Sunteți pe pagina 1din 25

Calitatea stilului de via

Cursul 4
1. TIPURI
PSIHOCOMPORTAMENTAL
E CU ROL N PATOGENEZ
RELA IA !INTRE PERSONALITATE" EMO II SI
SNTATE
Personalitatea joaca un rol cauzal in apari ia si evolu ia
diferitelor boli sau a strii de sntate individual.
Tipologiile caracterizate prin emoii negative cu
impact semnificativ asupra sntii:

tipul A de personalitate

tipul C de personalitate

tipul D de personalitate.
Ti#ul A (Friedman, Rosenman & Jenkins, 19!, 19!"# se
caracterizeaz prin$

Se$ti%e$tul de #&esiu$e a ti%#ului

C'%#etitivitate

I%#li(a&e i$ %u$(a

Si$d&'%ul AHA )a$*e&" +'stilit," a**&essi'$- .u&ie" 'stilitate"


a*&esivitate/
Ti#ul A de #e&s'$alitate #&e0i$t u$ &is( (&es(ut
#e$t&u #at'l'*ia (a&di'vas(ula&a.
P&'*&a% e.i(ie$t 1 #&'#us de 2illia%s si 2illia%s )1334/ (a&e
#&'#u$e u&%t'a&ele t&ei ele%e$te (+eie #e$t&u i$te&ve$ ie :
1. &eali0a&ea de a(tivitati de *&u# deoarece acestea sunt mai
eficiente decat cele individuale, ele oferind ocazia participan ilor sa
isi impartaseasca experien ele si sa isi dezvolte re eaua de suport
social (deficitara in cazul persoanelor ostile.
5. utili0a&ea st&ate*iil'& ('*$itiv1('%#'&ta%e$tale altu&i de
te+$i(i de 6%7u$atati&e a a7ilita il'& s'(iale si de ('$t&'l al
e%' iil'& $e*ative. Aici tre!uiesc incluse metode de con tientizare
si identificare a emo iilor, evaluarea g"ndurilor si emo iilor,
dezvoltarea de strategii de comunicare si rezolvare se pro!leme,
dezvoltarea empatiei si a ascultrii active.
4. t&ata%e$tul sa .ie li%itat la u$ $u%& de 819 edi$ e in cadrul
crora fiecare a!ilitate sa fie exersata pe exemple de situa ii practice
cu care participan ii se confrunta la locul de munca, acas sau in
timpul li!er.
Ti#ul C (%emos&ok, 199'# asociat de unii cercettorii cu riscul pentru
cancer, se caracterizeaz prin$

Re#&i%a&e e%'ti'$ala

!e#&esie

Li#sa de s#e&a$ta

Nea:ut'&a&e
Ti#ul C de #e&s'$alitate a .'st des(&is i$ lite&at&a
de s#e(ialitate (a .ii$d u$ #atte&$ de
('%#'&ta%e$te" ' %'dalitate de a .a(e .ata
situa iil'& (a&e ('$stituie u$ .a(t'& #&edis#'0a$t
#e$t&u (a$(e&.

Persoanele cu acest tip de personalitate sunt stoice, gata sa


se sacrifice pentru ceilali, sunt extreme de cooperante
si compliante cu cerintele autoritatilor. De obicei,
aceste persoane sunt incapabile sa spuna nu, sunt
rabdatoare si isi reprima emotiile negative.

Suprimarea emoiilor negative si modalitile neadecvate de


coping in situaii stresante au fost asociate cu instalarea
patologiei cancerigene si evoluia negativa a bolii. Pe de alta
parte, s-a artat ca interveniile psihologice care acioneaz
asupra componentelor tipului C de personalitate reduc
probabilitatea de apariie a cancerului si cresc ansele de
supravieuire a pacienilor care sufer de aceasta boala
!ernandez-"allesteros, et al., #$$%&.
Ti#ul ! ((enollet, )'''# de personalitate este implicat *n
riscul pentru distress, +i in consecin, pentru *mbolnviri frecvente.
-cesta se caracterizeaz prin$

A.e(tivitate $e*ativa

I$+i7i ie s'(iala
#ezultatele studiilor au demonstrat ca o com!ina ie intre afectivitate
negativa crescuta si in$i!i ie sociala constituie .a(t'&i de &is( #e$t&u
7'ala (a&di'vas(ula&a.
%ersoanele cu tipul D de personalitate se (a&a(te&i0ea0 #&i$ st&i
de te$siu$e si dis.'&ie, precum si de &eti(e$ta (a&e le #&edis#u$
la +i#e&te$siu$e si e;#e&ie$tie&ea u$'& e%'tii $e*ative #&e(u%
de#&esia" .a(t'&i (e ('$t&i7uie la (&este&ea &is(ului #e$t&u <C=.
%rin urmare, este important sa se intervina si asupra acestor doua
dimensiuni pentru a reduce pro!a!ilitatea de a apari ie a patologiei
cardiovasculare.

C&'C(%T)* D( STIL !E =IA>
Totalitatea comportamentelor i deciziilor care au
relevan, pentru calitatea vie,ii individului *n urmtoarele
domenii$

individual

social

profesional.
CALITATEA =IE>II IN!I=I!UALE?

@i0i( (sntate fizic, igiena personal,


alimentaie, exerciiu

Psi+'l'*i( (sntate +i adaptare


psi$ologic, cunoa+tere

S#i&itual (valori personale, standarde de


conduit, convingeri spirituale
CALITATEA =IE>II SOCIALE?

A#a&te$e$a .i0i( (cmin, +coal,loc de munc,


vecini, comunitate

A#a&te$e$a s'(ial (partener, familie, prieteni,


colegi, vecini +i mem!rii comunitii

A#a&te$e$a ('%u$ita& (servicii sociale +i de


sntate, loc de munc, programe educaionale +i
recreaionale, activiti comunitare.
CALITATEA =IE>II PRO@ESIONALE?

!e0v'lta&ea (a&ie&ei (activiti domestice, activiti


+colare +i de voluntariat, munc remunerat

O&*a$i0a&ea ti%#ului li7e& (activiti care


promoveaz relaxarea +i reducerea stresului

!e0v'lta&e #e&s'$al (activiti care promoveaz


meninerea sau -m!untirea cuno+tinelor +i
a!ilitilor, adaptarea la sc$im!are
ELEMENTE ALE STILULUI !E =IA> CU
IMPACT ASUPRA CALIT>II =IE>II
Su7ie(te #'si7ile?

.umatul

Consumul de alcool

Consumul de droguri

/exualitatea

Diferenele de gen,stereotipurile de gen

/tresul

*uarea deciziilor, roluri +i responsa!iliti sociale (-n +coal, familie, grupul de prieteni,

Comunitatea

0oluntariatul

0iolena

Agresivitatea

#ezolvarea de pro!leme

Calitatea mediului de munc

Comportamente de risc +i prevenirea accidentelor la locul de munc


&rganizaia 1ondial a /ntii

%este 234 din -m!olnviri +i decese au drept


cauz un stil de via nesntos sau patogen.
STA<ILIREA SI MENTINEREA UNUI SUPORT
SOCIAL A!EC=AT

Dezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie

/olicitarea a5utorului direct si receptivitate fata de acesta


!EZ=OLTAREA
UNUI STIL !E =IATA SANATOS

1entinerea unei greutati normale

%racticarea regulata a exercitiilor fizice

%racticarea unor exercitii de relaxare

#enuntarea la consumul de alcool si la fumat

%racticarea unor comportamente alimentare sanatoase


!EZ=OLTAREA STIMEI !E SINE

/ta!ilirea prioritatilor si limitelor personale

%articiparea la activitati care dezvolta stima de sine

/ta!ilirea unor scopuri realiste

1anagementul timpului
PRINCIPII AI TIPURI !E PRE=EN>IE
Programele de promovare a sntii vor viza'
-
reducerea comportamentelor de risc, respectiv a
fumatului, consumului de alcool (i droguri, a
comportamentului alimentar (i se)ual deficitar (i vor
*ncura+a practicarea comportamentelor protective
e)erci,iul fizic, rela)are, etc-&.
Programele de prevenie trebuie s respecte anumite
principii care, totodat vor fi adaptate *n func,ie de nivelul (i
tipul programului de preven,ie.
PRINCIPII PROGRANELOR !E PRE=EN>IE

.ulburrile clinice sunt determinate de rela,ii comple)e cu factorii de risc

/)punerea la mai mul,i factori are efecte cumulative (i interactive

"oli0disfunc,ii diferite au factori de risc similari

1mportan,a factorilor de risc difer *n func,ie de stadiul de dezvoltare a persoanei

Promovarea factorilor de protec,ie diminueaz efectul factorilor de risc

Preven,ia eficient solicit interven,ii coordonate *n domenii diferite

2c,iunile de combatere a factorilor de risc trebuie s fie ini,iate *naintea instalrii


disfunc,iilor0bolii

Programele de preven,ie trebuie s *ncorporeze datele cercetrilor din domeniu

Programele de preven,ie trebuie s vizeze *n aceea(i msura efectele de scurt


durat c3t (i cele de lung durat

Programele de preven,ie trebuie adaptate la tipul (i nivelul de interven,ie.


NI=ELE !E REALIZARE A PROGRAMELOR !E PRE=EN>IE?

Guvernamental msuri legislative (i politici sanitare&

Comunitar msuri la nivelul unui +ude,, ora(, cartier&

Organiaional msuri la nivelul institu,iilor, (colilor, organiza,iilor


profesionale&

Grup adolescen,i, solda,i, prizonieri, abuzatori&

1ndividual
TIPURI !E PROGRAME !E PRE=EN>IE?

Primar vizeaz interven,ii la nivel popula,ional, *nainte ca orice disfunc,ie


sau tulburare s se manifeste&.

Secundar urmre(te identificarea grupurilor, situa,iilor de risc (i


ac,ionarea asupra lor *n scopul reducerii riscului de apari,iei a bolii&.

Teriar se realizeaz de obicei *n mediul clinic, prin abordarea factorilor


de risc la persoanele bolnav, *n scopul preveni recderilor (i cronicizrii bolii
(i a unei recuperri mai rapide.
MO!ELE !E E!UCA>IE PENTRU SNTATE AI
MO!I@ICAREA @ACTORILOR !E RISC
/duca,ia pentru sntate implic mai multe etape '
1. Contientizare a faptului c anumite comportamente reprezint un risc
pentru sntate&
2. Cunotine oferirea de informa,ii despre comportamentele de risc&
3. Atitudine schimbarea atitudini de acceptare a comportamentelor de risc&
4. Persuasiune informa,ii (i mesa+e pe diferite canale (i *n momente diferite
pentru a men,ine atitudinea de respingere a comportamentelor de risc (i de
adoptare a msurilor de schimbare de comportament&
5. Comportament practicarea comportamentelor sanogene&
6. Meninere a comportamentelor sanogene&
. Proze!itism convingerea altor persoane de beneficiile adoptrii
comportamentelor sanagene&.
Cele mai utilizate modele de sc$im!are a
comportamentelor de risc +i neadecvate sunt:

Modelul nvrii sociale (Bandura, 1977, 1986)

Modelul Convingerilor despre Sntate (osenstoc!, 197")

#eoria Co$porta$entului %lani&icat ('is()ein * +,-en, 1986)

Modelul Stadiilor Sc(i$)rii (%roc(as!a .i /iCle$ente, 198", 1986)0

#eoria di&u-rii in&or$aiei .i co$unicrii (ogers, 1981)0


Modelul nvrii sociale (Bandura) este un model explicativ care ne arat c,
comportamentele sunt nvate prin imitare, datorit persuasiuni sociale sau prin
ntririle primite de la grupul de apartenen, prieteni. n acest sens un rol
covritor l are mass media i mesajele publicitare.
Co$ponentele principale din $odelul ela)orat de Bandura sunt2
10 deter$inis$ul reciproc (co$porta$ente re-ultate din interaciuni sociale)
30 cuno.tine (in&or$aii relevante care pot sc(i$)a co$porta$entele de risc)
10 e4pectaii (convingeri privind pro)a)ilitatea consecinei unui co$porta$ent)
"0 auto5e&icacitatea (6ncrederea 6n a)ilitatea de a des&.ura aciuni cu succes)
70 6nvarea vicariant (o)servarea co$porta$entelor altora .i a consecinelor acestora)
60 6ntriri (reco$pense pentru anu$ite co$porta$ente)
Modelul convingerilor despre sntate (Rosenstock, Becker): conform acestui
model persoana adopt sau nu un comportament de risc n funcie de:
10 percepia a$eninrii )olii sau co$porta$entului de risc8
30 a vulnera)ilitii personale &a de accea )oal8
10 severitatea )olii care poate &i declan.at de acel
co$porta$ent 8
"0 autoe&icacitatea,adic capacitatea sa de a renuna la
co$porta$entul de risc 8
70 avanta,ele .i de-avanta,ele (costurile .i )ene&iciile)
practicrii acelui co$porta$ent (sntos sau de risc)0
Teoria comportamentului planificat -TCP (Ajzen, Fis!ein, "#$%,
"#$$) &ace parte din categoria teoriilor social5cognitive de e4plicare .i
predicie a co$porta$entelor de sntate

Se su)linia- rolul central pe care 6l au convingerile .i atitudinile 6n


practicarea anu$itor co$porta$ente sanogene, respectiv patogene0

+ceste convingeri iau &or$a unor nor$e su)iective, care pot &i nor$e
descriptive sau nor$e in,unctive0
Teoria difuzrii informaiei i comunicrii (Rogers, "#$&)' Modelul descrie opt
condiii prin care mesajele despre sntate devin eficiente.

M'delul (el'& B9PC

Pervaziv

Popular

Personal

Participativ

Pasionant

Practic

Persuasiv

Profita!il
PRINCIPII AI TIPURI !E PRE=EN>IE
Programele de promovare a sntii vor viza'
-
reducerea comportamentelor de risc, respectiv a
fumatului, consumului de alcool (i droguri, a
comportamentului alimentar (i se)ual deficitar (i vor
*ncura+a practicarea comportamentelor protective
e)erci,iul fizic, rela)are, etc-&.
Programele de prevenie trebuie s respecte anumite
principii care, totodat vor fi adaptate *n func,ie de nivelul (i
tipul programului de preven,ie.

S-ar putea să vă placă și