Sunteți pe pagina 1din 29

Controlul Procesului de

productie
Mitria Ionela
CIG II, GRUPA 2
Coordonator:
As. Bejinariu Ruxandra
Cuprins
Conceptul de control
Controlul produciei. Controlul cantitativ
Controlul calitatii produselor in procesul
productiei
Studiu de caz- Controlul proceselor de
productie in compania ALBALACT

Conceptul de control
Controlul constituie un proces care contribuie la ndeplinirea
eficient a obiectivelor unei organizaii. Din acest punct de vedere, funcia
de control a managementului operaional al produciei presupune stabilirea
standardelor pentru msurarea realizrii obiectivelor, proiectarea sistemelor
informaionale de reacie (informare, avertizare), compararea
performanelor cu standardele prestabilite precum i determinarea abaterilor
n vederea lurii msurilor de folsire eficient a resurselor organizaiei.
Se poate considera c procesul de control const n trei
etape principale :

1. Stabilirea standardelor ;
2. Msurarea performanelor ;
3. Introducerea msurilor de corecie.
1. Standardele n sens larg, reprezint caracteristici ale unui proces sau ale
unui produs, care sunt reglementate anterior desfurrii acestuia i care vizeaz
volumul de munc sub aspect cantitativ i calitativ, ntr-un interval de timp. De
asemenea, acestea pot fi reguli care descriu modul de desfurare a unei
operaii, timpul i resursele necesare.
n general, standardele sunt de dou categorii :
- standarde de management (n domeniul previziunii,
organizrii etc.)
- standarde tehnice.
Indiferent de categoria standardului, acesta se elaboreaz n concordan
cu urmtoarele reguli :
-standardul trebuie elaborat n funcie
de rezultatul scontat;

- standardul trebuie raportat la un
element important a crui existen
condiioneaz succesul ansamblului ;
-standardul trebuie s fie o sintez
a mai multor elemente pentru a
evita o dispersie a ateniei pe care
beneficiarul ar putea fi obligat s o
dea unor informaii multiple ;

- pentru fiecare standard trebuie
stabilit un dispecer precis ;
2. Msurarea performanei const din compararea realizrilor cu
standardele cu ajutorul unor metode, instrumente sau mijloace adecvate.
Aceast etap de control presupune corelarea a ce este i ceea ce
trebuie s fie. Dac ceea ce rezult din comparaie nu se ncadreaz n
limitele acceptate, se impun msuri de corecie.
3. Introducerea msurilor corective se desfoar n raport de nivelul
standardului, precizia msurrii, interpretarea dat cauzelor abaterilor.
Corectivele pot fi gndite n avans sau n mod operativ, prin analiza
cauzelor care le-a generat.
n raport cu etapa procesului de producie, controlul
poate fi:
control de recepie;
control interfazic sau interoperaional;
control final.
n raport cu momentul desfurrii controlului, acesta
poate fi:


control preventiv;
control direct (on line);
control postoperativ sau final.
Controlul produciei. Controlul cantitativ

Existena controlului cantitativ este influenat sau chiar
determinat de sistemul de programare utilizat de unitatea economic.
Astfel, a controla cantitativ producia nseamn a controla fluxul de
fabricaie, ceea ce presupune programe detaliate, pn la nivelul
operaiilor.
Programele de producie, orict de raional sunt ntocmite, se
limiteaz la proiectarea coordonrii curente a desfurrii proceselor de
producie i definesc sarcinile ce urmeaz a fi executate, diferenele de
reper, operaie, maini i zile calendaristice. Ansamblul de informaii
cuprinse n documentele de lansare n fabricaie are calitatea unor
dispoziii scrise, date executanilor pentru realizarea sarcinilor cuprinse n
program.

n sfera de activitate a urmririi produciei se include i coordonarea
micrii muncii ntre locurile de munc, precum i prentmpinarea apariiei
unor dereglri n procesul de producie. Circuitul informaional strict al
datelor cu privire la programarea produciei cuprinde:
- fluxul informaional descendent, care informeaz organele operative i
executanii direci asupra sarcinilor de executat;
-fluxul informaional ascendent care informeaz factorii de management
asupra modului cum s-au executat sarcinile de producie.

O direcie important n organizarea urmririi i controlului produciei este
nlocuirea sistemului orizontal de informare i raportare cu cel piramidal
sau selectiv. Acest lucru presupune o selecionare atent a informaiilor
care s permit eliminarea celor inutile, nesemnificative sau paralele care
mresc inutil volumul de date, rpesc mult timp pentru culegerea,
prelucrarea i transmiterea lor i n final, diminueaz gradul de
operativitate fcnd ca datele furnizate s nu mai aib capacitatea de a
nlesni intervenia prompt a managementului operativ.
Obiectul activitii de control cantitativ
Obiectul activitii de control cantitativ are o dubl semnificaie. Acesta
poate fi:

sarcina de producie
locul de munc
n felul acesta, urmrirea i nregistrarea
simultan a datelor ofer informaii cu privire la
stadiul ndeplinirii programului de producie, al
respectrii termenelor de execuie, precum i la
gradul utilizrii capacitii de producie. Alturi de
mersul produciei este urmrit i modul cum sunt
utilizate mijloacele de munc n procesul de
producie.
Forme i metode utilizate n urmrirea i
controlul ndeplinirii programelor de producie
n organizarea subactivitii de urmrire i control cantitativ al
ndeplinirii programelor de producie, se folosesc dou forme i anume:
urmrirea pe orizontal;
urmrirea pe vertical.

Urmrirea pe orizontal are ca obiect un produs, indiferent de
unitatea structural de producie n care se afl. Urmrirea pe vertical are
ca obiect o singur unitate structural de producie i o multitudine de
produse. Alegerea uneia sau alteia din cele dou forme se face pe baza
condiiilor de fabricaie (tipul de producie, procesul tehnologic,
nomenclatura de fabricaie, etc.).
Urmrirea i controlul cantitativ se poate face dup mai multe metode:

urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de program-grafic;
urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de documente;
urmrirea i controlul cantitativ al produciei pe baz de stocuri.
Este raional ca toate metodele prezentate s se bazeze pe aplicarea
concomitent a urmtoarelor principii:

a. consemnarea stadiului de execuie a produselor la un loc de munc sau
alt subunitate structural de fabricaie;

b. n raport de nivelul programat;

c. pe acelai suport informaional (document, grafic etc.);

d. n raport de variabila timp
CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR
IN PROCESUL PRODUCTIEI
Controlul de calitate reprezinta, in esenta, verificarea prin
examinare, masurare, incercare, analiza etc., a conformitatii unui produs
cu prescriptiile tehnice, inscrise in documentatia care a stat la baza
fabricatiei. Se poate vorbi si despre calitatea controlului de calitate,
deoarece, in conceptia moderna, controlul de calitate nu se reduce la
rolul pasiv de depistare, constatare si inregistrare a defectelor calitative,
ci are rolul activ de a influenta productia, in sensul prevenirii defectelor.
Datorita faptului ca majoritatea caracteristicilor de calitate sunt
variabile aleatoare, iar desfasurarea proceselor de productie se supune
legilor care guverneaza fenomenele si procesele cu caracter aleator,
metodele de control al calitatii produselor si al proceselor de fabricatie se
fundamenteaza pe teoria probabilitatilor si statistica matematica. Pe
aceasta baza, variabilitatea proceselor de fabricatie poate fi nu numai
cunoscuta, dar si controlata, adica influentata in mod constient.
Cunoasterea variabilitatii proceselor de fabricatie impune buna
functionare a compartimentului de control tehnic al calitatii care trebuie sa
efectueze incercari si analize pentru a caracteriza starea procesului si a
aduce operativ corecturile necesare readucerii acestuia in limitele de
desfasurare admise (in campul de toleranta) pentru a asigura precizia si
calitatea prescrisa .
Controlul de calitate nu trebuie sa intervina numai pe fluxul de
fabricatie si in faza finala, de produs finit, ci trebuie sa fie prezent
in toate etapele premergatoare desfasurarii procesului de
fabricatie propriu-zis, adica in etapele de conceptie constructiva si
tehnologica si de pregatire a fabricatiei, care hotarasc calitatea.
Prin cunoasterea operativa a erorilor (abaterilor), se introduce in productie
comanda de reglare pentru corectarea si prevenirea abaterilor.
Astfel, controlul tehnic al calitatii influenteaza activ intregul proces de
productie, prin aplicarea de masuri de corectare in toate compartimentele
intreprinderii, care concura la realizarea calitatii.
Organul specializat care raspunde de calitate este compartimentul
de control tehnic al calitatii. Acest compartiment este obligat sa
detecteze operativ abaterile si sa obtina actiuni de reglare a proceselor, in
vederea evitarii incalcarilor prescriptiilor tehnice si contractuale, sa studieze
comportarea produselor livrate in exploatare, sa analizeze tendintele
existente pe plan mondial in scopul asigurarii si mentinerii calitatii la nivelul
celor mai bune realizari din lume.

Controlul calitatii are un rol insemnat pe linia preintampinarii refuzurilor si
reclamatiilor care, in afara de faptul ca prejudiciaza prestigiul fabricii
marca fabricii si reduc portofoliul de comenzi (deci pericliteaza largirea
productiei si dezvoltarea fabricii), conduc la sporirea cheltuielilor de
productie (prin rebuturi, remanieri, bonificatii etc.).
Compartimentul de control tehnic de calitate al intreprinderii are
urmatoarele functii:
1) functia de control propriu-zis stabileste planul de control pe baza
tehnologiei de control elaborata in faza de proiectare, executarea controlului,
analiza statistico-matematica a informatiilor culese din procesul de
productie, actiuni de depistare a cauzelor defectelor si rebuturilor, masuri
pentru eliminarea si prevenirea aparitiei acestora.
2) functia de ameliorare a nivelului calitatii produselor care cuprinde:
studii comparative ale unor produse similare, analiza comportarii in
exploatare a produselor, cercetarea si analiza reclamatiilor care se refera la
calitate, incercari de fiabilitate, evaluarea costului lipsei de calitate;
3) functia de dezvoltare a unei atitudini corespunzatoare pentru
calitate la toti lucratorii, care cuprinde instructaje si actiuni pentru
reducerea defectelor de fabricatie, sensibilizarea lucratorilor pentru o calitate
superioara.
Controlul calitatii materialelor aprovizionate sau al lucrarilor
executate de subfurnizori are o importanta deosebita si in orice sistem de
control al calitatii, trebuie sa i se dea o atentie deosebita. Controlul calitatii
materialelor aprovizionate include totalitatea activitatilor si informatiilor, de la
procesul de alegere a furnizorului pana la inchiderea ciclului de aprovizionare si
inapoi la actualizarea datelor privind calitatea livrarilor facute de furnizor.
Etapele distincte ale ciclului de aprovizionare sunt:
a) Alegerea furnizorului
b) Intocmirea listei cu furnizorii agreati
c) Controlul documentelor de aprovizionare
d) Controlul de receptie al produselor aprovizionate -materii prime,
materiale, componente, subansambluri
e) Centralizarea informatiilor privind calitatea produselor
aprovizionate
f) Initierea actiunilor corective
g) Colaborarea cu furnizorii
Controlul procesului de productie sau controlul fluxului de fabricatie se
efectueaza de catre controlori distribuiti in posturi fixe sau in posturi mobile
(controlori itineranti). Controlorii supravegheaza respectarea tehnologiei de
fabricatie, prelucreaza datele obtinute din verificarea esantioanelor si
compara rezultatele cu limitele de control. In urma supravegherii respectarii
tehnologiei de fabricatie, se poate ajunge la urmatoarele concluzii:
a) procesul tehnologic corespunde, productia decurge normal, se
realizeaza calitatea prescrisa;
b) procesul tehnologic prezinta o variabilitate, insa prin aplicarea unor
corectii, acesta poate fi readus in programul normal de desfasurare;
c) procesul tehnologic prezinta variabilitate asa de accentuata incat,
prin corectii, nu poate fi readus in programul normal de desfasurare. Este
necesara intreruperea procesului de fabricatie pentru efectuarea unor
interventii structurale, in scopul evitarii rebutarii produselor;


Controlul final reprezinta in esenta un supracontrol si
constituie ultima bariera in calea patrunderii produselor
necorespunzatoare in circuitul economic. Controlul final ofera totodata
posibilitatea verificarii competentei si exigentei grupelor de control
interfazic, permite sa se stabileasca masuri tehnico-organizatorice avand
ca obiectiv lichidarea neajunsurilor care exista in toate compartimentele
intreprinderilor
Studiu de caz- Controlul proceselor de
productie in compania ALBALACT
Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania cu
capital majoritar romanesc si al treilea mare jucator din piata locala a
produselor lactate. Compania are o traditie de peste 40 de ani in industria
lactatelor, iar astazi produce lactate de cea mai buna calitate intr-una din
cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din Europa Centrala si de
Est fabrica Oiejdea din judetul Alba. Compania mai produce o gama
variata de branzeturi in fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, pe
care a achizitionat-o in 2008. Societatea Raraul are, de asemenea, o
traditie indelungata in productia de branza si cascaval.
Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 80 de sortimente de lapte
si produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale Fulga, Zuzu, De
Albalact si Raraul. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte,
de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi
proaspete cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu
arome pentru copii, branza telemea, branza dulce de vaca, branza de
burduf, cascaval, branza topita.
MISIUNEA Albalact este sa ofere tot ce-i mai bun din lapte produse
proaspete si sanatoase, la nivelul standardelor europene de calitate.
Albalact inseamna grija pentru calitatea produselor, natura, prospetime,
traditie romaneasca, imbinate cu tehnologia avansata, viziuni europene si
cele mai bune surse de lapte din Alba si Bucovina. Albalact a propulsat si
brand-ul Raraul si, odata cu el, branzeturile produse in inima
Bucovinei. Raraul inseamna vitalitate, dragostea pentru sanatate, pentru
excursii in natura si pentru locurile frumoase si pitoresti din Romania.

VALORILE Albalact sunt performanta, calitatea, inovatia, respectul si
angajamentul pentru consumatori si partenerii de afaceri, implicarea in
dezvoltarea tehnologiei de fabricatie, pentru a garanta calitatea si
siguranta produselor.
Ce trebuie sa stii despre laptele Albalact?
Laptele materie prima care intra in fabrica Albalact este colectat
de la ferme din tara, in special din zona Ardealului si Bucovinei, ferme
certificate sa produca si sa livreze lapte conform normelor Uniunii
Europene. La intrarea in fabrica, inainte sa fie descarcat din cisterne in
tancurile de receptie, laptele este analizat in laborator, pentru
determinarea mai multor parametri, cum ar fi: antibiotoc, incarcatura de
microbi si germeni, proteine, etc. Daca incarcatura microbiana depaseste
limitele admise sau se depisteaza urme de antibiotic, laptele este returnat
producatorului.
In fabrica Albalact, laptele este sterilizat la temperaturi inalte si
prelucrat in echipamente ultramoderne cum sunt pasteurizatorul de lapte
echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor) si instalatia
de standardizare automata, instalatii de ultrapasteurizare, unitati de
procesare lapte pentru iaurt, tancuri de preparare.
Albalact are echipamente de ultima generatie, atat pentru
procesarea laptelui, cat i pentru ambalarea produselor lactate finite.
Fabrica este complet automatizata i computerizata, practic niciun
angajat nu atinge si un manipuleaza laptele materie-prima sau produsele
procesate. Mai mult, odata intrat in fabrica, laptele materie prima nu mai
vine in contact cu aerul pana in momentul in care consumatorul deschide
cutia.
Computerele controleaza si urmaresc in timp real toti parametrii
de procesare - parametrii de calitate, de cantitate, de temperatura - si
parametrii de ambalare.
In fabrica Albalact exista, de asemenea, sisteme de ambalare pentru
produse proaspete cu dezinfectare speciala si uscare in mediu steril -
sisteme care garanteaza calitatea produselor ambalate pentru minim 21 de
zile si sisteme de ambalare aseptice pentru produsele UHT, in incinte
complet sterile aflate in zona de ambalare, cu sigilarea pachetului sub nivelul
lichidului sistem ce garanteaza calitatea produselor pentru 4 luni.


Procesul de fabricatie
Beneficiind de o tehnologie de ultima ora, intregul sistem de procesare in
fabrica Albalact - tancuri, pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt
este complet automatizat. Sistemul de procesare si de control a fost
livrat de compania Tetrapak, lider mondial in domeniu.
Tancurile de stocare cu o capacitate totala de 210 tone de lapte, sunt
prevazute cu dispozitive de spalare automate, sonde de temperatura si
sonde de nivel, precum si cu sisteme de alarma, sisteme care evita
depasirea capacitatii maxime de stocare a fiecaruia.
Instalatia de pasteurizare este compusa dintr-un pasteurizator de
lapte cu o capacitate de 20.000 litri pe ora fiind prevazuta cu senzori si
sistem de control.

Hala de productie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi,
fiind prevazuta cu instalatii de producere a aerului steril evitandu-se
astfel infectarea produsului cu germeni. In intreaga incapere se
pompeaza aer filtrat prin filtre Hepa ce elimina posibilitatea
patrunderii particulelor de praf in incinta respectiva.

Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste
echipamente de ultima generatie permitand procesarea unei game largi de
produse: apa, lapte, suc, iaurt etc.

Spalarea si dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizeaza cu
ajutorul Statiei CIP echipata cu doua unitati de spalare ce nu permit ca
solutiile de spalare contaminate de laptele crud sa ajunga in zona laptelui
pasteurizat.
Pentru a se asigura un proces de productie fara intreruperi si fara probleme
exista doua statii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere
care gestioneaza si supervizeaza intregul procesul de productie generand
liste de productie, rapoarte de productie si rapoarte de spalari.
De asemenea, fabrica este dotata cu masini de ambalat produse
UHT de ultima generatie livrate tot de compania suedeza
Tetrapak. Pe langa capacitatea mare de productie, avantajul acestui
tip de masina este acela ca permite schimbarea formei de pachet
relativ repede, oferind o mai mare diversificare in productie.
Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat,
echipat cu unitate de spalare si dispozitiv de comanda si control.
Laptele UHT este un lapte controlat sanitar-veterinar, trecut printr-un
tratament termic special (ultrapasteurizare sau Ultra High Temperature)
prin care sunt distrui germenii i se pstreaz vitaminele i nutrienii. n
absena activitii microbiene i a pre-sterilizrii ambalajului, laptele nu mai
este att de perisabil: prin ultrapasteurizare, durata de valabilitate a
produsului alimentar este prelungit, nefiind nevoie de conservani.
Temperatura depete punctul de fierbere (135-150 grade C), dar timpul
este foarte scurt: 2-4 secunde). Aceast etap foarte scurt de nclzire-
rcire distruge microbii i microorganismele i asigur pstrarea vitaminelor
i proteinelor, spre deosebire de fierberea obinuit pe aragaz a laptelui
crud care nu distruge toi germenii patogeni, n schimb distruge valoarea
nutritiv. Termenul de valabilitate variaz ntre 3-6 luni, n funcie de
calitatea laptelui colectat din ferme (o derivat a igienei folosite n timpul
mulsului, pe lng condiiile de manipulare i pstrare pn la momentul
recepiei n fabric). Dup desigilarea cutiei, laptele UHT trebuie s fie inut
la frigider i consumat n urmtoarele 3 zile.
Avantajele laptelui UHT :
-Nu trebuie pstrat la frigider (dac pachetul nu este desfcut)
- Poate fi cumprat n cantiti mai mari i depozitat fr grij la
temperatura camerei.
- Nu i pierde proprietile nutritive pe durata termenului lung de valabilitate
Toate aceste avantaje ale laptelui UHT se constituie n tot attea motive
pentru a suspecta acest lapte de prezena conservanilor. La acest capitol,
rspunsul vine din partea cutiei-minune, ambalajul aseptic Tetra Pak.
Ambalajul aseptic Tetra Pak
Ambalarea aseptic presupune c att ambalajul, ct i mediul n
care are loc umplerea cu lapte s fie sterilizate mpiedicnd orice
posibilitate de recontaminare a alimentului purificat prin tratament
termic. n plus, dac vorbim de lapte UHT, trebuie s tim c este
folosit un ambalaj de carton multistrat ce conine i o folie de
aluminiu la mijloc, captiv ntre straturile interioare de carton i
polietilen. Cutia de carton protejeaz laptele de contactul cu lumina
si oxigenul, doi factori care contribuie la degradarea vitaminelor. De
exemplu, vitamina B2 din laptele expus la lumin timp de 12 ore,
ntr-un ambalaj transparent, se degradeaz cu pn 35%.
Branduri Albalact
Bibliografie
Alexandru V. Radulescu, Managementul productiei, Editura
Printech, 2004

http://www.creeaza.com/referate/management/CONTROLUL
-CALITATII-PRODUSELOR111.php

http://www.albalact.ro