Sunteți pe pagina 1din 19

Organizații nonprofit

Legea nr. 246 din 2005 de


adoptare a Ordonanței nr.
26/2000 amintește de 3 tipuri de
organizații nonprofit:
• Asociația
• Fundația
• Federația
Asociația
• Definiție: “este subiectul de drept constituit de trei sau mai
multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun
şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele
sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în
interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în
interesul lor personal nepatrimonial.”
• numele asociațiilor nu poate fi format din sintagme sau
cuvinte specifice autorităților și instituțiilor publice ori unor
profesii liberale.

• Dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul


Asociațiilor și Fundațiilor odată cu încheierea actului
constitutiv și a statutului asociației în formă autentică.
Asociația
• Actul constitutiv cuprinde: • Statutul cuprinde:
• datele de identificare a • Elementele actului constitutiv, cu
excepția ultimului amintit;
asociaților;
• Explicitarea scopului și a
• Exprimarea voinței de obiectivelor asociației;
asociere și a scopului propus; • Modul de dobândire și de pierdere a
• Denumirea asociației; calității de asociat;
• Sediul asociației; • Drepturile și obligațiile asociaților;
• Categoriile de resurse patrimoniale
• Durata de funcționare;
ale asociației;
• Patrimoniul inițial; • Atribuțiile organelor de conducere,
• Semnăturile asociaților. administrare și control;
• Componența nominală a celor • Destinația bunurilor în cazul
dizolvării asociației;
dintâi organe de conducere,
administrare și control al
asociației;
Asociația
• Își poate forma filiale, cu un număr minim de 3
membri, organe de conducere proprii și un
patrimoniu distinct de cel al asociației.
• Poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fără
personaliate juridică;
• Organele asociației sunt :
* adunarea generală – alcătuită din totalitatea
asociaților;
* consiliul director – asigură punerea în
executare a hotărârilor adunării generale și poate fi
alcătuit din și din persoane din afara asociației;
* cenzorul sau comisia de cenzori – asigură
controlul financiar intern al asociației;
Asociația
• Poate fi recunoscută ca fiind de utilitate publică prin
hotărîre a Guvernului dacă:
– Activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau al unor
colectivități;
– Funcționează de cel puțin 3 ani;
– Prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfășurarea
unei activități anterioare semnificative;
– Valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori
este cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial;
• Recunoașterea utilității publice conferă diferite drepturi
dar și obligații:
• dreptul la resurse provenite din bugetul de stat și din
bugetele locale;
• Obligația de a menține cel puțin nivelul activității și
performanțele care au determinat recunoașterea;
Asociația
• Veniturile asociației pot provenii din:
– cotizațiile membrilor;
– dividentele și dobânzile rezultate din plasarea
sumelor disponibile;
– Dividentele societăților comerciale înființate de
asociații;
– Venituri realizate din activități economice
directe;
– Donații, sponsorizări sau legate;
– Resurse obținute de la bugetul de stat și/sau
de la bugetele locale;
Asociația
• Se dizolvă :
– De drept;
– Prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului;
– Prin hotărârea adunării generale;

Bunurile rămase în urma lichidării:


- nu se pot transmite persoanelor fizice;
- pot fi transmise către persoane juridice de
drept privat sau public cu scop identic sau
asemănător;
- vor fi preluate de către stat dacă asociația se
dizolvă prin hotărâre judecătorească la cererea
oricărei persoane interesate.
Federația
• Poate fi formată din două sau mai multe asociații sau
fundații;
• Devine persoană juridică din momentul înscrieri sale în
Registrul Federațiilor;
• O federație poate fi recunoscută ca fiind de utilitate
publică dacă 2/3 din nr. Asociațiilor și Fundațiilor care o
alcătuiesc sunt identificate ca fiind de utilitate publică;
• Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își
păstrează propria personalitate juridică inclusiv propriul
patrimoniu;
• În cazul dizolvării bunurile rămase în urma lichidării se
transmit în cote egale către persoanele juridice
constituente.
Federația
• În cazul dizolvării bunurile rămase în urma
lichidării se transmit în cote egale către
persoanele juridice constituente.

• Retragerea din federație se poate face


numai în urma aprobării de către cenzori
sau experți independenți a unui raport cu
privire la exercițiul financiar;
Exemplu de asociație:

ASOCIAȚIA MAGISTRAȚILOR
DIN ROMÂNIA (AMR)
AMR
• Asociaţia Magistraţilor din România este o organizaţie
neguvernamentală, apolitică, naţională, profesională, a
judecătorilor şi procurorilor.
• A fost înfiinţată în anul 1993.
• Scop:
• - urmăreşte să asigure reprezentarea intereselor
magistraţilor într-un stat de drept, a independenţei puterii
judecătoreşti şi realizarea unei reforme reale a justiţiei.
• - militează pentru crearea unei magistraturi de înaltă
ţinută profesională şi morală, parte a marii familii a justiţiei
europene.
Membrii
- judecătorii şi procurorii
- membrii de onoare, prestigioase personalităţi ale vieţii
juridice.

Activități:
1. independenţa justiţiei
2. statutul magistratului şi etica profesională
3. protecţia drepturilor omului şi jurisprudenţa C.E.D.O. şi
C.J.C.E.
4. violenţa domestică
5. implementarea acquis-ului comunitar în materie penală şi
civilă în legislaţia română
6. aplicarea programului-pilot de pregătire a magistraţilor în
domeniul
refugiaţilor şi al dreptului umanitar
7. regimul execuţional în condiţiile sistemului penitenciar
românesc
8. libertate de exprimare, libertatea presei
9. managementul instanţelor
Principalele drepturi ale membrilor AMR sunt:

1. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei, la


nivel central şi local;
2. să-şi exprime opiniile în tot ceea ce priveşte organizarea
asociaţiei,
3. să participe, prin vot, la luarea deciziilor în cadrul asociaţiei;
4. să participe la congrese, simpozioane, reuniuni ştiinţifice
organizate de AMR sau în colaborare cu acestea, la manifestările
culturale, artistice şi sportive desfăşurate în cadrul asociaţiei.

Principalele obligaţii ale membrilor AMR sunt:

1. să respecte în întreaga lor activitate prevederile Constituţiei şi ale


legilor;
2. să nu se abată de la dispoziţiile Codului deontologic al
magistraţilor; să aducă la îndeplinire hotărârile asociaţiei şi sa
actioneze pentru atingerea scopurilor mentionate in statutul ei.
Principii fundamentale
1. să contribuie la apărarea independenţei puterii judecătoreşti
şi a magistraţilor;
2. să apere statutul profesional, demnitatea şi libertatea
profesiei;
3. să contribuie la respectarea în practică a principiului egalităţii
de statut a puterii judecătoreşti în raport cu executivul şi
legislativul;
4. să acţioneze pentru o reformă reală a justiţiei, în acord cu
tradiţiile acesteia în România şi cu experienţele sale;
5. să contribuie la creşterea eficienţei şi calităţii actului de
justiţie, la îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a
magistraţilor;
6. să participe la reforma sistemului legislativ în sensul
aproprierii sale de normele europene;
7. să dezvolte colaborarea cu organismele internaţionale,
inclusiv asociaţiile profesionale ale magistraţilor (conferinţe,
vizite de documentare, manifestări ştiinţifice în ţară şi în
străinătate).
Exemplu de federație:

FEDERA ȚIA AUTORITĂ ȚILOR


LOCALE DIN ROMÂNIA
• FALR este persoană juridică de drept privat, fără
scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică,
constituită în scopul reprezentării unitare a
structurilor asociative membre în relaţiile cu
Parlamentul, Guvernul, alte autorităţi publice precum
şi în relaţiile cu instituţii şi organisme internaţionale.
• Misiunea Federaţiei Autorităţilor Locale din
România este aceea de a deveni vocea unificată a
autorităţilor locale în relaţiile cu Guvernul şi
Parlamentul precum şi cu instituţiile europene şi
mondiale.
• Durata de funcţionare a FALR este pe termen
nedeterminat.
FALR are două roluri principale:
1. Să reprezinte interesele autorităţilor locale în
contextul sistemului politic naţional existent.
Această responsabilitate deosebit de importantă
pentru fiecare membru va influenţa întregul sistem
al administraţiei publice.

2. Să furnizeze servicii şi asistenţă profesională


autorităţilor locale, inclusiv asociaţiilor membre.
Aceste servicii vor urmări îmbunătăţirea relaţiilor
profesionale şi accelerarea schimburilor de
informaţii între autorităţile locale.
Datorită poziţiei centrale cheie pe care o ocupă,
reprezintă vehicolul ideal pentru diseminarea
informaţiilor şi a celor mai importante practici şi
experienţe privitoare la promovarea metodelor şi a
proceselor disponibile pentru FALR.
FALR este compusă din urmatoarele structuri asociative:

1. Asociaţia Municipiilor din România (AMR),


2. Asociaţia Oraşelor din România (AOR)
3. Asociaţia Comunelor din România (ACoR).

Organele de conducere şi de control ale FALR sunt:

1. Adunarea generală;
2. Consiliul director;
3. Comisia de cenzori.

Patrimoniul FALR este constituit din contribuţia


materială şi financiară a membrilor săi şi va fi folosit numai
pentru asigurarea desfăşurării activităţilor necesare realizării
scopului FALR.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:

- aprobă, modifică şi completează statutul FALR;


- stabileşte strategia şi programele FALR;
- aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil;
- validează componenţa consiliului director şi a comisiei de
cenzori, potrivit prezentului statut;
- analizează şi aprobă raportul de activitate a consiliului director şi
a comisiei de cenzori;
- hotărăşte cu privire la înfiinţarea de filiale, instituţii de
specialitate şi birouri;
- hotărăşte asupra dizolvării şi lichidării FALR şi stabileşte
destinaţia bunurilor rămase după lichidare;
- hotărăşte cu privire la colaborarea, cooperarea, asocierea sau
aderarea la organizaţii internaţionale;

Consiliul director, ca organ executiv, asigură conducerea


operativă a FALR în intervalul dintre sesiunile ordinare ale
adunării generale.