Lacul Techirghiol

Lacul Techirghiol, cel mai mare lac salin din Romania (cca. 1 200 ha) este situat pe
tarmul Marii Negre, intre localitatile Techirghiol, Eforie Nord si Eforie Sud, la 16 km sud de
Constanta. El se deosebeste fundamental de celelalte lacuri prin aspectele sale fizico-geografice,
fiind unul din cele mai importante lacuri de la noi din tara (datorita rezervei de namol si a calitatilor
balneoterapeutice ale acestuia si ale apei)

Este singurul lac de pe litoralul romanesc, ce nu comunica pe la suprafata cu Marea
Neagra, fiind despartit de aceasta de un perisip lat de 200 m (nu este exclusa o legatura subterana,
dinspre mare spre lac, mai ales ca acesta din urma are nivelul mai jos ca al marii)
- acesta se gsete pe o veche vale
fluvio lacustr inundat n urma
anastomozrii gurii de ctre baraje de
nisip, si a aparut ca rezultat al evolutiei
paleogeografice recente a bazinului
Marii Negre si a regiunilor
inconjuratoare, dictata de variatiile de
ordin eustatic ale nivelului marii
asociate cu miscarile epirogenetice
locale

-Prima faza - faza de vale - cnd nivelul
marii se gasea cu 80 m sub cel actual,
s-a produs adncimea vailor.

-Ulterior prin ridicarea nivelului, apele
marii au invadat vaile transformndu-le
in golfuri - faza de golf.

- Ca urmare a luptei permanente intre
uscat si mare, tarmurile au fost supuse
procesului de abraziune devenind surse
de materiale necesare formarii
cordoanelor care au inchis si izolat
treptat golfurile, transformndu-le in
lacuri (faza de lac).
Geneza cuvetei lacului (evoluat mult mai larg n apropiere de rmul mrii i mai puin n partea superioar,
spre coada lacului (B. Zotta, 1995):
1. Vale de rau adancita si invadata de ape (in era neolitica) modul comun de formare al limanelor maritime
2. Relief carstic format din doline si polii, dezvoltat pe calcarul sarmatic (in pliocen) exista o extensiune
mare a reliefului carstic in partea central-sudica a Dobrogii, si contrapante denumite ,,cai inversate ce se
gasesc intre Lacul Techirghiol cu bratul Tuzla, si faleza marii acolo unde este situat Eforie-Sud.
Contrapanta din zona Eforie-Sud este de fapt versantul drept al vaii Tuzla (face parte din Lacul
Techirghiol)

Exista anumite trepte de nivel, privite ca nivele locale de eroziune (60, 40, 30, 20, 10 m), nivelul de
eroziune inferior, de 10 m, putand fi pus pe seama activitatii raului, de eroziune;

Cuveta Lacului Techirghiol este alcatuita din calcare, marne si depozite loessoide; patul vechii alibi
(fundul lacului) gasindu-se orizont marnos, care suporta depozite lacustre, iar malurile lacului sunt alcatuite
din calcar in partea inferioara, si depozite loessoide in cea superioara.

Forajele din fundul lacului au determinat existenta a 3 orizonturi de depozite lacustre cu caractere
litologice si faunistice diferite:
Orizontul inferior cenusiu (namol cu nisip de culoare albicioasa, grosime de 0.50-0.80 m); depus
inainte de inchiderea lacului cu cordonul maritime
Orizontul mijlociu (culoare brun-verzuie, prezinta cateva suborizonturi distincte dupa culoare si resturi
de fauna, grosime de 0.65 m); depus dupa ce lacul era inchis, in conditii aride, salinitatea crescand
Orizontul superior (namol negricios, grosimi de 0.02-0.86 m, lipsit de resturi organice); caracterizeaza
faza de lac suprasarat; se intalneste in 3 zone principale (in centrul lacului, unde adancimea este
maxima, la intrarea pe bratul principal Urluchioi cea mai extinsa, si pe bratul Urluchioi, spre coada
lacului)








Regiunea lacului Techirghiol este
format din calcare sarmatice, strate uor
nclinate spre SE (influentate tectonic de
prezenta unei falii in calcarele subterane), n
grosime de 20m i acoperite cu o ptur de
loess. Lungimea liniei de tarm (27,7 km) este
de asemenea unul dintre principalele elemente
care caracterizeaza cuveta lacustra. Gradul de
sinuozitate sau de crestare explicand foarte
bine caracterul proceselor care au loc la
contactul dintre apa si uscat.
Malurile neregulat ondulate,
determina formarea mai multor golfuri, mai
mult sau mai puin largi. Cel mai mare este
golful Tuzla spre SE (bratul Tuzla a fost izolat
de lac printr-un dig de piatra, ceea ce a
determinat indulcirea acestui sector.
Aproape tot aa de mare, dar ceva
mai deschis este golful din faa grii Eforie-
Nord, apoi golful Techirghiol cu golfuleele
secundare GI i GII n stnga, aprate spre N
de faleza ridicat.
La coada braului Urlichioi, n
dreapta, sunt trei golfuri mari, n care sunt
punctele de studiu CI, CII i CIII (I.
uculescu, 1966).
Pozitia nivelului lacului fata de nivelul marii este de mare importanta intruct reflecta evolutia lui
precum si gradul si sensul comunicarii cu marea, nivelul lacului variiind atat in timpul anului, cat si
de la un an la altul.
La inceputul anilor 1900, nivelul lacului era cu 1.5 m mai jos decat cel al marii (scadere majora in
1953 la -1.64 m), de atunci pana in prezent continuand sa creasca, ajungand aproape de nivelul marii.
Din cauza cresterii nivelului de apa, si implicit al volumului, gradul de mineralizare a acesteia este din
ce in ce mai redus (de la 106 g/l in 1924, la 80 in 1969).
Lungimea lacului 8 km

Latimea maxima 4,4 km (in partea
dinspre mare, inclusiv golful Tuzla)

Adancime maxima - 10 m (3.5 m
medie)

Volum de apa - 42 mil. m

Volumul total al namolului: 5 mil m,
aprox. 900 mil kg

Bazinul hidrografic: 185 km (cele mai
importante vai Techirghiol, Carlichioi
si Tuzla), primele doua avand scurgere
permanenta



Schita morfometrica a Lacului Techirghiol
Existenta si evolutia lacului depinde de bilantul hidric, adica de raportul dintre cantitatea de apa
primita (sursele de alimentare) si cea pierduta (evaporatia). Variatia bilantului atrage dupa sine
variatia nivelului si a continutului in saruri ale apei.

Sursa de alimentare a lacului este data de precipitatii (51,5%) si surse subterane. In ultimii ani este
evidenta o crestere a aportului subteran, peste gradul de evaporatie, ceea ce a adus la o ridicare
lenta dar continua a nivelului lacului.


Aici este caracteristic un climat
continental, semiarid, n care se simt mai mult
efectele brizei de lac dect ale celei marine
(distanta pana la malul marii - 3km). Vara
temperatura este puin mai ridicat dect n
zona staiunilor Eforie Nord i Eforie Sud, n
schimb iarna, clima este mai dulce (G.
Andronic, 1989).
Lacul ingheata foarte rar (chiar
daca temperatura aerului scade uneori sub 0
grade), mai ales in partea centrala (intre
statiunile Techirghiol, Eforie-Nord si Sud).
Catre centrul lacului, temperatura
apei se modifica in sensul ca att incalzirea ct
si racirea se produc mai greu, datorita inertiei
termice impusa de grosimea mai mare a
stratului de apa.
Din cauza conditiilor climatice
aride si a izolarii lacului de mare, gradul de
salinizare a apei este destul de ridicat, iar
nivelul sau este, sub cel al marii,
binecunoscutele calitati balneoterapeutice ale
namolului prezent aici, fiind de asemenea o
consecinta a acestor conditii climatice si a
regimului hidric actual, si trecut.


Formele de viata sunt slab dezvoltate din cauza salinitatii ridicate si a compozitiei chimice a
apei, printre acestea numarandu-se crustaceul Artemia salina, care impreuna cu substantele minerale,
alcatuieste materia prima pentru formare namolului.
Speciile de plante care se dezvolta, in sezonul cald (colonii plutitoare): Cladophora
Cristalina


Lacul Techirghiol este folosit intens in scopuri balneare, pe malul acestuia gasindu-se 3
stabilimente de bai reci si calde (Techirghiol, Eforie-Nord si Eforie-Sud, ultimele doua functionand si in
sezonul rece).

Staiunea Eforie-Nord Statiunea Eforie-Sud
Statiunea Techirghiol
Primul stabiliment de bai reci din Techirghiol
Hangi Pandele (1891)
Dupa razboiul de independenta, unul dintre cei
care cumpara pamanturi la Techirghiol este si Ion Movila.
El depune eforturi coplesitoare pentru a crea o statiune
balneara in partea de sud a lacului.
Ceea ce-i si reuseste, si care initial se va numii Techirghiol-
Movila, apoi Carmen Sylva iar mai tarziu Eforie Sud.

Anii razboiului au marcat Techirghiolul si economia lui insa
de la 1920, capacitatile turistice si balneare ale localitatii se
maresc incontinu. Sanatoriul Clement Popescu, inaugurat
in 1920.
1924 - Techirghiol Movila - baile la mare
Techirghiol la inceputul secolului XX
Cadrul natural al Techirghiolului este completat cu inca un lac, numit Belona, situat pe
perisipul marin la baza falezei din Eforie-Nord si folosit foarte mult pentru agrement

Desi este o resursa naturala importanta, Lacul Techirghiol, nu a facut obiectul unor proiecte
de amenajare si conservare, decat in ceea ce privesc cele 3 statiuni aferente malului (lipsa materialelor si
datelor hidrometrice importante nu se pot aprecia exact cauzele cresterii volumului de apa, nu se pot calcula
elementele bilantului hidric, care ar ajuta la conservarea calitatilor lacului )
I STORI A STATI UNI I TECHI RGHI OL
Localitatea i ntreaga regiune au fost locuite nc din perioada neolitica, aezarea
Techirghiolului fiind inclus n faza a doua a culturii Hamangia-Cernavod.
Datorit poziionrii Techirghiolului la marginea drumului imperial care ducea de la Cetatea
Tomis (Constana), si la Callatis (Mangalia) acesta era o inta usor de atins. Monezile gsite la Techirghiol
din aceast perioad atest prezena roman (romanii cunosteau inca de pe atunci calitatile terapeutice ale
namolului).
Prima meniune documentar a aezrii Techirghiol dateaz din 1560.

La 1 ianuarie 1928, i capt statutul de staiune balnear i are dreptul s se organizeze dup regulamentul
comunelor.
n 1972 lacul Techirghiol este declarat monument. Ca protecie ncep s fie interzise
circulaiei ambarcaiunile pe lac i sunt desfiinate debarcaderele de la Eforie Nord, Eforie Sud i Techirghiol.
Pana n prezent este interzis circulaia ambarcaiunilor pe lac, dei s-a ncercat de nenumrate ori de ctre
autoritaile locale, repunerea n funciune.
,
, ,
,
, , ,
,

,
, ,
,
,
, ,
, , ,

Primele informatii scrise legate de efectele
terapeutice ale lacului si namolului sau, dateaza din
1854. Comandantul otoman Said Pasa poposeste in
tabara militara de la Techirghiol unde face mai multe
bai cu namol, dupa sfaturile bastinasilor. Surprins
remarca efecte miraculoase in ceea ce priveste bratul
lui bolnav.
1900 - extractia namolului terapeutic
la Techirghiol
Cercetarile medicale in domeniul balneologiei sunt
sprijinite in mod deosebit de stat si gasesc un mediu
prielnic la Techirghiol. Congresul international de
talasoterapie din 1928 are loc la Bucuresti si Techirghiol.
Dr. Ion Tataranu in laboratorul de cercetari din localitate.
In afar de Lacul Techirghiol, cu nmolul su vindector, oraul Techirgiol este
binecuvntat cu existenta uneia dintre cele mai frumoase i mai linitite locuri sacre din ar, Mnstirea
Sfnta Maria, unde a slujit si a fost ngropat Printele Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici
romni.
Geamia din Techirghiol a fost ridicat n anul 1934, la construcia ei lund parte
majoritatea enoriailor de rit musulman din oraul Techirghiol.
Teatrul de var Jean Constantin, statuia lui Techir i a mgarului su, Monumentul
Eroilor sunt, de asemenea, obiective turistice din Techirghiol, pe care le putei vizita ntr-o plimbare de o zi
prin staiune.


BIBLIOGRAFIE
Andronic G., .a., (1989) Litoralul Romanesc al Marii Negre, Editura Sport-Turism, Bucureti

Colectiv: Petril T., Popescu D., Porumbescu M.(1960), CONSTANA i MPREJURIMILE EI,
Editura
tiinific, Bucureti

Gtescu P., (1971), Lacurile din Romnia, Editura Academiei Republicii Socialiste Romne,
Bucureti

Lpuan A.,Lpuan .(1999), Techirghiol pentru Europa, Editura Alma, Galai

uculescu I., (1966), Biodinamica Lacului Techirghiol biocenozele i geneza nmolului, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti

Site-uri:

www.techirghiol.com

www.primaria-techirghiol.ro