Sunteți pe pagina 1din 23

CURS 4

Coordonarea reelelor tehnico-edilitare. Galerii edilitare. Sistematizarea subteran. Executia retelelor edilitare. Pozarea retelelor edilitare. Conditii de pozare. Insuirea principiilor si normelor generale privind echiparea tehnico- edilitara a localitatilor. Acte normative privind amplasarea lor.

Retelele de utilitati trebuie sa se construiasca in stransa corelare unele cu altele, pe baza unui plan coordonator, respectand legislatia in vigoare referitoare la amplasarea acestora : SR 8591 din septembrie 1977 - Retele edilitare subterane, Norma tehnica din 27.01.1998 care reglementeaza amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale. Prin urmare, dezvoltarea sau modernizarea unor anumite tipuri de retele trebuie sa fie corelata cu existenta altor tipuri de retele in zona, lucrarile fiind facute in stransa corelare si programat. Reelele edilitare pot fi amplasate n canalizaii speciale sau nu, singure sau grupate, subterane, la suprafa sau aerian.

Traseul acestor reele coincide cu traseul reelei stradale, deoarece pozarea lor i interveniile pentru remedierea defectiunilor aparute este mai facila, iar posibilitatea de accidente n exploatare este mai redus.
Proiectarea reelelor edilitare trebuie sa prevada condiii de siguran in executie, precum i o exploatare corespunztoare a acestora.
2

n proiectarea si executia retelelor edilitare trebuie sa se aiba in vedere necesitatea protejrii carosabilului, precum si asigurarea conditiilor de trafic n timpul executiei si remedierii defectelor aparute.

Documentaiile tehnice privind proiectarea retelelor edilitare se ntocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism i cu obtinerea tuturor avizelor solicitate prin Certificatul de urbanism.
Norma tehnica din 27.01.1998 care reglementeaza amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale, a fost elaborata n conformitate cu Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Realizarea n zona drumului public a lucrarilor edilitare se face cu respectarea legislaiei n vigoare privind amplasarea i autorizarea executrii construciilor i numai cu acordul prealabil al administratorului drumului, atat pentru retelele edilitare noi, cat si pentru reabilitarea si modernizarea celor existente sau pentru lucrarile de reparatii ale acestora.
3

Reelele i instalaiile tehnico-edilitare situate n ampriza drumurilor sunt de doua categorii :

Retele necesare funcionrii drumului:


canalizarea pluvial i drenajele, iluminatul stradal, semnalizrile luminoase rutiere etc alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica,

Retele de utilitate publica:

alimentare cu gaze naturale,


telecomunicatii, fibra optica etc

Retelele edilitare se pozeaza de regula subteran, existand insa si cateva categorii de retele care se pozeaza suprateran sau conditii in care retelele subterane necesita pozare supraterana.
4

Retelele edilitare subterane


Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane trebuie coordonat cu celelalte lucrri subterane i de suprafa, existente sau de perspectiv.

Lucrrile edilitare subterane se amplaseaz, de regul, n afara prii carosabile a drumului, de preferin, sub trotuare, sau sub zonele verzi ce mrginesc carosabilul.
Dac acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, reelele se pot amplasa i n partea carosabil, cu urmtoarea ordine de prioritate a lor: canalizare ape pluviale; canalizare ape menajere; termoficare;

alimentare cu ap;
gaze naturale; telecomunicaii; alte reele.
5

Amplasarea lucrrilor edilitare subterane se realizeaz conform legislaiei n vigoare, n unul dintre urmtoarele sisteme: izolat; combinat, respectiv mai multe instalaii grupate; n comun, ntr-o galerie vizitabila, circulabila. Amplasarea n sistem izolat (reelele de energie electric de nalt tensiune i canalizare) sau combinat se va realiza, in masura posibilitatilor, considerand urmtoarea ordine de preferin: sub zonele verzi; sub insulele de dirijare a circulaiei; sub trotuare sau alei pentru cicliti; numai n cazuri excepionale, sub partea carosabil sau sub liniile de tramvai, prevzndu-se msuri speciale de protecie conform normelor specifice. Amplasarea in comun (in galerii circulabile) se recomanda sa se realizeze pentru arterele din reteaua de alimentare cu apa, energie electric, magistralele de alimentare cu gaze, telefonie, termoficare. Acestea vor fi prevzute cu puncte de branare distribuite la distane optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurndu-se lungimi minime ale branamentelor.
6

n proiectele de sistematizare a localitilor, trebuie s se indice ncadrarea reelelor edilitare subterane n profilul transversal al strzii. Soluia de amplasare a reelelor n planul de situaie coordonator din cadrul proiectelor, trebuie justificat din punct de vedere tehnic i economic, n funcie de:

caracteristicile terenului de fundare;


sigurana n exploatare; categoria strzii i sistemul rutier existent sau proiectat; posibilitatea proiectrii i executrii, n mod coordonat, a tuturor reelelor subterane; etapizarea executrii lucrrilor; posibilitatea de deviere sau de ntrerupere a circulaiei. Traseele retelelor edilitare trebuie s fie, pe ct posibil, rectilinii i s urmreasc profilul stradal, folosindu-se zone mai puin aglomerate cu alte instalaii subterane conform legislaiei n vigoare.

Condiiile specifice de amplasare, pe categorii de reele, se stabilesc conform prevederilor de mai jos. Astfel, se recomanda ca : reelele subterane electrice i de telecomunicaii, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, s se pozeze separat, de o parte i de alta a strzii; reelele de traciune electric s se amplaseze lng fundaiile stlpilor susintori respectivi; reelele de telecomunicaii s se pozeze n zona cuprins ntre frontul de aliniere a construciilor i partea carosabil a strzii; reelele de gaze naturale s se pozeze pe zona necarosabil a strzii, pe partea opus canalelor de energie termic i canalizaiilor telefonice; reelele de canalizare sa se pozeze sub reelele de alimentare cu apa existente in vecinatate, evitand astfel posibilele infiltratii din reteaua de canalizare in reteaua de alimentare cu apa.

Exemplu de amplasare a retelelor edilitare subterane

Amplasarea instalaiilor, distanele de pozare i dimensiunile constructive vor respecta prevederile documentaiilor tehnice, in conformitate cu SR 8591 din septembrie 1977 Retele edilitare subterane.

Traseul unei reele subterane sau al unei benzi tehnico-edilitare se stabileste pe baza documentaiilor tehnice, legal aprobate.
Dublarea unei retele prin amplasarea de o parte i de alta fa de axul strzii, se face n baza unui calcul tehnico-economic. Aduciunile pentru alimentare cu ap care au trasee n localiti, comune cu celelalte reele edilitare subterane, se amplaseaz conform acelorasi norme tehnice ca si reteaua de alimentare cu apa. Distana minim dintre retelele edilitare, precum i dintre acestea i construciile existente trebuie s asigure siguranta in exploatare si stabilitatea construciilor, inndu-se seama de adncimea de fundare, precum i de caracteristicile geotehnice ale terenului.

10

Distantele minime se considera de la exteriorul conductelor, cablurilor sau talpii sinei de tramvai si nu pot fi mai mici decat cele prevazute in tabelul care urmeaza, decat cu luarea unor masuri speciale si cu acordul unitatilor care le exploateaza. Reducerea distantelor minime trebuie justificata din punct de vedere tehnico-economic, avandu-se in vedere urmatoarele: necesitatea amplasarii retelelor edilitare in zone aglomerate solutionarea optima privind masurile de protectie necesare in vederea functionarii si exploatarii corespunzatoare a ansamblului de retele subterane necesitatea amplasarii retelelor pe lungimi limitate.

11

Tabel cuprinzand distantele minime dintre retelele edilitare subterane sau dintre acestea si elementele de constructii, conform SR 8591 din septembrie 1977 - Retele edilitare subterane

12

Este interzis pozarea conductelor si cablurilor : sub linii de tramvai sau de cale ferat, n lungul acestora; n canale de orice fel, care comunic direct cu cldiri;

sub orice fel de construcii sau pe terenuri destinate construciilor.


Totusi, anumite conditii speciale impun o astfel de pozare, caz in care se vor lua masuri speciale de protectie a acestora. Astfel, la subtraversarea cilor ferate i a drumurilor naionale, judeene i comunale de ctre conductele de gaze, alimentare cu apa, canalizare si cablurile electrice, amplasarea acestora trebuie s se fac conform legislaiei n vigoare, in tuburi pe protectie, cu prevederea caminelor de vizitare (pentru apa si canalizare).

13

Subtraversarea cu conducte metalice a intersectiilor dintre liniile electrificate pentru tramvaie sau cai ferate, se poate face la distanta minima de 3 m in cazul liniilor de tramvai, respectiv 10 m in cazul cailor ferate electrificate.
Incrucisarile retelelor subterane se fac, de regula, sub un unghi de 750 900, cu posibilitatea de reducere a unghiului pana la 450, in cazul in care conductele sunt amplasate pe strazi care se intersecteaza pana la acest unghi. La intersecia cu alte reele edilitare sau cu diferite construcii subterane, conductele de gaze se monteaz, de preferin, deasupra acestora. La conductei de canalizare cu conducte ale retelei de alimentare cu apa, aceasta se amplaseaza sub reteaua de apa.

14

Tabel cuprinzand conditiile de amplasare la incrucisarea retelelor edilitare si masurile de protectie suplimentara in cazul in care conditiile de amplasare nu pot fi respectate, conform SR 8591 din septembrie 1977 - Retele edilitare subterane :

15

16

Conform Normei tehnice din 27.01.1998, pozarea subterana a retelelor edilitare care transporta lichide se execut la adncimea minim de 1,50 m sub cota axului drumului i la minimum 0,80 m sub cota fundului anului.

De asemenea, pozarea subterana a cablurilor sau conductelor de gaze se execut la adncimea minim de 1,20 m sub cota axului drumului i la 0,50 m sub cota fundului anului.
Pozarea supraterana a acestor retele este admisa doar la traversri de obstacole, precum i n alte cazuri justificate tehnic i economic, realizandu-se pe estacade, chituci etc. Traversarea aerian a strzilor de ctre reelele edilitare se face, de regul, n locurile unde strada este n aliniament, intersecia realiznduse la un unghi apropiat de 900, dar nu mai mic de 600.

17

Retelele edilitare supraterane


Din aceasta categorie fac parte reelele electrice si de telecomunicatii. Amplasarea retelelor edilitare supraterane n zona strzilor din localitile urbane i rurale trebuie s respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor. Traversrile aeriene ale cablurilor trebuie s asigure o nlime de liber trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai nalt al platformei drumului. n cazul cablurilor electrice, nlimea se majoreaz cu spaiul de siguran mpotriva electrocutrii. Instalarea stlpilor de susinere a cablurilor de energie electric sau de telecomunicaii se face la o distan suficient de drumul naional, astfel nct, n situaia lrgirii drumului cu cte o band pentru fiecare sens de circulaie, stlpii s rmn n afara zonei de siguran, fr a fi necesar mutarea lor.
18

Este interzisa traversarea cu linii electrice aeriene n zona portalurilor sau a consolelor pentru instalaiile de semnalizare rutier. Dispunerea stlpilor pentru susinerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice n vigoare. Amplasarea pe strzi a stlpilor pentru instalaii se va face la minimum 1 m fa de partea carosabil, iar n cazul localitilor rurale stlpii vor fi amplasai dincolo de an.

19

Exemple de amplasare a stalpilor pentru retelele pozare suprateran,


conform Normei tehnice din 27.01.1998
Strzi de categoria I magistrale cu minimum 6 benzi de circulaie:

20

Strzi de categoria a II-a - de legtur - cu 4 benzi de circulaie

21

Strzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaie

22

Pe langa metodele impuse si practicate pn in prezent privind


pozarea retelelor edilitare, datorita faptului ca reelele edilitare clasice cunosc transformri substaniale (cum sunt transmisiile prin fibr optic), acestea vor necesita o regndire privind amplasamentul lor i care va impune apariia n viitorul apropiat a canalizrii transmisiilor prin fibr optic ntr-un sistem unitar de magistral informaional.

23