Sunteți pe pagina 1din 30

EVOLUTIA E.P.R.

Marcata de 2 tendinte:
1. Restabilire homeostazica + fenomene
compensatorii
2. Epuizare si dishomeostazie
Din punct de vedere didactic:
Locala
Loco-regionala
generala
I. EVOLUTIA LOCALA
Se inregistreaza la nivelul elementelor
componente ale campului protetic:
Odontal
Parodontal
Suport muco-osos
Tesuturi periferice regiunii edentate
SUPORT ODONTAL
Reprezentat de dintii stalpi
Apar fenomene de compensare consecutive
suprasolicitarii:
Remodelarea prismelor de smalt
Remodelarea dentinei
Traduse clinic prin scaderea pragului de
sensibilitate pulpara (test)
Fig. cu carii si abrazii cel mai frecvent in
abrazii gr. I-II; leziuni carioase cronice
PARODONTIU DE SUSTINERE
Ca fenomene compensatorii:
- Ingrosarea cementului
- Cresterea numarului fibrelor
desmodontale
- Cresterea grosimii desmodontiului
- Lamina dura se ingroasa
- Manson epitelial mai gros, ferm
In stadii de decompensare:
- Largirea spatiului periodontal;
- Subtierea fibrelor desmodontale;
- Distrugerea fibrelor desmodontale;
- Lamina dura subtiata
- Lamina dura se untrerupe sau dispare
- Congestia mansonului epitelial
- Evolutia spre punga parodontala
- Atrofia papilei interdentare
SUPORT MUCO-OSOS
Compensarea:
- Ingrosarea trabeculatiei;
- Dispozitie regulata, neintrerupta a trabeculelor
- Paralele cu creasta edentata
- Compacta osoasa bine reprezentata
- Rezilienta mucoasei normala
Decompensarea:
- Atrofie si rezorbtie lenta
- Fibromucoasa se resoarbe
( diferenta os fibromucoasa = rezilienta)
TESUTURI PERIFERICE ALE
REGIUNII EDENTATE
La decompensare: prin atrofie laterala
Versantul crestei mai aproape de muchia
crestei
fig
II. EVOLUTIA LOCO-REGIONALA
Se inregistreaza la nivelul:
A.T.M.
Muschi
Baza osoasa
A.T.M.
Fenomene compensatorii:
- Ingrosare capsula si ligamente
- Fenomene de uzura lenta a pantei articulare
- Interliniu articular prezent
Decompensare:
- Capsula fisurata
- Afectarea meniscului
- Subluxatii, luxatii
- Ligamente laxe, subtiate
MUSCHI
Fenomene compensatorii:
- Hipertrofia grupelor musculare
- Tonicitate normala
- E.M.G: modificari ale traseelor
Decompensare:
- Oboseala musculara
- Spasm
- Hiper- si hipotonii
- Dureri
STRUCTURI OSOASE
Fenomene compensatorii:
- Corticale osoase ingrosate
- Oerientare uniforma a trabeculatiilor
Decompensare:
- Dezorganigarea arhitecturii trabeculare
- Intreruperea compactei osoase
Dinamica mandibulara va fi
perturbata
DISHOMEOSTAZIA SISTEMULUI
COMPLICATII
LOCALE
LOCO-REGIONALE
GENERALE
COMPLICATII LOCALE
DENTARE:
- Abrazia
- Versii si gresii
- Cel mai frecvent deschiderea in evantai a arcadei
maxilare
PARODONTALE: parodontita de solicitare
Valori crescute ale indicilor parodontali:
- Indicele de inflamatie parodontala
Ramfjord
- Indice de sangerare
- Indice de recesiune parodontala
- Indice de mobilitate dentara
MUCO - OSOASE
- REZORBTIE SI ATROFIE OSOASA
- ATROFIA FIBRO-MUCOASEI
Remanierea osoasa proces continuu de
modelare in functie de cerintele
functionale
FACTORI CARE INFLUENTEAZA
METABOLISMUL TESUTULUI OSOS
FACTORI NUTRITIONALI
FACTORI VITAMINICI (vit. C,D,A)
FACTORI HORMONALI:
- Parathormonul
- STH
- Hormoni sexuali
COMPLICATII LOCO-REGIONALE
Consecinta intreruperii ariilor ocluzale:
destabilizarea relatiei fundamentale
mandibulo-craniene
Se instaleaza dishomeostazia avansata a
SSG
COMPLICATII GENERALE
1. PSIHICE: prin tulburarea perceptiei
schemei corporale
2. DIGESTIVE:
- Prin tulburari de masticatie: gastrite, ulcer
duodenal, modificarea secretiilor
pancreatice si biliare, colite, enterocolite,
cancer digestiv etc.
FORME CLINICE ALE E.P.R.
Absenta a 1- 15 dinti de pe arcada dento-
alveolara
Exista o multitudine de forme clinice
(65.000 200.000)
Clasificarile folosesc diferite criterii clinice
1. CLASIFICAREA FRIEDMAN
Criteriul functional (functia indeplinita de
segmentul absent)
CL.I : edentatie care afecteaza incizia
CL. a II-a: edentatie care afecteaza triturarea
+ varianta A= delimitata M si D de dinti
varianta B= delimitata M de dinti
CL. a III-a: afecteaza si incizia si triturarea
Fig. 72/pg.112 Forna
2. CLASIFICAREA OSBORNE
Criteriul terapeutic
CL. I: edentatie care se trateaza cu
aparate cu sprijin dento-parodontal
CL. a II-a: edentatie care se trateaza cu
aparate cu sprijin muco-osos
CL. a III-a: edentatie care se trateaza cu
aparate cu sprijin mixt
3. CLASIFICAREA CUMMER
Plasarea axei de basculare a protezei (linia
crosetelor) in functie de planul medio-sagital al
arcadei
CL. I: linia crosetelor in diagonala
CL. a II-a: linia crosetelor transversala,
perpendiculara pe planul medio sagital
CL. a III-a: linia crosetelor plasata lateral de
planul medio-sagital
CL. a IV-a: unind toate crosetele se obtine un
poligon
Fig.73/pg.112 Forna
4. CLASIFICAREA KENNEDY
Citeriul totpografic
CL. I: edentatie bilaterala terminala
CL. a II-a: edentatie unilaterala terminala
CL. a III-a: edentatie intercalata laterala
CL. a IV-a: edentatie frontala
Fig. 74/pg114 Forna
REGULI
1. Numele clasei este dat de edentatia plasata cel mai
posterior
2. Bresele suplimentare se numesc modificari
3. Absenta/prezenta M3 se considera
4. Sunt posibile 1 4 modificari (exceptie cl. a IV-a
Kennedy)
APPLEGATE:
completeaza aceasta clasificare
(edentatiile subtotale)
CL. a V-a: dinti restanti preponderent lateral
CL. a VI-a: dinti restanti preponderent frontal
LEJOYEUX
Aduce date despre
calitatea suportului
dento-parodontal si
muco-osos
Subclasele Lejoyeux
notate de la A la D
Dento-
parodonta
l
Muco-
osos
A + +
B + _
C _ +
D _ _
5.CLASIFICAREA DUBECQ SI
DELMAS-MARSALET
Bazata pe raportul dintre piesa protetica si
organul de sustinere G=G
Fig.75/pg115Forna
CL. I: proteze simetric echilibrate
CL. a II-a: proteze nesimetric echilibrate
CL. a III-a: proteze partial echilibrate
6.CLASIFICAREA E. COSTA
Criteriul topografic
Fig.76/pg115 Forna
Enuntarea incepe la maxilar din partea
dreapta si se termina la mandibula in
partea stanga
Se deosebesc pe rand: edentatie
frontala, laterala, terminala
Linia mediana se noteaza cu -