Sunteți pe pagina 1din 96

Procesele patologice cutanate

PROCESE PATOLOGICE DE BAZĂ CUTANEO-MUCOASE

1. Procese patologice epidermice

2. Perturbări ale coeziunii dermo-epidermice

3. Procese patologice în derm

4. Procese patologice în hipoderm


Procese patologice epidermice

– Perturbări ale kineticii epidermice

– Perturbări ale diferenţierii celulelor epidermice

– Perturbări ale coeziunii epidermice


Perturbări ale kineticii epidermice

• acantoza: îngroşarea stratului spinos prin creşterea


populaţiei celulare
• granuloza: îngroşarea stratului granulos
• hiperkeratoza: îngroşarea stratului cornos printr-o
producţie crescută sau o descuamare redusă a
corneocitelor
• atrofia epidermului: diminuarea volumului celulelor
germinative şi aplatizarea rete ridges
Perturbări ale diferenţierii celulelor epidermice

• parakeratoza: o cornificare defectuoasă şi accelerată →


reţinerea unor resturi celulare epidermice; stratul granulos
este rudimentar sau poate să nu fie prezent, iar stratul
cornos conţine nuclei picnotici şi alte organite într-o reţea
densă de fibrile de keratină

• diskeratoza: o cornificare prematură a unor celule


individuale în straturile viabile ale epidermului; este
asociată cu acantoliza.
Hiperkeratoza, parakeratoza, acantoza, agranuloza
Parakeratoza, acantoza, agranuloza
Parakeratoza, agranuloza
Diskeratoza
Perturbări ale coeziunii epidermice
• Acantoliza = pierdere primară a coerenţei keratinocitelor: separare
a zonelor interdesmosomale a membranelor celulare ale
keratinocitelor → separarea şi dispariţia desmosomilor → celule
rotunjite + clivaje intercelulare; influxul de exudat seros din derm →
cavitate; celulele rămân metabolic active câtva timp, apoi se
produce degenerarea celulei şi moartea ei; ex. pemfigus vulgar

• Spongioza = pierdere secundară a coeziunii intercelulare


epidermice, datorată unui influx de exudat seros din derm, în
compartimentul intercelular din epiderm; celulele rămân în contact
unele cu altele numai la nivelul desmosomilor şi iau o aparenţă
stelată; ex. eczema (vezicula spongiformă), psoriazis (pustula
spongiformă)
Acantoliza
Acantoliza
Spongioza
Spongioza
Procesele patologice epidermice

Proprii:

proliferative:
– hiperacantoza
– hipergranuloza
– hiperkeratoza – keratodermii
• atrofice:
– hipoacantoza
– atrofia – lupus eritematos
• perturbări ale keratinizării:
– hiperkeratoza
– parakeratoza – psoriazis
– diskeratoza – boala Darier
Cu participarea dermului:
• flictenizarea: acantoliză, modificarea membranei bazale
• veziculizarea: interstiţială, parenchimatoasă
• pustulizarea: primitivă, secundară
Perturbări ale coeziunii dermo-epidermice

– Flictenizarea epidermolitică: prin citoliza celulelor bazale; ex.


epidermoliza buloasă simplă

– Flictenizarea joncţională: formarea de clivaje în lamina lucida; ex.


pemfigoid bulos

– Flictenizarea dermolitică: o separare dermo-epidermică sub


lamina densa; ex. epidermoliza buloasă recesivă, dermatita
herpetiformă, porfiria cutanată tardivă
Procese patologice în derm

– Reacţii inflamatorii
• vasodilataţie
• creşterea permeabilităţii şi edem
• infiltrat celular:
– acut: polinucleare
– cronic nespecific: limfocite, histiocite
– cronic specific: tuberculoză, lepră, sifilis etc.
– Hemoragie
– Hiperplazie (procese proliferative)
– Atrofie
– Necroză
– Procese degenerative: acumulare de fibrinoid,
amiloid, mucină, calciu, hialin etc.
Procese patologice în hipoderm

– Procese inflamatorii
– Necroză
– Lipogranulom
– Hiperplazie
– Atrofie
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• PATA = macula
– forma – mărimea – marginile – culoarea

A. pete datorate vaselor


B. pete datorate pigmentului melanic
C. pete artificiale
A. pete eritematoase = produse prin vasodilataţie
– pete / placi / placarde
– activ = roz – roşu aprins - eritrodermie; cald; dispare la
vitropresiune
– pasiv = violaceu, rece, dispare la vitropresiune şi se reface lent
– purpura = extravazat în afara vaselor
– mici = peteşii / mari = echimoze / liniar = vibices
– iniţial este roşie-violacee, apoi devine gălbui-verzui şi nu
dispare la vitropresiune
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• pete datorate pigmentului melanic exces de pigment = pete
hipercrome
– maro deschis – brun închis – negru
– nu dispar la vitropresiune
– primitive (apar de la început) / secundare (urmează altor leziuni)
– primitive: congenitale(nevi pigmentari plani, efelide)/dobândite
(melanodermie, melanoză-gravide)
– secundare: lichen plan (după papule) şi sifilis secundar (după
rozeolă sau sifilide papuloase)

• pete acromice sau hipocrome (albe)


– primitive: congenitale (albinism) sau dobândite (vitiligo)
– secundare: pitiriazis versicolor, psoriazis, pitiriazis alb

• pete artificiale = impregnarea tegumentului cu substanţe colorate


– endogene – pigment biliar (galben)
– exogene – caroten, coloranţi externi
Leziuni elementare solide
Papula - leziune proeminentă, mică (mai puţin de 0,5 cm în diametru),
culoare variabilă (roşie, violacee, gălbuie, maronie), solidă, rezolutivă
(nu lasă sechele).
• Suprafaţa:
– acuminată (cu un vârf ascuţit): prurigo;
– convexă („en dôme”): sifilide secundare;
– plană: lichenul plan.
• Tipuri histologice:
– epidermică (prin creşterea numărului de rânduri ale celulelor
epidermice); exemplu: veruca plană.
– dermică:
• prin edem dermic: papula urticariană sau placa urticariană.
Exemple: urticaria, ocazional dermatita herpetiformă,
pemfigoidul bulos.
• prin infiltrat dermic: papula din sifilisul secundar.
– dermo-epidermică - hiperplazia componentelor celulare ale
epidermului şi un infiltrat la nivelul dermului.
• Exemplu: lichenul plan.
Leziuni elementare solide

Tuberculul

• leziune profundă cu sediul în derm, circumscrisă (vizibil la


vitropresiune)

– evoluţia tuberculului - cronică, poate ulcera lăsând o


cicatrice caracteristică (lupusul tuberculos, sifilida
tuberculoasă);
– substratul morfologic al tuberculilor îl constituie un
infiltrat celular dermic profund.
Leziuni elementare solide

• Nodulul:
– leziune rotundă sau ovalară,
– mărime variabilă (> 5 mm, putând atinge centimetri în diametru),
– culoare roşie, violacee, gălbuie, maronie.
– suprafaţa - netedă sau aspră (keratozică),
– se poate ulcera.
– consistenţa poate fi moale (cărnoasă), fermă sau dură.
– poate fi cald, dureros sau nedureros (neinflamator).
• Tipurile histologice sunt:
– epidermic: keratoacantomul;
– dermo-epidermic: mycosis fungoides;
– dermic: granulomul inelar;
– dermo-hipodermic: eritemul nodos, hipodermitele nodulare etc.
– hipodermic: lipomul etc.
Leziuni elementare solide

• Goma:
– leziune granulomatoasă nodulară,
– evoluţie stadială:
• cruditate,
• ramolire,
• ulcerare,
• cicatrizare.
– exemple: tuberculoză (goma tuberculoasă), sifilis
tardiv, micoze subcutanate.
Leziuni elementare solide

Vegetaţia:
• formaţiune pediculată, roşie, moale, cu suprafaţa netedă
sau neregulată.
• vegetaţiile se aglomerează în mase conopidiforme, cu
suprafaţa umedă, macerată, mai ales în localizările
mucoase.
• pe tegument suprafaţa poate fi acoperită de scuame
uscate, keratozică (verucozitate).
– exemple: condylomata acuminata (veruci ano-
genitale), pemfigus vegetant, piodermită vegetantă,
veruci vulgare, tuberculoză verucoasă ş.a.
Leziuni elementare solide

Tumora:
• leziune proliferativă,
• mărime şi formă variabile,
• culoare ca şi a pielii normale, roşie, violacee, gălbuie,
maronie etc.,
• consistenţă moale, fermă sau dură,
• cel mai adesea nedureroasă.
• spectul clini: nodular, vegetant, ulcerat, chistic etc.
• evoluţia poate fi benignă sau malignă.
– exemple: papilomul, keratoacantomul, angiomul,
lipomul, nevii, carcinoamele, sarcomul, melanomul ş.a.
Leziuni elementare solide

Lichenificarea
• leziune solidă produsă prin frecare repetată.
• o placă îngroşată, infiltrată, cu accentuarea pliurilor
secundare, din întretăierea cărora rezultă un cadrilaj al
pielii şi se înscriu nişte pseudopapule.
• Histologic este o proliferare a keratinocitelor şi îngroşarea
stratului cornos, în combinaţie cu modificări ale
colagenului dermului subiacent.
– Exemple: eczema cronică, prurigo, neurodermatită
(lichenificare primitivă) ş.a.
Leziuni elementare cu conţinut lichid

VEZICULA
• leziune cu lichid clar, cu serozitate
• dimensiuni mici (câţiva milimetri); uneori mai mari (diagnostic
diferenţial cu bulele)
• din punct de vedere histologic se împart în două subgrupe:

• vezicule parenchimatoase:
– rezultă în urma unui proces de degenerare a celulelor
malpighiene, formând celule mari balonizate, care primesc
serozitate din vasele dermice; sunt vezicule rezistente
– ex.: viroze cutanate

• vezicule interstiţiale:
– rezultă în urma unui proces de spongioză (lărgirea spaţiilor
dintre celulele malpighiene, spaţii în care se acumulează
serozitatea
– ex.: eczema (dermatoză alergică)
Leziuni elementare cu conţinut lichid

BULA (flictena)
• leziune cu lichid clar serocitrin, uneori hemoragic, de dimensiuni mai mari
(bule mici: diagnostic diferenţial cu vezicula)
• din punct de vedere histologic se împart în:
– bule superficiale situate sub stratul cornos, puţin rezistente, se
deschid şi se usucă repede; ex.: Impetigo (piodermită
streptococică / stafilococică)
– bula mijlocie se formează prin procesul de acantoliză (ruperea
legăturilor dintre celulele malpighiene cu formarea unui spaţiu
în care se acumulează serozităţi din vasele profunde ale
dermului); ex.: Pemfigus vulgar
– bule profunde situate la nivelul zonei bazale dermo-
epidermice; sunt produse prin degenerescenţă la nivelul
zonei; Ex.: Pemfigoid bulos, Porfiria cronică a adultului.
Leziuni elementare cu conţinut lichid
PUSTULA
• singura leziune cu conţinut purulent
• dimensiuni variabile funcţie de tipul pustulei:
– pustule primitive care apar ca atare de la început, cu conţinut purulent
– pustule secundare care rezultă din transformarea veziculelor / bulelor

– pustule foliculare, care se dezvoltă la ostiumul folicular


– pustule nefoliculare, care se dezvoltă pe pielea dintre foliculii piloşi

– pustule amicrobiene (sterile)


– pustule microbiene
• ex.:
– pustule primitive foliculare: Foliculite: inflamaţii ale foliculului pilos, produse
de germeni, obişnuit stafilococ, pot fi şi germeni gram negativi sau ciuperci
(Candida, Pitirosporum)
– pustule primitive nefoliculare amicrobiene: Psoriazis pustulos: aspect
generalizat, cu plăci şi placarde acoperite de pustule sau forma localizată
palmară / plantară
– pustule secundare: Impetigo (bule care se transformă în pustule), Herpes
(vezicule care se transformă în pustule - suprainfecţie), Eczemă (vezicule
care trec în pustule prin suprainfecţie)
Leziuni printr-o soluţie de continuitate (pierdere de
substanţă)
EROZIUNEA (exulceraţia)
• pierdere de substanţă superficială (nu depăşeşte MB), fără
sângerare, se vindecă fără cicatrice
• forme rotunjite sau neregulate
• mărimi diferite
• fund curat, roşu, acoperit de o serozitate / acoperit de o secreţie
sau pseudomembrane
• baza moale sau dură (indurată)
• ex.: leziuni primitive / secundare deschiderii unor leziuni cu lichid /
erodarea unor leziuni solide
– şancrul sifilitic
– eczemă: prin deschiderea veziculelor
– Herpes – localizat pe mucoase, eroziune cu contur policiclic
Leziuni printr-o soluţie de continuitate (pierdere de
substanţă)
ULCERAŢIA
• pierdere de substanţă profundă, depăşeşte MB, se deschid vasele
dermice, se poate produce sângerare, vindecare cu cicatrice

• ex.:
– ulceraţie care evoluează cronic, fără tendinţă la vindecare
spontană = ulcer (ulcerul de gambă);
– Ulcerul tuberculos – apare la poarta de eliminare a bacililor,
ulceraţie anfractuoasă, fund cu neregularităţi, acoperit de
sfaceluri, cuc baza moale, dureros / mai puţin dureros
Leziuni printr-o soluţie de continuitate
(pierdere de substanţă)
FISURA (ragada)
• pierdere de substanţă liniară, datorată pierderii extensibilităţii
tegumentului
• există două situaţii de producere: hiperkeratoza şi inflamaţia: scade
extensibilitatea tegumentului, iar mişcările produc fisurarea lui
• fisura poate fi superficială sau profundă; fisura profundă este dureroasă,
sângerândă, poate lăsa cicatrice
• ex.:
– eczeme keratozice palmare / plantare; la comisura labială, pe
semimucoasă; Perleş (zăbăluţă) cu etiologie streptococică sau
candidozică
Leziuni printr-o soluţie de continuitate
(pierdere de substanţă)

ESCORIAŢIA
• apare în urma gratajului (pierdere de substanţă traumatică)
• poate fi cel mai adesea liniară sau rotunjită
• poate fi superficială sau profundă (sângerândă, formează crustă
hematică şi lasă cicatrice)
• ex.:
– manifestările pruriginoase: Eczemă, Prurigo,
Scabie, Pediculoză
Deşeuri cutanate

Scuama
Caracteristici
– Dimensiune:
• scuame furfuracee sau pitiriaziforme
• scuame lamelare psoriaziforme
• scuame în lambouri
– Culoare:
• alb, gri, cenusii, galbui
– Aderenta:
• aderente
• neaderente
– Grosime:
• unistratificate
• pluristratificate
Deşeuri cutanate

Crusta
• rezultatul uscării unor secreţii pe suprafaţa tegumentului
• acoperă obişnuit o soluţie de continuitate;
• culoarea:
– galben-aurii (cruste melicerice) – secretii seroase
– brune-negre (cruste hematice)
– galben-verzui – secretii purulente
Deşeuri cutanate

Escara
– necroză epidermică - ischemie;
– se prezintă ca un depozit uscat negru, aderent.

Sfacelul
• necroliză produsă sub acţiunea unor toxine microbiene;
• Clinic: depozit alb-cenuşiu/ galben-verzui de ţesut
devitalizat.
Sechele cutanate

Cicatricea:
– proces complex de reparaţie conjunctivă, cu formarea de
ţesut nou alcătuit din colagen dens, fibrocite, fragmente de
ţesut elastic şi vase sanguine (lipsesc firele de păr şi
glandele);

– aspect clinic:
• atrofică (deprimată, indurată);
• hipertrofică (proeminentă);
• suplă (cu elasticitate diminuată);
• cheloidiană (dură şi cu potenţial evolutiv).
Sechele cutanate

Atrofia:
• involuţie tegumentară cu interesarea tuturor
componentelor sale;
Clinic:
• tegument subţire, transparent, uscat, pliul persistă,
lipsesc firele de păr şi glandele;
• Atrofia:
– fiziologică
– patologică