Sunteți pe pagina 1din 11

Petrut Bogdan

Durla Alexandru
Personalitate incontestabil, savantul Ion I. Agrbiceanu i-a axat
activitatea tiinific pe arii mult extinse, cuprinzind spectroscopia de
absorbtie si de emisie, studiul fluorescentei si polarizarii luminii, fizica
paturilor subtiri aceste din urma cercetari fiind intreprinse cu sprijinul
unor colective din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti. E interesant
sa amintim ca studiul paturilor subtiri si groase continua si azi in cadrul
unor colective din Universitatii "Politehnica" din Bucuresti, o seama de
studii cristalizindu-se in teze de doctorat. Ion Agarbiceanu a reusit ca,
prin metode proprii, sa determine cu mare precizie o serie intreaga de
marimi nucleare. A avut, de asemenea, rezultate remarcabile privind
utilizarile metodelor optice in stiinta si tehnica, spectroscopia, cercetarea
plasmei etc.
Ion I. Agrbiceanu s-a nscut pe 6 ianuarie 1907,
Bucium, n comitatul Alba de Jos, i a decedat pe 9
martie 1971, n Cluj, a fost un fizician romn, fiul
prozatorului Ion Agrbiceanu.
Specialist n fizic atomic-spectroscopie, s-a remarcat
drept proiectantul primului laser cu gaze din
Romnia ntre anii 1960-1961. A fost membru
corespondent al Academiei Romne.
-urmeaz studii superioare la
Institutul Electrotehnic din Bucureti
(1925-1929), apoi la Facultatea de
tiine din Paris, unde i va lua
doctoratul (1934), cu o lucrare
elaborat sub conducerea lui A.
Cotton. Teza sa de doctorat cu
denumirea de Recherche sur le
spectre de fluorescence et
d'absorption des vapeurs de Iodine
va deveni o lucrare de referin n
domeniu.
-1948 devine profesor universitar la Institutul de Petrol i
Gaze din Bucureti
-1951 este profesor la Facultatea de Matematic i Fizic din
cadrul Universitii Bucureti.
-transferat la Institutul Politehnic din Bucureti, deine n
perioada 1955-1971 funcia de ef al Catedrei de Fizic I.
-1956, prof. dr. Ion I. Agrbiceanu a
organizat, la Institutul de Fizic
Atomic din Bucureti, laboratorul de
Metode Optice n Fizica Nuclear, n
cadrul cruia s-au realizat numeroase
cercetri privind structurile atomice
hiperfine i izotopice, rezonana
magnetooptic i pturile subiri
dielectrice.
-1962, primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaie infraroie,
dup o concepie original, va fi realizat in acest laborator
sub coordonarea sa.
Prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul
monocromatic, se obin densiti enorme de radiaie pe
suprafee foarte mici.
Toti cei care l-au cunoscut, l-au apreciat atit din punct de
vedere stiintific cit si uman, Ion Agarbiceanu unind in mod
armonios bogatia cunostintelor cu tenacitatea cercetatorului
si comportarea plina de tact si finete .
A fost reprezentantul Romniei la International Union of
Pure and Applied Physic i la European Group for Atomic
Spectroscopy.
La 21 martie 1963, a fost ales membru corespondent al
Academiei Romne.
Facultatea de Stiinte Aplicate, cu catedrele de Matematica,
Fizica, Informatica, infiintata in august 2005, in cadrul
Universitatii Politehnica din Bucuresti, a organizat in 2007 o
sesiune stiintifica omagiala, dedicata centenarului de la
nasterea prof. I. I. Agarbiceanu.
In prima parte a manifestarii a fost moderator decanul
facultatii, profesorul universitar Constantin Udriste. Au
prezentat comunicari: prof. univ. Ion M. Popescu despre
viata si opera prof. Ion I. Agarbiceanu; prof. univ. Oliviu
Gherman evocari despre prof. I. I. Agarbiceanu; ing. dipl.
Vasile Constantin Diaconescu despre documentele prof.
Agarbiceanu existente in Muzeul UPB. In partea a doua a
manifestarii au fost prezentate rezultatele celor mai recente
cercetari efectuate pe caile deschise de prof. I. I. Agarbiceanu
in domeniile laser si lumina polarizata.