Sunteți pe pagina 1din 8

Concurenta neloiala

Paun Alina-Andreea Calin Maria Clasa a-XI-a B

Concurenta
Concurena reprezint confruntarea dintre agenii economici (productori sau consumatori) pentru obinerea unor condiii ct mai bune de producie, desfacere i a altor activiti economice n scopul maximizrii profitului. Concurena este o trstur fundamental a economiei de pia. S identificm, n schema alturat, condiiile care fac posibil concurena. Concurena este posibil numai dac: - preurile sunt libere; - agenii economici dispun de liber iniiativ; - exist un cadru democratic ce reglementeaz regulile jocului; - agenii economici sunt numeroi. Competiia dintre agenii economici participani la actele de vnzare-cumprare vizeaz trei aspecte: cantitatea, calitatea i preul bunurilor aduse pe pia. Factorii care determin amploarea concurenei Amploarea concurenei este determinat de urmtorii factori: - numrul agenilor economici vnztori i cumprtori; - puterea agenilor economici vnztori i cumprtori; - gradul de difereniere al produselor; - gradul de transparen al pieei; - capacitatea societii de a stimula creativitatea. Concurena, fiind o confruntare, presupune utilizarea unor mijloace i instrumente specifice n vederea atingerii intereselor. Aceste mijloace pot fi economice i extraeconomice.

Mijloacele economice pot consta n: - reducerea preului ca urmare a reducerii costurilor; - mbuntirea calitii bunurilor i serviciilor; - diversificarea structurii sortimentale a bunurilor oferite; - acordarea unor avantaje cumprtorilor. Printre mijloacele extraeconomice se numr: - corupia; - spionajul economic; - antajul; - furtul de informaii i documente; - reclama bazat pe informaii false; - sponsorizarea. Concurena este o component esenial a pieei. Simpla existen a concurenei pe pia nu garanteaz ns un climat economic sntos. Dat fiind acest fapt, regulile unei economii bazate pe concuren trebuie stabilite de o manier riguroas. n funcie de metodele folosite n competiia dintre agenii economici, concurena poate fi: - loial, corect, legal; - neloial, incorect, ilegal. Concurena loial Concurena este loial, corect, legal dac sunt folosite mijloace economice i sunt respectate normele n vigoare. Concurena neloial Concurena este neloial, incorect, ilegal dac sunt folosite metode extraeconomice ca: nelegeri cu un caracter de monopol, rspndirea de informaii false despre concureni sau sunt nclcate normele n vigoare.

Tipuri de concurenta neloiala



Piaa cu o concuren monopolistic=Muli vnztori i cumprtori Concurena monopolistic se manifest n cadrul pieei prin mbinarea unor elemente specifice pieei perfecte cu altele, caracteristice monopolului. Atomicitate: Agenii economici, cumprtori i vnztorii, sunt numeroi, ns au putere economic sczut. Produsele similare, dar neomogene: Produsele de pe pia sunt similare, ns nu identice. Produsele se difereniaz printr-un element particular (exemplu: bomboane cu cpuni - bomboane cu fragi). Accesul liber ntr-o ramur: Nu exist restricii pentru un produs la intrarea ntr-un anumit domeniu. Fidelitatea clientului: Este dobndit prin calitatea produsului, reclam, ambalare, condiii, servicii postvnzare. n condiii de concuren monopolistic, preul se supune unor tendine contradictorii: - tinde s creasc din cauza cheltuielilor promoionale sporite; - tinde s scad prin preocuparea firmelor pentru creterea vnzrilor. Pe termen scurt: - maximizarea profitului total se va realiza la acel volum al produciei la care costul marginal este egal cu venitul marginal i cu preul (Cmg = Vmg = P); - firma monopolist poate exercita putere de monopol prin marca de fabricaie; - preul este mai mare dect costul total mediu i costul marginal, prin urmare firma obine supraprofit. Pe termen lung, n cadrul pieei cu o concuren monopolistic: - se nteete concurena ntruct n cadrul pieei intr mai multe firme; - profitul maxim este obinut atunci cnd venitul marginal este egal cu costul marginal (Vmg = Cmg).

Piaa cu o concuren de oligopol=Puini, dar puternici


Principala pia cu concuren imperfect n economia de pia contemporan este oligopolul. Caracteristicile acestei piee sunt prezentate n schema alturat. Firmele aflate n concuren pot oferi bunuri omogene sau difereniate. Incertitudine: Cuttori de pre. Numr mic de productori: Oferta este concentrat. Accesul dificil in ramur: Avantajele tehnologice sunt foarte bine valorificate, producia este mare, costurile sunt meninute la un nivel sczut, iar preul trebuie s fie flexibil. Interdependena ntre productori:Decizia unuia dintre productori va influena i celelalte firme prezente pe pia. Produs (omogen sau neomogen) oferit de un numr mic de firme: Cererea i pstreaz atomicitatea. Formarea preului pe piaa cu o concuren de oligopol= Agenii economici cuttori de pre n condiii de oligopol, preul se formeaz n funcie de comportamentul firmelor i are caracteristicile unui joc strategic. n cazul oligopolului necooperant orice decizie a unui productor influeneaz deciziile celuilalt.Fiecare firm va avea un comportament de adaptare. Interdependena i incertitudinea sunt caracteristicile cele mai importante ale pieelor de tip oligopol.Incertitudinea poate fi eliminat n cazul nelegerilor de tip cartel.n acest caz se urmrete maximizarea profitului reunit.

Piaa cu o concuren de monopol= Productorul rege


Piaa cu concuren de monopol se caracterizeaz prin dominaia unui singur productor, deoarece produce i vinde un bun economic pentru care nu exist nlocuitori. Firma impune cantitatea, calitatea i preul bunului respectiv. n condiii de monopol, preul este un factor endogen. Preul depinde de:- evoluia cererii i a costului de producie;- veniturile ncasate;- mrimea profitului. Chiar dac monopolul exercit controlul asupra preului, cantitatea cerut nu poate fi controlat. Dac scade cererea, profitul va scdea i el. Fiecare unitate vndut n plus aduce un profit egal cu diferena dintre pre i costul total mediu. Situaia de monopol este temporar, n aceste condiii sunt luate n considerare i modaliti alternative de gestiune: - maximizarea cifrei de afaceri - pentru a mpiedica intrarea altor ageni economici pe pia; - gestiunea n stare de echilibru - profit nul, practicat de monopolurile publice; - stabilirea preului la nivelul costului marginal - n monopoluri cu administrare public.

Monopsonul-oligopsonul= Puterea cumprtorului

Piaa cu concuren monopsonic presupune un numr mare de ofertani ai unui bun sau serviciu omogen, dar un cumprtor unic (spre exemplu, singura firm de tricotaje dintr-o anumit regiune care se aprovizioneaz cu materie prim de la fermierii din zon). n acest caz cumprtorul determin preul. Dac pe pia exist mai muli cumprtori, ns numrul acestora rmne n continuare mic, n condiiile n care numrul ofertanilor rmne mare, avem de-a face cu o pia cu concuren oligopsonic.

Forme de concurenta neloiala


CNA a interzis difuzarea spotului publicitar pentru bautura energizanta One", in urma unei reclamatii primite din partea reprezentantilor Red Bull". Spotul infatisa mai mai multe cutii de bauturi energizante care erau strivite, singura ramasa intacta fiind cea care continea bautura One". CNA a tinut cont de opinia Consiliului Roman pentru Publicitate, potrivit caruia denigrarea altor companii, produse si elemente de marketing, chiar fara a fi mentionate explicit, este interzisa". In general, iin Europa, acest tip de publicitate este privit cu rezerve. uzate, titularul are dreptul la despagubiri potrivit legii. Marcile notorii se bucura de o protectie cu depasirea principiului specialitatii, considerandu-se ca este anormal ca tertii sa beneficieze de renumele unei marci in promovarea careia nu au nici un merit. Astfel, cand intreprinderea pirat si intreprinderea piratata opereaza in sectoare diferite, neloialitatea celei dintai nu se concretizeaza in deturnarea clientelei celei de-a doua deoarece ele nu se adreseaza aceleiasi clientele. Consecinta neloialitatii si a confuziei publicului o constituie castigarea de clientela fara efort propriu. Ca un exemplu, pe piata din Romania marca IBM a fost inregistrata la OSIM si este utilizata de catre tertii pentru activitati de tip en-gros, case de schimb, valutar, zahar tos, etc. Cu toate acestea, in cateva din hotararile judecatoresti pronuntate de catre instantele romane a fost retinut conceptul de dilutie a marcii notorii. Este cazul marcii CHIVAS, inregistrata pentru produse din clasa 33, unde s-a retinut ca inregistrarea unei marci identice pentru produse din clasa 29, mancare pentru animale, ar duce la dilutia marcii celebre CHIVAS.

Brailact, acuzata de concurenta neloiala de catre Danone


Societatea Brailact ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia", dupa ce reprezentantii companiei Danone a acuzat-o, in instanta, de concurenta neloiala si de imitarea marcii "Danone Cremoso". Reprezentantii Brailact S.A. sustin, in actele depuse la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, ca au luat toate masurile necesare pentru modificarea ambalajului de la iaurtul "Cremia", care va fi oprit de la fabricare in conditiile impuse de Danone. Brailact isi argumenteaza decizia de a opri produsul de la comercializare prin faptul ca nu a existat intentia de a crea o confuzie in ceea ce priveste cele doua marci de produse lactate, iar nu in ideea ca "Brenac Lactate Cremia" si "Danone Cremoso" ar fi similare. "S.C. Brailact S.A. este in concurenta directa cu Campagnie Gervais Danone si, sub acest aspect, trebuie sa respecte concurenta loiala si sa evite imitarea frauduloasa a marcii altuia", arata reprezentantii Danone. Acestia sustin ca Brailact comercializeaza produse a caror grafica reia elementele principale ale marcii Danone. Mai exact, Danone reclama utilizarea unor coduri cromatice si a unor elemente ce compun imaginea de pe ambalajul "Brenac Cremia", in ideea ca ar exista o identitate intre cele doua produse care vizeaza acelasi public.

S-ar putea să vă placă și