aspectul exterior (nlime, ochi, pr, etc); Trsturi de personalitate (inteligena, ncredere, umor, etc, ) Potenialul economic sau bogaie (carier potenial sau realizat, viitor prospectat, moteniri); Credine i valori (atitudini fa de sex-rol, credin religioas, valori care orienteaz comportamnetul individual) Interese speciale i abiliti (bridge, ski, muzic, etc) Lista se divide n dou tipuri de rspunsuri: trebuie, cuprinznd itemi la care nu putem face compromisuri; este bine i, cuprinznd itemi cu caracteristici de care ne putem dispensa

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Pines (1999) consider c exist categorii de variabile care influenaz ndrgostirea i alegerea partenerului la nivel consient i anume: Variabile situationale
Proximitatea Nivelul de excitare emotionala Trsturile de personalitate ale persoanei vizate. Frumusetea fizica

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului

Variabile relationale Similaritatea Reciprocitatea in relatie Satisfacerea nevoilor

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Aron (1989) evideniaz 11 factori care influeneaz alegerea partenerului: Similaritate n atitudini, background, trsturi de personalitate; Proximitate geografic; Caracteristici dezirabile ale personalitii i nfisrii; Afeciune reciproc sau faptul c celalalt ne place ; Satisafacerea nevoilor;

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Excitaia fizic i emoional, experimentarea neobinuitului; Influena social, normele sociale i aprobarea oamenilor din cercul nostru; Anumite elemente cheie n voce, ochii, postura, modul de a se mica al partenerului; A fi gata pregtit pentru o relatie; Misterul situatiei sau persoanei.

Exercitiu
Ganditi-va la cele mai memorabile experiente in care v-ati indragostit. Care din aceste 11 variabile a jucat rolul cel mai important? Care dintre variabile nu a jucat nici un rol?

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Teoria stimul-valoare-rol a lui Murstein (1976), consider c exist 3 stadii succesive n procesul adoptrii deciziei maritale:
stadiul stimulilor precizeaz modalitatea n care oamenii se simt atrai unii de alii; stadiul valorilor personale implicate - descoper dac atitudinile i credinele lor sunt compatibile; stadiul rolurilor partenerii testeaz compatibilitatea rolurilor, stabilind ct de bine se potrivesc.

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Modelul lui Davies i Kerckoff (1974, apud Mitrofan, Ciuperc 2002) consider c decizia marital este rezultatul unei selecii pe 5 paliere, n care cmpul alegerilor este succesiv ngustat pn cnd alegerea final este fcut:

Modelul lui Davies i Kerckoff

filtrul proximitii, filtrul similaritate-complementaritate. filtrul atraciei personale i al compatibilitii. filtrul alegerii

Modelul lui Davies i Kerckoff


Filtrul proximitii tinde s opereze n alegerile tradiionale ale partenerului. Apropierea teritorial conduce la operarea alegerii i implicit, a cstoriei.
In cadrul atraciei i deciziei pe baza criteriului similaritate, sunt inclui mai muli factori (vrst, ras, religie, clas social, credine, interese comune, scopuri, valori, etc.) ce contribuie rnd pe rnd la dezvoltarea relaiei intime i favorizeaz cstoria.

Modelul lui Davies i Kerckoff

Complementaritatea este fenomenul psihosocial opus, ce definete alegerea partenerului ca un rezultat al modului n care persoanele reuesc s-i satisfac reciproc nevoile complementare.

Modelul lui Davies i Kerckoff


Filtrul atraciei personale i al compatibilitii (sau al afinittilor elective) este cel care scap unei evaluri obiectivabile sau explicabile la acest nivel al atraciei sexelor, n care dragostea romantic, dorina sexual, scnteia biochimic a atraciei fizice, armonia bioenergetic dezvluie pe rnd cteva dintre secretele afinitilor elective.
Datorit complexitii infinite a acestora, autorii recunosc n majoritate c suntem incapabili s prognozm cu anse de succes dac dou persoane sunt i, mai ales, vor fi compatibile pentru o perioad ndelungat (cstoria).

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Plecnd de la teoria psihanalitic a lui Freud , A.V. Dicks, consider c n afara concordanei normelor i valorilor socioculturale, exist i un sistem de norme personale privind ateptrile de rol conjugal (dobndite pe baza experienei de relatie din familia de origine), precum i un sistem al fortelor incontiente care genereaz un anumit model de comunicare afectiv ntre parteneri, de schimbri, oferte i gratificaii, recompense sexual-senzitive, emoional afective i spirituale. Domeniul forelor incontinte poate genera structuri de cuplu bazate att pe similaritatea firilor (reacii, pulsiuni, reprezentri, dorine, comportanete), ct i pe complementaritatea acestora (teoria lui Winch).

Factori care influeneaz alegerea contienta a partenerului


Hartfield si Rapson (1993) formuleaz teoria celor trei factori ai dragostei. Conform acestor autori condiiile eseniale pentru a te ndrgosti sunt: un background cultural care construiete asteptarea de a te ndragosti; un candidat potrivit n termeni de personalitate, nfaiare, backgraund i valori; excitaia emoional care este etichetata ca dragoste romantic.

Teorii cu privire la aspectele incontiente ale alegerii partenerilor. Teoria lui Freud
Freud (1905) subliniaz rolul pe care printele de sex opus l joac n procesul ndrgostirii. Experienele romantice i sexuale ale brbailor i femeilor sunt n strns legtur cu experienele infantile din etapa Oedipian. Persoana adult caut un iubit care s reprezinte imaginea primului obiect de dragoste printele de gen feminin sau masculin. Aceast imagine infantil i intern poate fi totui diferit de ceea ce este printele n realitate

Teoria lui Freud


Freud a remarcat dou tipuri de dragoste romantic:
dragostea narcisist dragostea anaclitic,

Teoria lui Freud


Freud era de prere c a te ndrgosti de o persoan care seamn cu unul dintre prini, obiectul de dragoste anaclitic, este dovada unei dragoste adulte mature, n timp ce alegerea unei persoane care seamn cu propria persoan, obiectul narcisist, este dovada unei dorine infantile i regresive care ar trebui depit.

Teoria atasamentului
Bowlby consider c experienele din copilaria timpurie (multe dintre ele incontiente) au un impact puternic aspura relaiilor de dragoste ale adultului. Natura relaiei dintre mam i copil va a avea o influen major asupra a ceea ce copilul ca adult va gndi, simi i crede n legtur cu relaiile intime, dac va ncredere n alii sau nu, dac se va atepta s primeasc dragoste sau s fie respins n relaiile intime.

Teoria atasamentului
Mary Ainsworths si echipa sa (1978) au identificat 3 tipuri de atasament la copii: Securizant Anxios Evitant

Teoria atasamentului
Aceste stiluri sunt in legatura cu modul in care se comporta mama cu copilul: la cei securizanti mamele receptive la semnalele de foame si plans ale copilului la anxiosi mame anxioase si nereceptive la nevoile copilului. Inconsecvente la evitanti mame care resping fizic si emotional

Teoria atasamentului
Philip Shaver, Cindy Hazan: 3 tipuri de atasament la adult:
Securiant Evitant Anxios

Teoria atasamentului
Securizant(59%) confortabil sa depinda de altii si altii de el este simplu pentru ei sa devina apropiati emotional de oameni se simt valorosi, simt ca merita dragostea si respectul pot avea incredere in oameni cred ca oamenii au intentii bune si pot conta pe ei dezvolta relatii intime usor si nu se ingrijoreaza cu a fi singuri sau ca cineva ar putea fi prea apropiat de ei nu sunt preocupati excesiv de abandon sa dependenta

Teoria atasamentului
Evitant (25%) sunt izolati un se simt confortabil in a fi apropiati cu ceilalti li se pare dificil sa depinda de altii si sa aiba incredere complet in altii sunt nervosi cand cineva devine prea apropiat de ei partenerul lor vrea ca ei sa fie mai intimi decat ei se simt confortabil sa fie au multe separari, dar sufera mai putin la terminarea relatiilor se simt inconfortabil in relatii care implica intimitatea si apropierea. Ei sunt infideli, mai axati pe sex de o noapte si prefera sexul fara dragoste.

Teoria atasamentului
Anxios ambivalent (11%) ii vede pe ceilalti ca evitanti se plang ca partenerul nu-i iubeste in mod real sau nu vrea sa stea cu ei cauta asemenea nivele de apropiere si angajamnet ca-si sperie partenerii. Partenerii ii considera sufocanti si atarnatori, agatatori sunt insecurizati si investesc prea mult in relatie considera ca nu pot avea incredere in oameni, oamneii nu-i valorizeaza suficient se separa si revin iarasi, iarasi si tind sa fie gelosi se ingrijoreaa legat de posibilitatea de a fi abandonati si ca dragsotea nu e reciproca au o stima de sine scauta si dezvaluie prea mult despre ei

Teoria atasamentului
Stiluri sexuale Securizanti doresc sa experimenteze sexualitatea in contextul unei relatoii continue. Se bucura de aproape orice contact fizic si sexual. Nu se angajeaza in relatii extramaritale sau sex de o noapte Evitanti Se bucura mai putin de orice contact fizic cu exceptia celui sexual, prefera sexul de o noapte,sexule xtramarital si gandesc ca sexul fara dragoste este placut. Anxiosii Iubesc aspectele fizice, hranitoare ale relatiei, dar se bucura de sex mai putin

Teoria atasamentului
Cu ct oamenii sunt mai puini siguri pe ei, cu att au mai mult nevoie de dragoste i respect, i este foarte probabil ca ei s fie atrai de acele persoane care ofer aceste recompense. Cu ct persoanele sunt mai sigure pe ele, cu att au mai puin nevoie de aprobare, acceptare i dragoste; acestea sunt mai selective i este foarte puin probabil ca ele s se ndrgosteasc de oricine le ofer dragoste.

Teoria psihanalitic a lui Otto Kernberg


Kernberg este de prere c abilitatea de a iubi reflect nivelul de dezvoltare a individului (1974). Pentru a se putea ndrgosti i a pstra o relaie de dragoste, o persoan trebuie s ating un anumit nivel de profunzime emoional i de maturitate. (Kernberg, 1980).

Teoria psihanalitic a lui Otto Kernberg


Kernberg descrie abilitatea persoanelor de a iubi pe urmtoarea scal de la 1 la 5.
Totala neputin de a iubi. Promiscuitatea sexuala Idealizarea primitiv a persoanei iubite i dependena copilroas. Abilitatea de a avea relaii stabile fr abilitatea de a obine mplinire/satisfactie sexual. O combinaie sntoas de sexualitate i sensibilitate fa de cellalt i relaii intime profunde.

Teoria psihanalitic a lui Otto Kernberg

Capacitatea de a iubi i de a pstra relaii de dragoste


reprezint un succes n procesul de separare de simbioza primar cu mama, precum i n dezvoltarea unui sine independent i difereniat.

Teoria psihanalitic a lui Otto Kernberg


La un capt al scalei se afl abilitatea de a avea o relaie profund i stabil care s implice o satisfacie sexual total, dovada succesului n procesul de separare-individualizare. La cellalt capt se afl incapacitatea de a avea o relaie intim care s implice dragoste i sexualitate, ceea ce dovedete eecul procesului de separare-individualizare.

Teoria lui Jung


Concepte importante:
Inconstient colectiv (gzduiete amintirile i experienele ntregii rase umane) Arhetipuri(experiena colectiv a ntregii umaniti i sunt exprimate ca simboluri universale a miturilor, ritualurilor, viziunilor, a operelor de art i a viselor. ) Animus si anima

Teori lui Jung


Jung considera c psihicul este androgin i c este format din elemente complementare masculine i feminine. n psihicul fiecrui brbat exist o femeie interioar, anima, iar n psihicul fiecrei femei exist un brbat interior, animus. Jung era de prere ca anima unui brbat este ntruchipat de mama sa, iar animus al unei femei este ntruchipat de tatl
acesteia.

Teoria lui Jung


Atunci cnd un brbat ntlnete o femeie care i amintete de anima sa, reacia acestuia este una imediat i puternic. El proiecteaz asupra ei imaginea incontient iar apoi el nu mai vede femeia real, aa cum este ea, ci doar proiecia ei. Dac, aa cum se ntmpl de obicei, acest brbat i reamintete femeii de animus al ei, atunci i ea proiecteaz asupra lui imaginea incontient. Aceast proiecie reciproc este
experimentat de ambii parteneri atunci cnd se ndrgostesc.

Teoria Imago
Conform teoriei Imago (Hendrix, 1992) lucrurile care ni s-au ntamplat n copilrie influeneaz alegerile noastre n relaii. Hendrix (1992) consider c noi ne alegem parteneri care dein trsturile pozitive i negative ala printilor notrii.

Scala dezvoltarii cuplului


Atasament Sufocant Evitant Exporare Exploziv Izolat

Scala dezvoltarii cuplului


Identitate Rigid Difuz Putere si competenta Competitiv Pasiv/manipulator Preocupare Grijuliu Singuratic

Teoria Imago
Conform teoriei Imago , atunci cand devin adulti tipurile opuse de personalitati se indragostesc unul de altul. Sufocantul cu evitantul, explozivul cu izolantul, rigidul cu difuzul, competitivul cu pasiv/manipulatorul, singuraticul cu grijuliul. Oamenii se indragostesc de altii care au fost ranii in aceeasi etapa a dezvoltarii astfel incat ei vor sa sa obtina ceea ce nu au primit in acel stadiu de dezvoltare.Numai c persoana de care se indragostesc este cel mai putin n msur sa le dea ceea ce au nevoie. Persoana care are nevoie pe cineva care sa-i asculte emotiile/sentimentele gaseste pe cineva care are dificultati in a asculta si intelege emotiile/sentimentele.

S-ar putea să vă placă și