PATOGENE4ZA

INFECTIILOR
VIRALE
Definitii
 Microorganism nepatogen
 face parte din flora normală; nu produce îmbolnăvire
 Microorganism patogen
 microorganism care întotdeauna cauzează boală.
 Microorganism potential patogen (oportunist)
 microorganism capabil să cauzeze îmbolnăvire doar
atunci când este afectat sistemul de apărare al
macroorganismului
 Microorganism saprofit
 care trăieste în natură
 se stabilesc rar în organism
 au importantă redusă ca factori patogeni
Definitii
 Patogenitate
 capacitatea unui microorganism de a
cauza boală
 Purtător asimptomatic
 persoană care adăposteste
microorganismul fără a prezenta
semne clinice de boală
 care poate transmite microorganismul
celor din jur
Patogeneza infectiei
 include
– initierea procesului infectios
– mecanismele care duc la instalarea semnelor si
simptomelor bolii infectioase
 interactiunea microorganism - gazdă
depinde de:
– capacitatea microorganismului de a se stabili în
macroorganism si de a cauza leziuni
– mecanismele de apărare ale macroorganismului
PATOGENEZA –
procesul
infectios
 ansamblul mecanismelor
rezultate din interactiunea virus –
gazdă care duce spre boală
 3 elemente intervin în
patogeneza infectiei virale
– Virusul
– Gazda
– Mediul înconjurător
Virusul infectant
 1. VIRULENTA
 complex de caractere care promovează infectia,
multiplicarea si inducerea de leziuni specifice în
prezenta factorilor de apărare a gazdei
 caracter de tulpină – variază în cadrul aceleiasi specii
 codificată genetic de gene ale genomlui viral
 factori de virulentă: structuri de învelis sau capsidale
cu rol:
– atasare la receptor celular
– pătrunderea în celula gazdă
– proteine functionale virale cu rol în replicare
– factori de crestere
– factori ce interferează cu răspunsul imun
 2. DOZA INFECTANTA
 concentratii mari de virus depăsesc capacitatea de apărare a
gazdei (chiar la o virulenta scazuta)
Organismul-gazdă
 1. receptori specifici de pe suprafata
celulară
 2. constitutie genetică
 3. vârsta
 4. integritatea sistemului imun
 5. stări fiziologice
 6. sexul
 7. factori nutritionali
 8. factori diversi
Organismul-gazdă
1. receptori specifici de pe suprafata
celulară
– necesari pt. inducerea infectiei
 imprimă spectrul de gazdă
2. constitutie genetică
 rezistenta corelată cu o anume
structură genică
 defect homozigot în gena ce codifică
coreceptorul CCR-5 pt HIV → protectie
fată de transmiterea sexuală a HIV
Organismul-gazdă
3. vârsta
 ponderea unor boli la copii: rujeola, varicela,
oreion,etc.
 gravitatea evolutiei la varste extreme
 infectii diferite în raport cu vârsta:
 v.varicela-zoster: – varicelă la copii; zona-zoster
la adult
4. integritatea sistemului imun
 deteriorarea imunitătii → infectii cu evoluție
gravă
5. stări fiziologice
 sarcina: forme severe de hepatită A, B, E
(letalitate 10%)
Organismul-gazdă
6. sexul
 femei – v.citomegalic
 bărbaŃi – v.Epstein-Barr

7. factori nutritionali
 malnutritia,
 alimentatia în exces, hipercolesterolemia

8. factori diversi
 stress/oboseală – v.herpetic, v.rabic, v.polio
 fumat – v.gripale
 alcoolism cronic – v.hepatitice
Caile de intrare in
organism
Portile de intrare sunt variate, in functie de specia
virala
1. tractul respirator:
 inhalare aerosoli expulzati prin tuse sau stranut in
jurul bolnavului
 depunerea virusului pe mucoasa nazală cu mâna
sau obiecte contaminate cu secretii nazo-faringiene
 v. gripale, v.paragripale, v.rujeolos, v.urlian etc.
 mecanisme de apărare:
 Bariere anatomice, cjhimice – mucus, cili
 IgA secretorii, macrofage si fagocite situate
subepitelial
 Infectia este favorizata de temperatura relativ
scazuta, umiditatea crescuta a aerului, etc
Caile de intrare in
organism
tractul gastro-intestinal:
 cu mâna murdară, salivă, obiecte, alimente si apă
contaminate cu virusuri
 prin mucoasa orofaringiană:
 v.Epstein-Barr, v.herpetic
 prin mucoasa intestinală
 rotavirus, coronavirus, adenovirus, VHA, v.polio
 prin mucoasa rectală
 HIV, VHB

 mecanisme de apărare:
 pH-ul intragastric acid (1,5-2) si intestinal alcalin
 enzimele proteolitice: tripsina, pancreatina, elastaza etc.
 sărurile biliare
 mucus intraluminal bogat în IgA
Caile de intrare in
organism
tractul genitourinar:
 HIV, v.herpes simplex, herpesvirus tip 6,
papillomavirus, VHB etc
 sexual prin:
– secretii genitale,
– secretii uretrale,
– lichid seminal
 factori favorizanti: - eroziuni/leziuni ale
mucoaselor
 factori de apărare: - mucus cervical, -pH-ul
secretiilor vaginale
Caile de intrare in
organism
tegumente/mucoase:
 HIV, VHB, VHC, VHD, poxvirus, arbovirusuri,
herpesvirus, papillomavirus, etc
 factori favorizanti – solutii de continuitate,
escoriatii, întepături de insecte, muscătură de
animal, tatuaj, piercing, acupunctura , injectii
etc.
 factori de apărare: integritatea
tegument/mucoasă
 Diseminare,
raspandirea in
organism
La virusurile care dau infectii localizate
(poarta de intrare, zone apropiate)
diseminarea se face prin contiguitate:
 ap. respirator (v.gripale, reov.),

 tract intestinal (rotav.),

 tegument (v.papilomav.); foarte rar afectare

ggl. regionali
Diseminare,
raspandirea in
organism
2. virusuri care disemineaza:
 conditii:
-virulenta si tropism;
-intensitatea raspunsuli imun la poarta de
intrare
 cai:
– hematogena
– nervoasa
– hematogena/nervoasa
 Diseminare,
raspandirea in
organism
hematogena
 direct prin intepaturi de ag vectori artropozi (insecte),
traumatisme, manevre medicale (injectii, transfuzii, etc.).
 Virusul se multiplica local, difuzeaza la ganglionii limfatici
regionali apoi in canalul toracic si in final in sange (viremie
primara cu multiplicare redusa) cu invadarea sist.
reticuloendotelial.
 A doua multiplicare (viremie secundara) afecteaza mucoasele,
tegumentele si alte tesuturi ( localizari specifice).
 Organismul intervine cu mecanisme de eliminare: factori
celulari (macrofage, limfocite), umorali (IgM si IgG) si
complement.
 Diseminare,
raspandirea in
organism
 Calea hematogena este frecv. in bolile eruptive in care
eliberarea de IFN si pirogeni leucocitari determina febra,
iar rash-ul prin distrugeri celulare si reactii Ag-Ac
 Diseminarea virala se face prin :
 limfocite T/B (v.rujeolos, v. rubeolos, v. Epstein-Barr), macrofage
(HIV),
 endotelii (prin plexuri coroide, diapedeza monocite /limfocite in
sistem nervos: v.rujeolos)
 Diseminare,
raspandirea in
organism
 pe cale nervoasă ca urmare a intrării
virusului în tesuturile nervoase:
 direct la nivelul nervilor periferici
– muscătură animal bolnav (v.rabic, v.herpes B)
– dilacerări tisulare
– expunerea segmentelor nervoase
 pe calea vaselor sanguine
– “bariera hematoencefalică” opreste virusurile
– plexurile coroide cu capilare fenestrate permit trecerea
 pe cale olfactivă
– v.herpes simplex, v.West Nile
– inhalare aerosoli cu virus – infecŃia mucoasei olfactive –
– traversarea plăcii cribriforme, a spŃiilor subarahnoide si
a meningelui
 Tropism
afinitatea selectivă a unui virus pt un anumit
 organ
 tesut
 tip de celule
virusuri
 dermotrope: papillomavirus
 neurotrope: v.rabic
 dermoneurotrope: v.herpetic
 organotrope: v.hepatitelor
 pantrope (afinitate pt sistem
reticuloendotelial):filovirus
Tropism
conditionat de:
 factori ce depind de gazdă
– prezenta receptorilor/coreceptorilor pt
virus la nivel celular
– poarta de intrare si calea de diseminare
 factori ce depind de virus
– tropismul controlat genetic
– genomul V.Epstein Barr contine
 domeniul A – favorizează infectia celuleor
epiteliale si fibroblastice
 domeniul B – infectează limfocitele B
Tropismul pentru
tesuturi
embrionare
infectia mamei, simptomatică sau asimptomatică
 trecerea transplacentară a virusului:
– în prima parte a sarcinii – avort, malformatii congenitale
– în partea a doua a sarcinii – întârziere mintală, nastere
prematură
 contaminarea perinatală a copilului,
 contaminarea la nastere a copilului,
 contaminarea imediat după nastere a copilului, pot
duce la infectii persistente
 O serie de virusuri sunt teratogene, responsabile de
malformatii congenitale, in absenta infectiei
manifeste a mamei
Tropismul pentru
tesuturi
embrionare
 V. Rubeolos cauzeaza
– cataractă congenitală
– microoftalmie
– Retinopatie
– surditate
– malformatii congenitale
cardiovasculare
– atrezie intestinală
– întârziere mintală
Tropismul pentru
tesuturi
embrionare
 V. Citomegalic
– microencefalopatie
– corioretinită
– calcificări intracraniene
– întârziere mintală
 V. herpes simplex 2
– encefalită
– pneumonie
– infectii diseminate
 Evolutia infectiei virale
infectie acută (simptomatică)
 incubatie - interval între expunerea la virus si
primele simptome 2-5 zile - 2-5 săpt.
 perioada de stare
 simptomatologie caracteristică
– 1 săpt. (gripa)
– 2-3 săpt. (rujeola, rubeola, hepatita A)
 evolutie
– autolimitantă: vindecare cu interventia
interferonilor, anticorpilor specifici, sistemului
imun celular (macrofage, celuleT)
– letală - răspuns imun deficitar sau virulenTă
crescută
 Evolutia infectiei virale
infectie inaparentă
(asimptomatică)
 nu apar semne clinice
 dg. pe baza = răspunsului imun specific
 cauze
– tulpini virale cu virulenta scăzută/tulpini atenuate
– diseminare defectuoasă – virusul nu are acces la
organul tintă
– răspuns imun eficient care anulează exprimarea
infectiei ca boala
Evolutia infectiei virale

infectie persistentă
1. infectie cronică
 producerea continuă de virus pe care
organismul este incapabil să-l anihileze
 evolutie fără manifestări clinice deosebite
 hepatita virală B, C
2. infectie latentă
 genom viral cantonat intracelular –
producere discontinuă de virus infectant
 episoade clinice intermitente
 herpesvirusuri, papillomavirus, adenovirusuri
infectie persistentă
3. infectie lentă
 se manifestă clinic după o lungă perioadă de
incubatie
 sfârsit întotdeauna letal
 caracterizate prin persistenta virusului în prezenta
răspunsului imun celular si umoral demonstrabil
 diseminare continuă a virusului în prezenta apărării
gazdei
 distrugere celulară lentă
 lentivirus: HIV-1, HIV-2
 alte virusuri: v. rujeolos, v. rubeolos, polyomavirus JC
 v. rujeolos: panencefalita sclerozantă subacută
 v. Rubeolos: panencefalita rubeoloasă progresivă
 polyomavirus JC : leucoencefalopatia progresivă
multifocală