Impactul Constructiilor Hidrotehnice Asupra Mediului

Dr.ing.
Cornel FLOREA GABRIAN
dr.ing.Cornel FLOREA- GABRIAN
Impactul constructiilor hidrotehnice asupra mediului (4)

Efecte ecologice in zona lacului de acumulare o Efecte asupra biocenozelor preexistente
Efectele pot fi directe (poluarea din perioada de executie, selectionarea arealelor, efecte mecanice prin antrenarea indivizilor din fauna in prize si turbine, marirea randamentului de captura la peste, moartea prin inecare a plantelor si a unei mari parti dintre animalele ecosistemului terestru preexistent) sau indirecte, prin efecte asupra ecosistemelor; Efectele indirecte deosebit de complexe datorate modificarii in timp a relatiilor intre elementele de biotop si biocenoze, conduc la reasezarea ecosistemelor, a caror noua calitate si durata de instabilitate depinde de profunzimea , amploarea, natura si viteza transformarilor, precum si de tipul biocenozelor preexistente.

Efecte principale asupra relatiilor din ecosistem
In primii 3-5 ani de la crearea lacului apare instabilitate biotica cauzata de modificarea biotopului, care la randul sau instaleaza procesul de reechilibrare a ecosistemului.Nivelele variabile din lac ale apei mari in lac, rapide si/sau mai lente , stinjenesc procesul ingreunind formarea si stabilizarea neustonului si a bentosului.Fitoplanctonul se diversifica , prin aparitia unor zone distince: in amonte, zona de lac si zona intermediara.Reactia populatiilor existente in aceasta etapapoate fi foarte diversa.In general, organismele si/sau populatiile pot sa aiba una din urmatoarele reactii:mor, migreaza se adapteaza sau colonizeaza; Formarea lacului stimuleaza descompunerea bacteriana.Procesul se desfasoara in etape:
Se acumuleaza sedimente si materii organice ; Se dezvolta noi specii bacteriene , predominant in bentos:hidrogen-bacterii, bacterii sulfooxidante fototrope ( care imbogatesc sedimentele cu compusi de sulf , ce dau culoarea neagra malului), bacterii metanogene.
Reducerea cantitatii de oxigen dizolvat este puternic accentuata de incarcarea organica mare, care conduce la o valoare importanta a CBO.Una dintre consecinte este aceea ca in fierul trivalent insolubil care fixeaza malul pe fund , trece in fier bivalent solubil ;malul neprotejat se amesteca cu apa si da un surplus de substante 3 organice nutritive;

Modificareadinamicii (ciclului natural) de fosfor (P) si azot (N) da nastere unui proces:
De modificare prin selectie a compozitiei pe specii a fitoplanctonului; De modificare a spectrului de nutritie al zooplanctonului; De modificare a hranei consumatorilor;
Modificarea dinamicii sedimentelor da nastere mai multor arii de sedimentare lacustra:deltaica, de abraziune ( prin actiunea valurilor si distrugerea radacinilor plantelor, care fixeaza solul vegetal).Fiecare zona constituie un nou biotop; Dislocarea habitatelor naturale si organismelor din rau; bentosul natural este distrus, apare un nou biotop; Alterarea distributiei pestilor si intreruperea cailor de migrare; Crearea unui supliment de aport nutritiv pentru larve de insecte, care pot sa se dezvolte cu mare intensitate; Favorizarea fenomenelor secundare legate de poluare.Astfel se modifica toxicitatea unor ioni metalici; in ape acide devin solubili:Hg,Mn,Zn,Ni, Pb, Cd.La pH sub 4,6 se dizolva Al, care se dupune pe branhiile pestilor, conducind la sufocarea acestora.

Aceste substante pot ajunge in organismul uman pe multiple cai prin lantul alimentar afectind grav sanatatea.

Modificarea microclimatului (uniformizarea temperaturilor, marirea umiditatii aerului, formarea de ceata in perioadele de toamna, iarna si in diminetile de vara) modifica flora si fauna riverana; Influenta sanatatii riveranilor ( aparitia tintarilor si parazitilor, umiditatea agraveaza asrmul si reumatismul, etc.); Eutrofizarea este un proces, favorizat de stratificarea termica, ce se desfasoara in doua etape: a) Prima etapa ( de dezvoltare) consta dintr-o serie de faze succesuve conditionate : aportul de hrana in exces (N+P) supraproductia de plante (macrofile, alge plancton de fund) modificarea repartitiei speciilor de pesti diminuarea transparentei apei reducerea oxigenului dizolvat; b) A doua etapa de regres biologic consta din urmatoarele faze succesive:vegetatia luxurianta de alge se sufoca in lipsa de oxigen => moartea algelor =>formarea masiva la fund de materii putrescibile =>disparitia oxigenului in straturile profunde vara =>apar H2S, ioni liberi de metale grele, precum si bule de gaze;
Procesul de eutrofizare a lacurilor

Principalele consecinte ale eutrofizarii sunt:
Inrautatirea calitatii apei ( gust, miros, infundarea filtrelor statiilor de tratare cu materie organica); Deficultati in activitatile de agrement ( apa cu aspect murdar, tulbure, cu miros neplacut); Diminuarea potentialului de pescuit.
Efecte in bazinul hidrografic din amonte Efectele ecologice asupra ecosistemelor acvatice din bazinul amonte de lac depind in mod esential de marimea arealului. Cea mai mare parte a bazinelor din amonte de barajele din Romania isi pastreaza in mare proportia nealterate vechile ecosisteme, cu o mare varietate a biocenozelor acvatice.Ex: bazinele :Timis, Bistrita, Arges, Lotru, Somes, Sebes, Dragan, etc. Un areal insuficient conduce la diminuarea sau chiar desparitia din biocenoze a populatiilor de organisme mari ( in special pesti), datorita lipasei de hrana si degenerescentei genetice, prin inmultire cosanguina intr-o populatie redusa.

Efecte in bazinul hidrografic din aval de lac Efectele in aval de lac sunt numeroase si dependente de caracteristicile locale particulare; Cel mai important efect primar este modificarea regimului hidrologic lichid, cu numeroase consecinte secundare; Pentru amenajarile hidrotehnice la care apa din lac este captata pentru utilizari la diferiti beneficiari, restitutia debitelor in albie se poate face fie concentrat si integral, cu calitati putin modificate ale apei ( la centrale electrice cu derivatie0, fie relativ concentrat, cu diminuari cantitative si cu modificari importante ale calitatii apei ( alimentari cu apa menajera sau industriala), fie difuz (irigatii). In anumite situatii, apa poate fi restituita in alt bazin hidrografic. In functie de cazurile prezentate , se pot deosebi, pe cursul raului din aval de captare doua sectoare , caracterizate de forme de impact deosebite:
Sectorul A- cuprins intre captare si restitutie; Sectorul B- dina aval de zona de restitutia a debitelor.
Deoarece efectele principale si majore sunt comune si majoritare sunt comune pe cele doua sectoare, tratarea lor o fac unitar.
Impactul constructiilor hidrotehnice asupra mediului (4) Un efect ecologic important deriva din atenuarea apelor
mari; eliminarea sau diminuarea viiturilor extraordinare protejeaza in mod semnificativ ecosistemele aval; Surplusul de debit peste cel din regim natural, in perioade de seceta severa, are in mod evident efecte benefice, depinzind de modul de administrare al regimului debitelor.Daca restitutia debitelor se face neuniform ( ca de exemplu in regim pulsatoriu, dela uzinele hidroelectrice), efectele benefice sunt anulate de cele daunatoare.Variatia debitelor , intre 0 si debitul instalat de cel putin doua ori pe zi , conduce la stresarea faunei si disparitia la ape mici a multor habitate ( golfulete, ochiuri de apa), ceea ce influenteaza nefavorabil dezvoltarea comunitatilor de plante si animale acvatice, ex:fluctuatiile de debit impiedica reproducerea pestilor ; Pe sectorul A (intre captare si restitutie) apar reduceri importante de debite.La ape mari, efectele reducerii constau in disparitia spalarii albiilor, care pot fi colmatate cu materiale aduse de torenti ( pietris, materiale organice:frunze, crengi, mal organic, resturi de teren vegetal, etc.), a caror prezenta in albie dauneaza evidente 10 ecosistemelor;

Tot pe sectorul A, la ape mici se poate produce disparitia totala a apei, deci a ecosistemului, pentru a evita acesta situatie se asigura debitul de servitute.Experimentele efectuate arata ca este posibila conservarea ecosistemului numai daca debitul de servitute reprezinta mai mult de 70-80% din debitul natural ( inclusiv variatiile ) si 100% din acesta la ape mici ( exemplu studiat in bazinul Timis);Ori prevederea unor asemenea debite in aval de captari nu este practic posibila, intru-cat ar face ineficienta orice amenajare hidrotehnica pe raurile interioare si mijlocii.In absenta posibilitatii de circulatie a faunei spre amonte si aval, mai cu seama in cazul sectionarii nefericite a arealelor, debitele de servitute nu pot salva ecosistemele sau unele componente ale acestora.De aceea , analiza privind marimea convenabila a debitelor de servitute trebuie sa se refere nu la fauna naturala , ci la noul ecosistem: Se modifica , calitatea apei in aval (chiar daca se prevad debite de servitute):debit, viteza, temperatura, turbiditate, oxigen dizolvat; Se reduce aportul de hrana, apa din micii afluenti sau emisiile din 11 lac fiind in general lipsita de substante hranitoare;

Se schimba morfologia si granulometria patului albiei, prin eroziuni (datorate debitelor cu ape limpezi, cu mare capacitate de transport aluvionar, care se incarca pe seama materialului din albia pre-existenta) sau agradari ( depunerea de material adus de torenti si afluenti, material care nu poate fi transportat in aval in lipsa apelor mari, corespunzatoare albiei naturale), in functie de situatia particulara.Datorita schimbarii regimului vitezelor si incarcarii cu aluviuni a noilor debite, are loc o importanta modificare a granulometriei patului albiei, in sensul micsorarii acesteia.Aceasta modifica fundamental conditiile de biotop pentru populatiile bentos, psamon, neuston, care alcatuiesc o parte esentiala a bazei trofice a ecosistemului; Se modifica locul de depunere a icrelor ( zona amonte devenind inaccesibila); Sporeste randamentul de captura la pesti, pescuitul putind conduce la disparitia rapida a ihtiofaunei; Urmare a celor prezentate , se modifica distributia comunitatilor in aval, se schimba compozitia bentosului; apare flora terestra in albie pe sectoarele de tip A; Influenta asupra ecosistemelor din aval este uneori determinanta, iar alteori, daca din aportul unor afluenti se produce o refacere rapida a debitelor naturale, influentele pot fi minore sau chiar neglijabile.Cazul raului Dragan in aval de barajul cu acelasi nume, care isi mentine dupa 25 ani de exploatare, fara nici un fel de debite de servitute sau deversari un aspect de rau de munte normal, cu un ecosistem echilibrat de tipul celui initial sau exemplul raului Timis, care aval de barajul Costei ( care deviaza apele 12 raului Bega , exploatat de peste 135 ani, fara debite de servitute) prezinta unul dintre cele mai diversificate ecosisteme acvatice din tara.

Alte efecte ecologice Lacurile din zonele de deal sau cimpie pot conduce la modificarea nivelului apelor subterane.In amonte si aval de baraje sau diguri de retentie prevazute cu etansari de profunzime , apare adesea o ridicare a nivelului , urmata de inmlastiniri, aparitia unei flore specifice , cu afectarea grava a faunei din subsol; In aval de frontul relativ etans al constructiilor de barare, este posibila coborarea nivelului apelor subterane, daca acestea se alimentau preponderent din albia raului; aceasta poate conduce la modificarea florei si faunei terestre; Refacerea echilibrului ecologic Din motivele expuse mai sus se constata ca drept urmare a realizarii celor mai multe tipuri de constructii hidrotehnice, problema ecologica reala este aceea de a se realiza un echilibru nou al ecosistemului preexistent sau chiar crearea unui ecosistem nou; Durata refacerii si calitatea noului ecosistem depinde atat de amploarea, profunzimea si viteza schimbarii, cat si de naturabiocenozelor; Pentru ca acestea sa fie convenabile sunt necesare masuri de diferite naturi, in special din categoria celor care favorizeaza procesele naturale si functionarea de autoreglere; Pentru eficienta lor, in sensuk obtinerii unui mediu natural stabil, echilibrat si convenabil d.p.d.v. antropic, este necesara interventia calificata pentru dirijarea, 13 supravegherea si corectarea proceselor mentionate.

Masuri pentru ameliorarea impactului ecologic In luarea masurilor de ameliorare a impactului ecologic este deosebit de importanta acoperirea tuturor fazelor din viata constructiilor:
Stabilirea oportunitatii; Conceptia ; Proiectarea; Executia; exploatarea, si; Dupa caz, post-utilizarea acestora.
Pentru asigurarea aplicarii acestora este necesara:

Elaborarea de studii complexe, complete, realizate la intervalede timp suficiente spre a cuprinde dinamica proceselor naturale; Date primare suficiente si sigure; Luarea in considerare , pe linga solutiile locale , si a unor strategii globale; Metodologii de analiza verificate; Recomandarea unor masuri de detaliu, fezabile si acceptate financiar; Intelegerea necesitatii masurilor de protectia mediului si aplicarea lor; Asigurarea fondurilor necesare.
14

Masuri conceptuale in etapa proiectarii Amplasarea amenajarilor hidrotehnice in cadrul unui bazin hidrografic.
Daca decizia a fost luata, amplasarea constructiilor trebuie sa faca obiectul unor studii generale , care se bazeaza pe studii asupra conditiilor naturale pe arii largi si pe elaborarea unor variante de amplasament semnificativ diferite d.p.d.v. al impactului ecologic, care tin seama de natura, amploarea, profunzimea si viteza perturbatiilor introduse ; Solutia aleasa trebuie sa satisfaca optimal, pe baza unor criterii de decizie convenite, ambele categorii de cerinte: tehnicoeconomice si ecologice. Exemplu:in fig. care urmeaza se prezinta schema unui bazin hidrografic de tip montan, pe care s-a decis realizarea unei amenajari preponderent hidroenergetice, cu o pozitie data a centrlei.In lungul firului principal al raului se poate determina diagrama potentialului energetic PE=kQxH, proportional cu Qdebitul captat la o cota oarecare si H caderea hidraulica disponibila, egala cu diferenta intre cota de captare si cota restitutiei la centrala electrica.
15

Se observa ca d.p.d.v. strict energetic , varianta de amplasare a barajului la o cota superioara conduce la volorificarea celui mai mare potential energetic; D.p.d.v. ecologic insa varianta sectioneaza in mod nefericit arealul populatiei de salmonide, izoland in amonte un areal sub cel minimal; Alegerea variantei de amplasament din aval de o confluenta majora, la cote inferioare, conduce la o pierdere de energie E, de regula nesemnificativa pentru eficienta tegnico-econimica , dar lasa in amonte un areal suficient pentru dezvoltarea durabila a ecosistemului izolat amonte

Alegerea volumului si geometriei lacurilor
La alegerea volumului lacurilor, in afara considerentelor care tin de gradul de regularizare dorit ( zilnic, saptaminal, sezonier, anual, multianual), trebuie sa se tina seama de elementelecare influenteaza direct si indirect evolutia lor ecologica; Volumul lacului trebuie sa asigure un echilibru intre utilizarea functionala si fenomenele secundare;un lac prea mic conduce la colmatarea rapida si la aparitia depunerilor deltaice, favorizind eutrofizarea, in timp ce un lac prea mare are toate sansele sa stea gol intr-o mare parte a anului sau, dupa ani secetosi, lasind uscate mari suprafete, supuse fenomenelor de eroziune si cu aspect deplorabil; Daca volumul de apa ce trebuie evacuat din lac intr-un timp scurt este determinat de considerente functionale ( ex: functionarea centralei electrice pe perioada de virf de sarcina), viteza de variatie a nivelului apei in lac depinde de suprafata acestuia la fiecare nivel.Aceasta viteza de variatie a nivelului apei in lac poate influenta unele procese biologice, cum ar fi migrarea populatilor de animale mici din zona malurilor.Daca vitezele maxime de variatie a nivelului apei sunt comparabile cu deplasarea acestor organisme, ele pot suprvietui in cea mai mare parte, in caz contrar acestea ramin pe uscat si mor in masa; O problema importanta, in special in lacurile din zone de deal si cimpie, cu regularizare zilnic-saptamina (fig.urmatoare), este aceea care prin variatii curente de nivel al apei in lac, intre nivelul normal de retentie si nivelul minim de exploatare curenta pot sa apara mari suprafete de teren inundate temporar sau cu adincime mica de apa sub 1-1,5 m;
17

Fara a socoti ocuparea unor suprafete productive de teren agricol, acestea produc efecte ecologice precum: distrugerea vegetatiei terestre , aparitia vegetatiei de balta , care defavorizeaza calitatea apei, dezvoltarea larvelor tantarilor; in perioada de uscare, vintul antreneaza mari cantitati de praf din depunerile aluvionare fine; Solutia prevederii unor diguri longitudinale de retentie, desi aduce costuri suplimentare importante pentru amenajare ( comparativ cu solutia bararii transversale), ofera pe ansamblu mari avantaje economice, sociale si ecologice.Aceasta solutie a fost implementata la lucrarile hidrotehnice de pe raurile:Bistrita, Arges, Olt, Cris, Jiu, etc..
Scoaterea de sub inundatie temporara sau apa putin adinca a unor terenuri riverana, prin realizarea digurilor longitudinale de retentia; 1barajul stavilar si centrala;2-diguri longitudinale de retentie; lacul de acumulare;4-varianta ipotetica baraj transversal cu volume de lucrari minime; 5 suprafate scoase de sub inundatie
18

Masuri constructive si functionale Curatarea cuvetei lacului- inainte de prima umplere este foarte importanta pentru evolutia ecologica ulterioara a acestuia; Aerarea artificiala a apei- lipsa oxigenului din apa , precum si stratificarea termica , pot fi combatute prin aplicarea unir procedee de aerare artificiala, al caror principiu de baza este marirea suprafetei de contact intre apa si aerul bogat in oxigen. Exista numeroase tipuri constructive de dispozitive de aerare; Efectele aerarii artificiale sunt benefice , dar aerarea trebuie sa fie continua in perioadele critice, in care apare deficit de oxogen in stratele profunde; Procesul de aerare produce prin antrenare si circulatia apei , deplasarea fitoplanctonului si a algelor mobile si are ca efecte eliminarea mirosului si gustului apei si deci , conditii mai bune pentru numeroasele populatii lacustre.
19

Sisteme de aerare artificiala a apelor profunde si de racire a apei superficiale A- Sistem LIMNO; B- Schema sistemelor airlift; C-sistem difuzor pneumatic (Johson ); D-Sistem fintana arteziana.
20

Conceptia si dispunerea prizelor de apa din lac Dispunerea supraetajata a prizelor , capacitatile suficientesi unele dispozitive speciale asigura o mai buna exploatare a lacului; D.p.d.v. ecologic , sunt de semnalat citeva efecte si anume: Se permite captarea apei cu calitati optime la un moment dat, inclusiv pentru ecosistemele din aval; Se permite reglajul evacuarii aluviunilor si a apei incarcate cu suspensii afluente la viituri; Este posibila evacuarea si deci reciclarea ei periodica; Este posibila aerarea apei evacuate, chiar provenind din hipolimnion ( cu prevederea unor prize de aer cu injectare in curent, fie in turbinelecentralelor electrice); existenta unei ape bine oxigenate in aval favorizeaza biocenozele din acest sector; Prevederea la prize a unor gratare electrostatice, care creaza cimpuri electrostatice, dezagreabile pentru pesti, impiedica in buna masura intrarea acestora in prize si aductiuni.
21
Evolutia calitatii apelor in lacul Meaugon -Franta
22

Masuri in etapa de exploatare Debite de servitute Pe sectoarele din aval de baraje sau captari pana in sectiunile de restitutie a debitelor utilizate, debitele lichide sunt sensibil diminuate fata de regimul natural; De aceea este necesara prevederea unor debite imediat aval de baraj sau captare numite debite de servitute sau mai corect debite prezervate; Trebuie ales intre : Qs = Q minim lunar cu asigurare 95 %; Qs = Q minim mediu zilnic cu asigurare 80 %; Criteriul ecologic pentru stabilirea debitului de servitute trebuie aplicat luand in considerare efectele locale pe sectorul de rau afectat;conservarea ecosistemului este posibila numai daca debitul de servitute reprezinta 70-80 % din debitul natural si 100% la ape mici; Pentru luarea unei decizii trebuie avute in vedere cel putin urmatoarele posibilitati: Renuntarea la captare in cazul: Existentei unor ecosisteme foarte valoroase care impun prezervarea; Prezentei unor ecosisteme valoroase a caror conservare necesita debite de servitute egale cu cel putin 2/3 din debitele naturale; Daca este admisa modificarea ecosistemelor din aval: Prevederea unui debit de servitute suficient pentru noul ecosistem; In cazul sistemului de captari secundare, orezervarea unui rau in stare naturala renuntand la realizarea captarii.
23

Asigurarea circulatiei pestilor din bieful aval spre zonele din amonte de captare In special pentru salmonide , ale caroro habitate de hranire pentru adulti se gasesc in sectoarele aval ale raurilor , iar habitatele de reproducere se gasesc numai in zonele superioare , la izvoare, circulatia spre amonte in perioadele de depunere a pontei este obligatorie pentru supravietuirea populatiilor din aval; Daca analiza ecologica arata ca o conservare convenabila a ecosistemelor cuprinzind salmonide este importanta si daca sectorul aval nu primeste afluenti neamenajati suficienti, ale caror zone de izvorare sa poata asigura reproducerea, devine necesara realizarea trecerilor pentru pesti: scari , ascensoare, ecluze,etc. Scarile de pesti:
Cea mai importanta trecere pentru pesti este scara de pesti si ea consta dintr-un canal cu panta de 1:10, fragmentat in bazine succesive, in care pestii sat sau trec spre amonte din bieful aval pana in lac; Perioada de migratie dureaza 1-2 saptamini ( pentru pastrav , in lunile octombrie sau noiembrie, functie de conditiile meteorologice din perioada de toamna); In acest interval debitele naturale afluente pot fi foarte variate, astfel ca nivelul apei poate fi diferit; Scara de pesti trebuie sa poata functiona la toata gama de nivele.
24

Intrarea in scara de pesti din aval constituie cel mai imporatant element al eficientei acesteia, in sensul ca pestii trebuie sa o poata gasi cu usurinta; ea trebuie amplasata , de preferinta, in zone apropiate malurilor, acolo unde exista aflux de apa rece bine oxigenata, care curge cu viteze relativ mari; Pentru pragurile de captare fara centrala sau pentru captarile cu derivarea apei in perioada migratiei pestelui este necesar un debit suplimentar de apa, adesea cu mult peste debitul ca se scurge prin scara porpriu-zisa si care necesita in consecinta o mica golire de fund speciala; Diferenta de nivel h intre doua compartimente succesive ale scarii. Valoarea h determina viteza apei prin orificii (v= 2 ) si prin fante.Viteza limita maxima se alege astfel incat sa se asigure trecerea a cel putin 80% dintre pestii maturi ( reproducatori).
Scara de pesti cu fante laterale si orificii inecate, valorile a si F se determina in functie de variatia nivelelor amonte si aval, restul valorilor se stabilesc conform tabelului
25
VA MULTUMESC!
26

Impactul Constructiilor Hidrotehnice Asupra Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impactul Constructiilor Hidrotehnice Asupra Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.ing.

Cornel FLOREA GABRIAN

dr.ing.Cornel FLOREA- GABRIAN