Sunteți pe pagina 1din 30

Mediul geografic al padurilor ecuatoriale

Cuprins

Pozitia geografica Clima Hidrografia Vegetatia Fauna Solurile Importanta Omul si activitatile sale
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 2

Pozitia geografica

O particularitate specifica a mediului este uniformitatea regimului climatic, care consta in caldura si umezeala tot anul. Temperatura medie anuala variaza intre 25si 30 C, iar precipitatiile medii anuale depasesc 2000 mm.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

Clima

Zona cu clima ecuatoriala se gaseste intre 0 5 latitudine nordica si sudica,este caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului;

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

Hidrografia

Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, care nregistreaz la vrsare n estuarul su valoarea de 219,000 m/s, respectiv fluviul cu cel mai extins bazin hidrografic din lume (6,915,000 km), acoperind cinci ri ale Americii de Sud: Brazilia (62.4%), Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) i Ecuador (2.1%). Fluviul Amazon, la fel ca Dunrea, curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

Situat n zona ecuatorial, cu afluenti n ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. n timpul verii boreale aduc ape bogate rurile de pe partea stng, iar n vara austral cele de pe dreapta. Totusi, datorit numrului mare de afluenti din emisfera austral, n august - septembrie, cnd rurile de aici au ap mai putin, se nregistreaz ape sczute pe Amazon. Sunt si situatii, cu totul exceptionale, cnd apele mari din cele dou emisfere se suprapun producnd inundatii catastrofale.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 6

Lacul Nyasa sau Nyassa (Malawi) este un lac tectonic navigabil, situat n sud estul Africii, n cadrul Marelui Graben Est-African, la 472 m altitudine, ntre statele Malawi, Tanzania si Mozambic. De aici izvorste rul Shire, afluent al fluviului Zambezi. Clima este ecuatorial, cu cderi abundente de precipitatii, cu exceptia sezonului uscat (din mai pn n octombrie). Temperatura medie anual variaz ntre +20 C si +27 C.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 7

Cascada Angel
Un loc salbatic, de o frumusete rara, Cascada Angel este mai putin faimoasa decat alte cascade ale lumii. Totusi, este cea mai inalta de pe glob, cu o cadere de apa de aproape un kilometru, din varful unui munte abrupt si stancos. Cascada Angel sau Salto Angel, se afla in parcul national Canaima, o padure ecuatoriala din sud-estul Venezuelei, chiar la sud de raul Orinoco.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 8

Vegetatia

Flora n pdurile ecuatoriale este dominat de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. ntr-un hectar de pdure ecuatorial matur se gsesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorit naturii predominant lemnoase a pdurii speciilor le ia mult timp s nfloreasc. Multe specii ating maturitatea n 30 sau mai multi ani. Oamenii de stiint mpart de obicei pdurile ecuatoriale n straturi, desi sunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de obicei ascund o vedere clar a straturilor pdurii ecuatoriale dar de obicei este posibil s le vedem.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 9

Cinci straturi pot fi identificate. Cel mai nalt este format din copaci care si mping coroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci pot avea o nltime de peste 50 m. Acestia sunt niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok, ale crui crengi pot avea 30 40 m. Principalul baldachin umple spatiile dintre copacii din primul strat si formeaz un nvelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot creste din abundent n baldachin dac razele solare ajung la ei. Sub baldachinul de sus se afl un strat vag de copaci mai mici care pot avea o nltime de 10 30 m. Multi pot fi copaci giganti care nu au atins maturitatea; altii si-au atins nltimea maxim. Un strat de arbusti sub acest strat de copaci mai mici poate avea copaci care nu si-au atins nltimea maxim, dar si o mare varietate de copaci maturi. n final, ultimul strat const n numerosi puieti si plante ierboase mprstiate.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 10

Fauna

Pdurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pmnt datorit numrului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O regiune mare de pdure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre acestea nu au fost nregistrate stiintific .
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 11

Maimutele Colobus Rosii

Maimutele Colobus alb cu negru


12

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

n contrast cu pdurile temperate, majoritatea animalelor din pdurea ecuatorial se afl n arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel nct s-si petreac majoritatea vietii n copaci. Marea diversitate a multor grupuri de animale, cum ar fi psrile, poate fi explicat n mare parte prin faptul c multe combinatii unice de specii tind s ocupe straturi diferite ale pdurii. Viata bazat n copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatii specifice. n pdurile ecuatoriale din Lumea Nou multe grupuri de mamifere, cum ar fi maimutele si ctiva porci spinosi, au cozi; aceast trstur ajut n mobilitate dar de asemenea le d posibilitatea s se agate pentru a ajunge la hran.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 13

Cteva pduri din Asia sunt cunoscute n special pentru animalele care au abilitatea de a sri dintr-un copac n altul, care este o metod eficient de a merge prin pdure. Interactiile reciproce ntre plante si animale sunt o caracteristic a pdurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar n special insectele si psrile, polenizeaz copacii. Insectele primesc hran din nectar si alte substante, si n schimb polenizeaz urmtoarele flori pe care le viziteaz.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

14

Cimpanzeu

Dup ce se formeaz fructul, animalele rspndesc semintele. Psrile si mamiferele sunt agenti importanti de mprstiere a semintelor plantelor n aproape toate pdurile. Unele grupuri de animale ofer protectie unei plante si primeste hran n schimb.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

15

Furnicile sunt cele mai obisnuite si abundente animale din pdurile ecuatoriale, si au evoluat s ocupe toate straturile pdurii. Multe plante tropicale au structuri scobite n care locuiesc multe tipuri de furnici. Furnicile furnizeaz substante hrnitoare copacilor si n multe cazuri i protejeaz de prdtori.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

16

Solurile

Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compus din soluri rosii. Clima cald si precipitatiile copioase n zonele ecuatoriale umede duce la o puternic actiune a climei asupra solurilor. Mineralele din sol sunt dizolvate n continuu de apa de ploaie.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 17

Solurile rosii sunt foarte srace n minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru c n mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desi srace n minerale, contin destul de mult ap si pdurea ecuatorial a evoluat astfel nct s se foloseasc de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte rspndite local, cum ar fi n bazinul Ro Negro din Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt srace n lut, au un orizont albit sub stratul de humus, si un orizont B care acumuleaz materia organic descompus incomplet. Cum acesti compusi organici se strecoar n ruri au produs asa numitele ruri cu ap neagr (cum ar fi Ro Negro). Solurile aluvionale de-a lungul rurilor sunt de obicei bogate n minerale n comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o ntindere de peste 3,500 km.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 18

Cantitatea mic de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobndit n timpul evolutiei pdurii ecuatoriale. Activitatea biologic accelerat din litier, mpreun cu precipitatiile abundente, vor duce la degradarea chimic rapid a solurilor ecuatoriale. Avnd soluri srace n minerale, plantele din pdurea ecuatorial pot captura mineralele retrgndu-le n tulpin, acumulndu-le din apa de ploaie n muschi si pe trunchi si ducndu-le la rdcin nainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poart numele de simbioze; ciupercile aprovizioneaz copacii cu minerale si acestia furnizeaz energie ciupercilor.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 19

Importanta

Acum este acceptat de oamenii de stiint, c pdurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse sustinute pe o mare perioad de timp cnd sunt lsate intacte dect cnd sunt convertite la psuni sau la alte habitate simplificate. Pdurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomas de pe Pmnt, si au fcut asta aproape independent de conditiile solului prin evoluarea reciclrii substantelor hrnitoare. Pdurile ecuatoriale administrate pot astfel s furnizeze cantitti uriase de lemn valoros si s stabilizeze clima local.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

20

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

21

Pentru c pdurile ecuatoriale contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Pmnt, ele pot reprezenta o surs de medicamente, mncare si alte produse. Substantele medicinale deja descoperite n pdurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ n pilulele contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, si curara folosit la operatia de inim si de plmni, duc la descoperiri si mai mari n viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din pdurea ecuatorial au fost evaluate pn acum ca avnd valoare potential chimic.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 22

Omul si activitatile sale

Sunt un mare numr de factori naturali si introdusi de oameni care afecteaz pdurile ecuatoriale. Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecrile de teren, si alti factori naturali au acum o influent minim n comparatie cu defrisrile, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minrit, obtinerea psunilor si a recoltelor. Societtile traditionale au practicat cultivrile taie-si-arde unde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 23

Cnd mineralele din sol s-au consumat dup doi sau trei ani, terenul a fost abandonat si altul a fost defrisat. Pentru c terenurile erau mici erau repede recolonizate de pdurea nconjurtoare dup ce erau abandonate. Zonele defrisate sunt att de mari nct ar trebui sute de ani de recuperare natural pentru a reface vegetatia original. Din 1970 rata defrisrii tropicale a fost accelerat foarte mult. Regiunea estic, n locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a nceput s sufere pierderi imense datorit lemnului si operatiilor de agricultur. n Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisri n mare parte pentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea de-a lungul Transamazonului.
24

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

Proportiile totale ale defrisrilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil 100,000 km de pdure ecuatorial sunt distrusi sau serios degradati n fiecare an. Unele pduri au fost distruse aproape n totalitate. Spre exemplu, a rmas mai putin de 2% din pdurea ecuatorial de la coasta Atlanticului din Brazilia. Pierderea biodiversittii, si nclzirea global (duc la cresterea dioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale care se nvrt n jurul distrugerii pdurilor.
25

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

CAUZELE DEFRISARII Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de defrisare . Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precedent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 26

EFECTELE DEFRISARII
Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanta, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera.

Artenie Ionela, clasa a XI-a B

27

Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 28

SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate. Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate ca acceptand standardele FSC.
Artenie Ionela, clasa a XI-a B 29

Este clar, totusi, disparitia speciilor este de departe cea mai important grij. Se stie nc att de putin despre diversitatea si ecologia pdurii ecuatoriale nct distrugerile n mas pot avea loc datorit activittilor umane nainte ca s se poat fac ceva pentru a ntelege consecintele, si cel mai important, de a le preveni. Din fericire, un numr de organizatii nationale si internationale au fost nfiintate din 1970 pentru a se ocupa n special cu schimbarea si conservarea pdurilor. S-au gsit numeroase alternative economice prin defrisarea n mas. Aceasta va fi principala provocare pentru pstrarea unei prti importante din pdurea ecuatorial n noul mileniu.
30

Artenie Ionela, clasa a XI-a B