Sunteți pe pagina 1din 10

Tradiionalism

vs.
Modernism
Realizat de: Drgodan Ionu Ctlin
Clasa: a XII-a F
Definirea tradiionalismului
orientrile tradiionaliste se constituie nc din primele dou decenii ale secolului al
XX-lea n jurul revistelor Smntorul (1901) i Viaa romneasc (1906), care impun cele
dou curente ideologice i culturale, smntorismul i poporanismul;
au n comun o orientare conservatoare n faa occidentalizrii grbite i superficiale adoptate
n procesul de furire a statului romn modern;
ncearc s realizeze un proiect cultural propriu, diferit de calea modernizrii accelerate
apusene, prin care s rspund marilor probleme ale Romniei la nceputul secolului al
XX-lea: problema rneasc - mproprietrirea ranului cu pmnt; problema naional - un
stat naional i unitar al tuturor romnilor; cultura naional bazat pe specificul naional.
Reviste tradiionaliste
revista Smntorul a aprut n 1901, la Bucureti; impune smntorismul prin
conducerea lui Nicolae Iorga, principalul ei ideolog, ntre 1903-1906;
revista Viaa romneasc a fost condus de Garabet Ibrileanu pn n 1933, apoi de
Mihai Ralea, i a avut ntre colaboratori pe Mihail Sadoveanu, Calistrat Hoga, George
Toprceanu; n jurul revistei s-a afirmat poporanismul;
revista Gndirea apare la Cluj-Napoca, n 1921, avndu-1 ca director pe Cezar Petrescu,
iar din 1926 pe Nichifor Crainic; a grupat n cercul ei creatori din domenii diferite: pictur
(Vasile Bncil), teologie (Dimitrie Stniloae), poezie (Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Ion
Pillat, Radu Gyr); publicaia a configurat gndirismul.
Mihail Sadoveanu
(5.09.1880 - 19.10.1961)
Mihail Sadoveanu se naste in Moldova, la Pascani, si isi face studiile gimnaziale la
Falticeni, unde este coleg cu E. Lovinescu. Urmeaza apoi liceul la Iasi si incearca sa se
specializeze in Drept, dar renunta destul de repede. Se stabileste la Iasi si se dedica de
timpuriu scrisului, traind de pe urma acestei indeletniciri.

In 1921 are deja o reputatie de scriitor si este primit in Academia Romana, iar in 1930,
pe cand avea 50 de ani, Sadoveanu este sarbatorit pe plan national, ca un clasic in viata.

Povestitor, romancier, Sadoveanu este un scriitor traditionalist si romantic.
A scris opere numeroase si variate: romane istorice si de aventuri (Neamul
Soimarestilor, Fratii Jderi), scrieri de factura mitica (romanele Ochi de urs, Nopti de
Sanziene, Creanga de aur, Baltagul), opere in care abordeaza teme sociale (povestirile
Judet al sarmanilor, Bordeienii)
Definirea modernismului
o micare ampl care se manifest n spaiul cultural european, ncepnd de la
mijlocul secolului al XIX-lea i pn n perioada postbelic a secolului al XX-
lea;
reperul iniial al modernismului literar - volumul Florile rului de Charles
Baudelaire, aprut n 1857 - anun o nou sensibilitate i impune, printre
altele, estetica urtului;
n cultura romn, modernismul este teoretizat i promovat de E. Lovinescu
prin revista i cenaclul Sburtorul.
Reviste moderniste
revista Sburtorul apare regulat ntre 1919-1922 i 1926-1927;
n revist se afirm o nou generaie de scriitori i critici: Ion Barbu, Camil
Petrescu, G. Clinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, erban
Cioculescu i Camil Baltazar;
colaboreaz i autori deja cunoscui, precum Ion Minulescu, sau care au
debutat n alte reviste: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu.
Eugen Lovinescu
(31.10.1881 - 16.07.1943)
Eugen Lovinescu se naste la Falticeni, unde isi incepe si studiile. Face liceul la Iasi, urmand
apoi Facultatea de limbi clasice la Universitatea din Bucuresti. Isi incepe cariera didactica la
Ploiesti, iar dupa ce obtine, in Franta, titlu de doctor in filologie clasica se stabileste la
Bucuresti, ca profesor de liceu. In locuinta sa din strada Campineanu organizeaza sedintele
unui cenaclu literar care va aduna scriitori de marca ai literaturi noastre.

Lovinescu editeaza revista Sburatorul (1919) si creeaza o grupare literara in jurul acestei
reviste, intemeiate pe doctrina modernista. A scris studii de critica si istorie literara,
monografii, intre care cea dedicata lui Maiorescu este inca de actualitate, opere de fictiune,
memorii.

Opera lui capitala este Istoria civilizatiei romane moderne, un studiu de sociologie ce
constituie baza argumentativa a tezelor lovinesciene.
Trsturi
Tradiionalism
preocuparea pentru satul romnesc ca vatr a
spiritualitii autohtone;
cultivarea aspectelor tradiionale (srbtori,
obiceiuri), n opoziie cu cele strine;
limbajul poetic se caracterizeaz prin registru
stilistic arhaic i popular, vocabular cu
regionalisme;
preferina pentru epica n versuri (balada
istoric, poemul) i specii lirice (idila, pastelul,
pastorala, psalmul tradiional, oda, imnul);



Modernism
preocuparea pentru marile probleme ale cunoaterii,
implicnd conexiuni cu filosofia, psihologia, mitologia;
cultivarea romanului de analiz psihologic, a dramei de
contiin i de idei;
naterea unui nou limbaj poetic caracterizat prin vocabular
insolit (termeni argotici, abstraci), prin ambiguitate
semantic, prin sintax eliptic, prin nnoirea metaforei;
dispariia speciilor lirice consacrate (meditaie, idil,
pastel), n locul crora apar formule poetice insolite si
dispariia speciilor epice: fabula, scrisoarea, poemul epic;

Trsturi
Tradiionalism
tipologia preferat: haiducul, oteanul,
rzeul, ciobanul, clugrul sau preotul;
pstrarea formelor prozodice tradiionale:
strofa, ritmul, rima;
respectarea sintaxei, a topicii i a
punctuaiei consacrate.



Modernism
tipologia preferat: intelectualul, cu dilemele
sale i cu reaciile fa de presiunile societii;
coexistena n versificaie a prozodiei consacrate
cu versul liber, versul alb, absena strofelor sau
strofe inegale, ritmuri interioare;
modificarea punctuaiei convenionale (versurile
ncep fr majuscul, dispar adesea punctul i
virgula).

Sfrit
Bibliografie:
http://clopotel.ro/
http://ro.scribd.com/
http://ro.wikipedia.org/