Sunteți pe pagina 1din 16

Piata agricola a carnii de pui

Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Gina Fintineru

Intocmit de: Staicu Alexandra Alina An IV, Grupa I

Caracteristicile filierei crnii de pui


Creterea animalelor este strns legat de producia vegetal, de industriile din amonte (care asigur o parte din imputurile necesare) i de industriile din aval (care prelucreaz materiile prime). Filiera crnii i a preparatelor din carne are numeroase caracteristici, n toate etapele acesteia: agricultur(creterea animalelor); achiziii i transport; abatorizare; prepararea produselor din carne; comercializarea.

In etapa agricultur are loc reproducia, creterea i exploatarea animalelor.n producia i consumultotal de carne, psrile dein un loc important. Cresctorii de animale sunt mici agricultori, asociaiile zootehnice, fermele specializate ale societilor comerciale, societile agricole. Preluarea sau achiziia animalelor se va face la domiciliul cresctorului de animale sau n trgurile de animale. Abatorizarea se realizeaz n uniti specializate care constituie prima etap a procesrii. Produsele rezultate de la abator se clasific n : -produse principale(carnea); -subproduse de abator; -deeuri de abator. Abatoarele i seciile de preluare a crnii sunt uniti de industrie alimentar care necesit condiii speciale de amplasare i igienizare, pentru protecia mediului i a produselor din carne. Diversitatea sortimental a crnii i condiiile de transformare n alimente permite producerea unei game foarte largi de preparate din carne de pasre.

Formele de valorificare a animalelor, a crnii i produselor prelucrate pot fi ncadrate n urmtoarele piee specifice: -piaa liber a productorilor agricoli specializai n creterea animalelor; -piaa ntreprinderilor integrate care preiau animalele vii, industrializeaz i comercializeaz producia animal; -piaa productorilor de animale pentru selecie i reproducie. Structura ofertei de carne sta asigurat de la urmtoarele categorii de animale: -adulte -semiadulte -tineret. Animalele adulte i ncheie ciclul productiv i sunt destinate valorificrii pentru carne, dar datorit vrstei naintate furnuizeaz o carne de calitate inferioar i particip pe pia la fondul de carne al fiecrei specii cu 30-35 %. Animalele semiadulte sunt crescute, n majoritatea cazurilor, n sistem extensiv sau ngrate ntr-o scurt parioad de timp. Carnea obinut prezint insuiri superioare, asigurnd pe pia o cot a speciei de 50-55%. Animalele tinere sunt sacrificate pn la vrsta de semiadulte i au insuiri calitative superioare; asigur pe piaa crnii pentru fiecare specie ntre 10-15%.

Calitatea animalelor este determinat, n primul rnd, de gradul de dezvoltare a crnii i esutului gras in raport cu rasa, vrsta i sexul. Aprecierea i clasarea carcaselor dup calitate include noiunea complex degreutate vie i de randament Calitatea animalelor pentru carne dup tiere , respectiv aprecierea calitii carcaselor, poate fi stabil prin aprecierea urmtoarelor: -conformaia; -starea de ngrare; -fineea; -culoarea i consistena muchilor. Aceste caracteristici ale calitii unei carcase depind de factorii invariabili i variabili. Calitatea animalelor prntru carne se stabilete dup tiere, pe baza raportului dintre patru elemente eseniale: -conformaia carcasei; -greutatea carcasei i aporiunilor de carcas; -randamentul la tiere; -caracteristicile esutului muscular i adipos care formeaz carnea i definesc calitatea acesteia.

Recepionarea animalelor trebuie s se fac n anumite condiii: -respectarea intervalului de timp de la ultima hrnire i adpare; -funcionarea corespunztoare a aparatelor destinate cantririi animalelor; -respectarea cu rigurazitate a prevederilor standardelor n vigoare cu privire la ncadrarea animalelor pe caliti(vsta, greutate corporal, conformaie corporal); -asigurarea mijloacelor de transport corespunztoare pentru deplasarea animalelor; -ntocmirea corect a documentelor de evidena,care nsoesc animalele pe timpul transportului. Organizarea transporturilor la produsele din carne urmarete operativitatea,promptitudinea i calitatea transportului de produse i preparate din carne.Pentru acest motiv se au in vedere urmatoarele: -stabilirea raional -transportul -alegerea traseelor

Filiera crnii de pui, este structurat in etape ce pornesc de la : -ngrtorii; -pieele de animale; -abatoare; -vanzare direct; - comert en-gros - macelarie - consumator

Produse pe piaa crnii de pasre-specificaii


Organizaia pentru agricultur i alimentaie definete urmtoarele specii de carne de pasre: carne de pui; carne de ra; carne de gsc; carne de curcan. n lume exista aproximativ 175 de varieti de gini ce sunt grupate n 12 clase(asiatic, american, francez , continental etc.)i aproximativ 60 de rase (Brahma, Cochinchina, Plymouth, Paduan etc.)

CARNE DE PASRE

Carne proaspt sau refrigerat


PSRI NTREGI Cu cap, picioare i Far cap i picioare dar cu Fr cap, picioare i organe BUCI DEZOSATE

Carne congelat
PSRI NTREGI Fr cap i picioare dar cu organe Far cap , picioare i organe

BUCI
DEZOSATE NEDEZOSATE Jumti sau sferturi

NEDEZOSATE Jumti sau sferturi Aripi ntregi Tacmuri Piept buci / ntregi Pulpe buci/ ntregi Altele ORGANE Ficat Altele Produse pe piaa crnii de pasre Ficat Altele ORGANE Aripi ntregi Tacmuri Piept buci / ntregi Pulpe buci/ ntregi Altele

PRODUCTIA DE CARNE DE PUI LA NIVEL MONDIAL


Valoarea nutritiv biologica a carnii de pasare este data atat de bogatia ei in proteine si respectiv in aminoacizi, cat si coeficientul ridicat de digestibilitate a substantelor nutritive componente, acestea ajungand in cazul proteinelor la 96-98%. Carnea provenita de la gaina si curca este considerata a fi un produs dietetic, deoarece prezinta un coeficient mare de digestibilitate a componentelor nutritive, are un continut optim de grasimi, o cantitate mica de tesaturi conjunctive si o cantitate mare de tesut muscular de cea mai buna calitate

In anul 2007 productia mondiala de carne a crescut cu 7.3%. Aceasta crestere s-a datorat majorarii greutatii pasarilor destinate taierii. Concurenta la export a escaladat in contextul abundentei ofertei si a preturilor scazute. Brazilia a reusit sa-si dezvolte exportul, in timp ce livrarile efectuate de SUA sau redus din cauza problemelor din Rusia. Carnea de pasare reprezinta 22% din totalul productiei pe plan mondial, circa 160 mii tone carne, alaturi de carnea de vita 35%, carnea de porc 30%, carnea de ovine 12-14%. Tendinta de crestere a consumului produselor din carne de pasare pe plan mondial conduce la aprecierea ca productia si totodata consumul carnii broiler va depasi productia si consumul celorlalte sortimente de carne. Tendinta consumatorilor spre o hrana mai sigura, cu mai putine calorii, va orienta in viitor cerintele spre carnea de broiler, care este mai nutritiva si mai ieftina.

Dintre tendintele actuale care se vor manifesta si in viitor, mentionez pe cele mai importante: Se estimeaza inregistrarea unor schimbari interregionale in localizarea productiei de carne si oua. Daca in prezent, se constatata o tendinta mai mare de stabilitate in cadrul productiei totale, tarile in curs de dezvoltare vor inregistra ritmuri mai inalte de crestere a productiei avicole. Reducerea numarului fermelor, ca si cresterea productiei, va avea loc, in special, in tarile cu agricultura dezvoltata, ceea ce va duce la o continua concentrare si specializare a productiei avicole, la integrarea pe orizontala si pe verticala mai ales in ultimii ani ai decadei actuale. Dezvoltarea cercetarilor stiintifice si tehnologice de exploatare va sprijni extinderea aviculturii in toata lumea si organizarea de ferme mari si moderne

PRODUCTIA DE CARNE DE PUI LA NIVEL EUROPEAN


Carnea de pasre este categoria alimentar care se extinde cel mai repede. Exporturile UE de pui broiler continua sa scada, atingand plafonul de 675 mii tone. Aceasta scadere se datoreaza cresterii consumului intern si scaderii competitivitatii la exportul de pui intregi in tarile din Orientul Mijlociu. Consumul comunitar de pui broiler creste in 2008, in schimb ritmul de crestere al productiei scade la 2% deoarece cererea consumatorilor pentru carnea de bovine este in crestere. Productorii europeni de carne de pasre nu profit la maxim de imensitatea pieei UE. Viitorul aparine companiilor care stpnesc volatilitatea

PRODUCTIA DE CARNE DE PUI IN ROMANIA


La noi in tara, bazele aviculturii moderne au fost puse in anii 1967- 1971, cand s-a elaborat strategia moderna, stiintifica, de crestere industriala a pasarilor. Capacitatile construite ulterior asigurau 280-350 mii tone de carne taiata, adica un consum de 2 kg pe cap de locuitor urban pe an, calculate la 15 milioane de locuitori. In anul 2005, consumul de carne de pasare la noi in tara a fost de 450 mii tone ceea ce reprezinta 20.7 kg/ cap locuitor. Dupa anul 1989 productia de carne de pui a intrat intr-un declin drastic, reducand consumul de carne de pasare la numai 7kg in anul 1993, dupa care a inregistrat o continua crestere

De anul trecut, crescatorii de pasari din Romania nu mai beneficiaza de nicio forma de sprijin prin ajutoare de stat, investitiile au fost sistate, iar creditarea pentru productie sau pentru investitii, inclusiv pentru cofinantarea fondurilor structurale europene, devine inexistenta. De asemenea, din anul 2010 s-au aplicat durele directive privind protectia animalelor. Consumul de carne de pasre, in Romania este de doar 18 kilograme pe cap de locuitor, ceea ce nseamn c exist o ans real pentru industria creterii psrilor de a oferi o carne la pre redus i bogat n proteine pe piaa romneasc i nu numai. In Romnia, ntreprinderile private sunt responsabile pentru producia de psri din ar, iar viitorul arat luminos pentru cresctorii de psri

Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de investitii