Sunteți pe pagina 1din 17

STUDENT: PIRVAN DIANA-GEORGIANA

SERIA V- GRUPA 51
REFERAT- BIOCHIMIE MEDICALA
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILA-BUCURESTI


1
PROLACTINA
Informatii generale
2
Prolactina este un hormon sintetizat, depozitat i secretat de lobul anterior al hipofizei,
dar exista si zone extra-pituitare de secreie: esutul adipos, glanda mamar, prostat,
tegument, esut cerebral sau celule imune.

Funciile biologice ale prolactinei sunt numeroase, dar cele mai impotante sunt:
activitatea lactogenic (declanarea secreiei lactate)
activitatea galactopoetic (meninerea produciei de lapte).

Prolactina apare in ser sub trei forme diferite. Predomina forma
monomerica (80%) -este activa din punct de vedere biologic si imunologic;
urmeaza in procent de 5-20% forma dimerica - este biologic inactiva, iar in
proportie de 0.5-5% forma tetramerica - activitate biologica scazuta

Cercetrile au artat c prolactina nu intervine la pubertate n creterea glandei mamare
(respectiv a canalelor galactofore), acest proces necesitnd prezena altor hormoni
(estrogeni,corticoizi, insulina, somatotropina).

Informatii generale
3




Prolactina este un hormon peptidic, format din 199 de aminoacizi. Pana in 1970 cand a fost
purificata la om, a fost confundata cu hormonul somatotrop.
Celulele lactotrope pituitare prezint capacitatea de a secreta spontan prolactin, astfel nct
reglarea secreiei se va realiza doar prin control inhibitor, obinut prin intermediul moleculelor
PIF(prolactin inhibitory factor), provenit de la neuronii hipotalamici cu secretie
neuroendocrina.
Principalul inhibitor al prolactinei este DOPAMINA si alaturi de ea si GABA precum si
SOMATOSTATINA.
Factori aditionali care participa la reglarea secretiei ar fi vasopresina sau factorii de mediu:
lumina zilei, stressul,stimulii olfactivi sau sunetul.
Prolactina, ea nsi, poate stimula direct secreia i eliberarea dopaminei hipotalamice,
realiznd astfel o bucl ultrascurt de feed-back negativ.
EXEMPLIFICAREA MECANISMULUI DE
SECRETIE SI ACTIUNE AL PROLACTINEI
4
EXEMPLIFICARE MECANISM DE
ELIBERARE SI ACTIUNE :PROLACTINA
SI OCITOCINA
5
Suptul stimuleaza mecanoreceptorii
de la nivelul memelonului, iar
impulsul ajuns la hipotalamus
stimuleaza pe de o parte eliberarea de
oxitocina din neurohipofiza si pe de
alta parte pe cea de prolactina din
adenohipofiza. Se observa ca
Prolactina este inhibata de Dopamina
eliberata la nivelul hipotalamusului .
PROLACTINA STIMULEAZA
GLANDELE SECRETOARE DE
LAPTE , CARE VOR PRODUCE
LAPTELE, IN TIMP CE
OCITOCINA DETERMINA
CONTRACTIA CELULELOR
MIOEPITELIALE SI EVACUAREA
LAPTELUI.
INFLUENTA PROLACTINEI ASUPRA
OVARELOR
6
Prolactina odata eliberata de
glanda hipofiza , pe langa efectele
asupra glandei mamare, are si
efecte asupra ovarului, prin
feedback negativ, adica: prolactina
inhiba secretia hormonilor
eliberatori de gonadotropine care
aveau rolul de a stimula eliberarea
de hormoni foliculostimulant si
luteinizant, cu efecte asupra
ovarelor.
RECEPTORII PROLACTINEI
7
Receptorul pentru prolactin face parte din familia receptorilor
citokinici de clas 1, fiind asemntor cu cel pentru hormonul de
cretere.Acest tip de receptor este alcatuit dintr-un domeniu
extracelular, unul transmembranar si unul intracelular.EXISTA
MAI MULTE IZOFORME ALE RECEPTORULUI.
Legarea moleculei de prolactin pe captul extramembranar al
receptorului produce dimerizarea sa, declanndu-se astfel
activarea semnalului intracelular.

RECEPTORII PROLACTINEI
8
PRL-R sunt larg rspndii n diferite esuturi, fiind
extensiv studiai, dar prezena lor la nivelul esutului adipos
uman a fost negat iniial, considerndu-se c efectul
prolactinei la acest nivel era strict indirect.
In 2005 s-a reusit izolarea receptorilor in tesutul
adipos uman, si s-a demonstrat efectul in vitro al
prolactinei asupra metabolismului celulei adipoase
umane.
PROLACTINA , IN AFARA SARCINII ESTE
EVALUATA CA SI HORMON METABOLIC. La nivelul
esutului adipos alb uman, prolactina supreseaz formarea
depozitelor lipidice i eliberarea adipokinelor, pentru ca la
nivelul celulei insulare pancreatice s promoveze secreia
insulinic.
NIVELUL PROLACTINEI IN
SARCINA
9
n cursul sarcinii nivelul prolactinei crete, creterea prolactinei o urmeaz la
un interval de 1-3 zile pe cea estrogenic. Nivelul prolactinei din snge crete
progresiv n timpul sarcinii (cnd se observ i o cretere n volum a glandei
hipofizare) ajungnd pn la de 5-10 ori mai mult dect nivelul normal.
Dup natere, iniierea secreiei de lapte este determinat pe de o parte de
scderea hormonilor sexuali placentari (predominant estrogeni) i pe de alt
parte de aciunea de suciune a mamelonului care induce secreia de prolactin
la un interval de 1-30 minute dup supt. Episoadele de supt repetate i
frecvente determin meninerea secreiei de prolactin. Nivelul sanguin de
prolactin scade mai rapid la femeile care nu alapteaz, n timp ce la femeile
care alpteaz prolactina este crescut pentru o perioad de 18 luni postpartum.
Prolactina interfereaz cu revenirea la normal a funciei ovariene i acioneaz
astfel ca un anticoncepional natural (majoritatea femeilor nu rmn nsrcinate
n perioada n care alpteaz).


NIVELUL PROLACTINEI IN SANGE,
IN AFARA SARCINII
10
La brbai nivelul sanguin de prolactin (care este n mod
obinuit mai mic dect la femei) rmne relativ constant din
copilrie pn n perioada de adult i btrnee.
La femei nivelul sanguin al prolactinei crete ncepnd cu
perioada de pubertate (odat cu creterea secreiei de
estrogeni) i scade dup menopauz (odat cu scderea
nivelului de estrogeni).
De aici ne dm seama ca principalul factor care stimuleaz
producia de prolactin este estrogenul (n principal cel
endogen, dar i cel exogen, adic adus n organism prin
medicamente, n special prin anticoncepionalele orale).
VALORILE NORMALE ALE
PROLACTINEI IN SANGE
11
Valorile normale ale prolactinei in sange sunt:
Barbati: 2 - 18 ng/mL
Femeie care nu este insarcinata: 2 - 29 ng/mL
Femeie insarcinata: 10 - 209 ng/mL
ACESTE VALORI SUNT ORIENTATIVE. ELE
DEPIND DE APARATELE DE LABORATOR
FOLOSITE, ASTFEL, POT VARIA.
HIPERPROLACTINEMIE
12
Nivelul crescut al prolactinei serice se poate datora unei
hiperprolactinemii reale (cresterea monomerilor de prolactina) sau poate
fi consecinta prezentei dimerilor si polimerilor de prolactina
(macroprolactinemie), care sunt biologic inactivi sau cu o activitate
diminuata (este cazul hiperprolactinemiilor de laborator fara expresie
clinica si imagistica).
De aceea, in cazul valorilor crescute de prolactina, se efectueaza
dozarea prolactinei si dupa, retratarea probei cu polietilenglicol. PEG
va precipita macroprolactinele iar in supernatant vor ramane
monomerii biologic activi. Doar in cazul in care valoarea prolactinei
obtinuta dupa tratare cu PEG reprezinta peste 60% din valoarea
prolactinei din serul netratat se poate afirma diagnosticul de
hiperprolactinemie
.
Proba contine in principal macroprolactine si/sau
oligomeri de prolactina (pseudo-hiperprolactinemie) in cazul unui
procent <40%. Proba contine atat monomeri cat si macroprolactine sau
oligomeri de prolactina in cazul unui procent cuprins intre 40% si 60%;
pentru un diagnostic corect se recomanda testarea prin metoda de
referinta (cromatografie prin gel-filtrare).

CAUZELE HIPERPROLACTINEMIILOR
13
Hiperprolactinemiile funcionale
sarcina, alptare, stimulare mamelonar, efort fizic
administrarea unor medicamente: estrogeni(anticoncepionale orale), antagoniti dopaminergici ,de
exemplu: metoclopramid, metildopa), opioizi, inhibitor de monoaminoxidaz
hipotiroidism periferic
insuficien renal cronic
insuficien hepatic sever
stresul prelungit
Hiperprolactinemiile organice
leziuni hipotalamice i hipofizare
tumori hipofizare
producie extrahipofizar de prolactin prin tumori ectopice (carcinom bronic, hipernefrom,
corioepiteliom).
ntr-o prim faz diferena ntre cele dou categorii de hiperprolactinemii o face valoarea prolactinei. n
general o prolactin cu o valoare mai mic dect de patru ori limita maxim admis poate fi ncadrat n
hiperprolactinemiile funcionale. Toate valorile care depesc de patru ori limita superioar admis intr
n categoria hiperprolactinemiilor organice. Aceasta ns nu este o regul deoarece putem avea
hiperprolactinemii organice cu valori mai mici (de obicei tumori la debut), dup cum valori mai mari se
pot datora unor hiperprolactinemii funcionale. Este rolul medicului endocrinolog de a stabili conduita de
investigaii (radiologice, tomografie computerizat, testul de stimulare la TRH) care s elucideze definitiv
diagnosticul.


Simptomele hiperprolactinemiilor

14
La femeie simptomele sunt mai uor de recunoscut:

-tulburri ale ciclului menstrual (ntrzieri, diminuare cantitativ),
mergnd pn la amenoree (lipsa menstruaiei)
-infertilitate
-galactoree (apariia secreiei lactate n afara perioadei de sarcin sau
alptare)
-cefalee (dureri de cap)
La brbai simptomele sunt de obicei nespecifice, motiv pentru care
brbaii solicit mai rar sau mai trziu un consult medical:
-infertilitate (spermograma arat un numr mult sczut de spermatozoizi)
-galactoree i/sau ginecomastie (mrirea snilor) simptome care apar n
special la copii
-cefalee.

HIPOPROLACTINEMIE
15
Valori scazute de prolactina se intalnesc in
sindromul Sheehan (apoplexia hipofizara) si in
hipogonadismul hipogonadotropic idiopatic(de
cauza necunoscuta).

APOPLEXIA HIPOFIZARA
16
Apoplexia hipofizara este fulminanta, cu cefalee,
tulburari vizuale, alterarea starii de constienta,
coma si chiar moarte
Apoplexia hipofizara muta poate aparea in
adenoamele (tumorile) hipofizare si duc la
diminuarea patologica a secretiei hormonale.
Recomandari pentru determinarea prolactinei

17
La barbati: ginecomastie, infertilitate, azoospermie, suspiciuni de tumori
hipofizare (microadenoame si macroadenoame) si mamare
.

La femei: diagnosticul ciclurilor anovulatorii, a dereglarilor ciclului menstrual, a
amenoreei si galactoreei hiperprolactinemice, infertilitatii, suspiciunilor de tumori
hipofizare (microadenoame si macroadenoame) si mamare
.

Pregatire pacient - jeun (pe nemancate). Deoarece secretia de prolactina
este supusa unui ritm circadian, se recomanda ca recoltarea sa se faca intre
orele 8 si 10 a.m.
Se va evita recoltarea dupa un examen ginecologic sau dupa provocarea
galactoreei (stres-ul si, respectiv, stimularea mamelonara cresc valorile de
prolactina). Recoltarea insasi poate constitui o sursa de stres si, in consecinta,
de cresteri ale prolactinei
Specimen recoltat - sange venos
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se
lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-
8C sau la -20C
Volum proba minim 0.5 mL ser
Cauze de respingere a probei specimen intens hemolizat
Stabilitate proba - 14 zile la 2-8C; 6 luni la -20C; nu decongelati/recongelati
Metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)