Sunteți pe pagina 1din 14

Eritrocitele

Eritrocitele
- diametrul de 7,8 si o grosime ce atinge punctul maxim 2,5, dar numai 1 in centru - elemente sanguine cu aspect de disc biconcav, fara nuclei, ce asigura un raport suprafata/volum mare, care faciliteaza schimburile de gaze - au flexibilitate crescuta, proprietate care le permite sa se adapteze la formele neregulate si la diametrele reduse ale vaselor capilare pe care le strabat; atunci cand strabat unghiurile bifurcatiilor capilare, eritrocitele care contin Hb normala se deformeaza usor si dobandesc aspect de cupa - durata lor de viata in circulatie este de 120 de zile

Hematopoieza este definita drept proliferarea cel.progenitoare (precursoare), al caror numar e mentinut constant de celulele stem si diferentierea lor in toate componentele celulare ale singelui. Sediul hematopoiezei depinde de varsta individului. Eritropoieza este procesul prin care sint generate hematiile adulte. In ontogeneza, etapele acesteia sunt: 1. Etapa embriofetala alcatuita din 3 subetape -etapa mezoblastica -etapa hepatosplenica -etapa medulara 2. Etapa ce incepe dupa nastere

Prima etapa - etapa embriofetala


a) Etapa mezoblastica - aproximativ din saptamana a 3-a pana in saptamana a 6-a, cand in insulele sanguine mezodermale ale sacului vitelin se formeaza eritrocite nucleate care contin hemoglobina embrionara tip Gowers. b) Etapa hepatosplenica - se caracterizeaza prin migrarea celulelor pluripotente la acest nivel, unde exista conditii superioare pt. hematopoeza. - ea ocupa intervalul cuprins intre sapt.6 - luna 5, spre sfirsitul caruia hematopoeza scade la acest nivel, dar se mentine in grad redus pana la 2 sapt. dupa nastere. - Se produc eritrocite anucleate care contin hemoglobina fetala. c) Etapa medulara - incepe sa fie activa din luna 5 a VIU, iar incepand cu luna 7, devine principalul sediu al hematopoiezei.

Cea de-a doua etapa incepe dupa nastere.


La nou-nascut si la copil, hematopoieza se desfasoara la nivelul tuturor cavitatilor epifizare si diafizare, si anume la nivelul diafizelor oaselor lungi cavitatilor spongioase din oasele late si scurte. La adult, sediul hematopoiezei se limiteaza la nivelul oaselor scheletului axial vertebre,coaste, stern, bazin, oase craniene, epifize proximale femur si humerus. Maduva rosie este activa, functionala, iar cea galbena apare prin inlocuirea celulelor specializate cu adipocite. La 20 de ani, inlocuirea este completa.

parcurge citeva etape: proeritroblast, eritroblast bazofil, eritroblast policromatofil, eritroblast acidofil (ortocromatofil = normoblast), reticulocit , hematia adulta. Pe parcursul acestor etape, au loc importante modificari ale nucleului si citoplasmei: nucleul dispare treptat, astfel incat este complet expulzat la eritroblast acidofil, apoi fagocitat. Pe parcursul maturizarii, scade nr. de ribozomi si mitocondrii, aparatul Golgi si sistemul de microtubuli. Proeritroblastul are deja Hb, concentratia crescand progresiv, pana ajunge la 1/3 din masa hematiei. Hematia adulta contine de 10 ori mai multa Hb fata de proeritroblast. Reticulocitele sunt mai mari decat eritrocitele mature si au mitocondrii si aparat Golgi. Ele parasesc maduva hematogena prin diapedeza, intrand in circulatia sanguina unde, in 1-2 zile, pierd mitocondriile si aparatul Golgi si se transforma in hematii adulte. Numarul de reticulocite este un indicator al eficientei eritropoiezei. Valorile normale ale reticulocitelor sunt cuprinse intre 0,5-2% din hematiile circulante. Eritropoieza este stimulata de interleukina 3, scaderea presiunii partiale a oxigenului arterial si eritropoietina. Estrogenii inhiba eritropoieza, iar androgenii o stimuleaza.

Eritrogeneza

Principala functie a eritrocitelor - este aceea de e vehicula hemoglobina, care la randul sau transporta O de la plamani catre tesuturi. Eritrocitele mai au si alte functii- ele contin o cantitate mare de anhidraza carbonica, enzima care catalizeaza reactia reversibila dintre CO si HO cu formarea de acid carbonic(HCO). Viteza de desfasurare a reactiei permite ca apa din componenta sangelui sa transporte, de la tesuturi catre plamani, cantitati enorme de CO sub forma de ion bicarbonat. Hemoglobina intracelulara este un excelent tampon acido-bazic.

Numarul eritrocitelor variaza in functie de varsta si sex. In mod normal, nr mediu de eritrocite per milimetru cub este de: - 5.200.000 (300.000) la barbati - 4.700.000 (300.000) la femei - 6.000.000 la nou-nascut, ulterior nr. acestora scade la 4.000.000 pana la varsta de 5 luni

Cresterea nr de eritrocite se numeste eritrocitoza (poliglobulie) si atinge valori de 8-20 de milioane/mm. Poate fi fiziologica sau patologica.

Exemple de siuatii:
- expunerea la mediu hipoxic (populatii care traiesc la altitudini>3000m) =>determina eliberare crescuta de eritropoietina - efort fizic moderat: nr de hematii prin contractia capsulei splenice - emotiile, hipertermia (determina descarcare de adrenalina) - policitemia vera (leucemie pe linie eritrocitara)- este determinata de o aberatie genetica a celulelor hemocitoblastice care produc celule sangvine. Celulele blastice isi pierd capacitatea de a se opri in producerea de eritrocite atunci cand exista deja un numar suficient de celule. Policitemia vera asociaza, in general, si o productie excesiva de leucocite si trombocite.

Poliglobuliile secundare apar in cazul: - Fumatorilor (prin cresterea compensatorie a nivelului de eritrocite) - Hbpatiilor si hipoxemiilor cronice precum sunt bolile respiratorii cr. - Sd.de apnee in somn+obezitate (Sd. Pickwick), - Boli congenitale cardiace cianogene cu sunt dr-stg.

Alte situatii sunt cele in care exista exces de eritrocite: carcinom renal, rinichi polichistic, hidronefroza, rejetul de grefa renala (mecanism inca neelucidat), tumori extrarenale secretante de eritrocite situate la nivel hepatic (sindrom paraneoplazic), feocromocitom, tumori cerebeloase, leiomiom uterin de mari dimensiuni (benign), care prin compresie mecanica asupra a.renale, duce la exces de eritrocite, in Sd.Cushing si in cazul aportului exogen de androgeni, creste eliberarea de eritrocite.

Scaderea numarului de eritrocite sub 3 milioane/mm se numeste eritropenie.


Numarul de eritrocite are importanta in calculul indicilor eritrocitari care exprima tipul morfologie (normo-, micro-, macrocitoza) si cromic (normo-, hipo-, hipercromie).

Situatii in care scade nr de hematii pot fi:


presiunea atmosferica crescuta (scafandrii, mineri) efort fizic excesiv (intensifica hemoliza) anemia aplastica- inlocuirea maduvei hematogene cu tesut adipos din cauze necunoscute sau secundar iradierii/ administrarii unor medicamente precum citostaticele anemia feripriva- determinata de scaderea cantitatii de fier din organism prin aport redus, deficit de absorbtie sau prin pierderi crescute anemia megaloblastica- deficitul de acid folic si vitamina B12 afecteaza diviziunea si diferentierea precursorilor liniei eritrocitare, astfel maduva va alibera in circulatie blasti, hematii imature, cu volum mare si flexibilitate redusa, care se vor hemoliza la trecerea prin capilare

anemia prin pierdere de sange- dupa o hemoragie acuta, organismulpoate inlocui componenta lichidiana a plasmei in 1-3 zile, dar persista o concentratie scazuta de eritrocite. Concentratia eritrocitara revine, in general, la normal intr-un interval de 3-6 saptamani. - anemia hemolitica- diferitele anomalii structurale ale hematiilor determina scaderea rezistentei acestor celule, astfel incat ele se rup usor cand traverseaza capilarele, in special la nivel splenic siclemie (anemia drepanocitara)- eritrocitele au in componenta lor un tip anormal de hemoglobina, numita hemoglobina S. Aceasta Hb expusa la conc de O , precipita in interiorul hematiilor sub forma de cristale lungi, care dau celulei un aspect de secera.

eritroblastoza fetala- hematiile Rh-pozitive ale fatului sunt atacate de anticorpii mamei Rh-negative

Numararea manuala a eritrocitelor


1. Recoltarea sangelui: se poate folosi sange venos recoltat pe anticoagulant sau sange capilar din pulpa degetului; la nou-nascuti se recolteaza prin inteparea calcaiului. 2. Diluarea hematiilor: - dupa ce s-a aspirat sangele pana la diviziunea 0,5 sau 1, tinana in continuare pipeta orizontala, se aspira pana a reperul 101 solutie Hayem. - sangele va fi impins in zona dilatate a pipetei si diluat 1/200 daca sangele a fost aspirat pana la diviziunea 0,5 1/100 daca sangele a fost aspirat pana la diviziunea 1 - la sfarsitul umplerii, in zona capilara, va fi un volum de lichid Hayem care nu participa la dilutie

3.Umplerea camerei de numarat -hemocitometrul (camera de numarat) de tip Burker are 3 suprafete dreptunghiulare despartite prin santuri; -suprafata din mijloc are inaltimea mai mica cu 1/10 decat cele laterale - astfel, acoperind camera de numarat cu o lamela, aceasta delimiteaza cu suprafata din mijloc un spatiu in care patrunde sangele diluat , celuleledispunanade-sa intr-un singur strat. 4. Numararea eritrocitelor - camera de numarat se aseaza la microscop ; examinand reteaua cu obiectivul 10x se numara hematiile aflate in interiorul a 80 de patrate mici si se calculaza numarul mediu de hematii/patrat.

S-ar putea să vă placă și