Sunteți pe pagina 1din 68

PUERICULTURA

NEONATALA
Definitie :
Nou-nascutul se numeste copilul in
primele 4 saptamani de viata (0-28 zile).
In aceasta perioada au loc transformari
adaptative la viata extrauterina(A NU SE
CONFUNDA CU STARI PATOLOGICE!!!):
trecerea de la temperatura intra-uterina,
constanta, de aprox. 37,la temperatura
mediului ambiant, mai scazuta si cu
variatiuni;
instalarea respiratiei pulmonare;
modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a
comunicarilor de la cord caracteristice circulatiei
fetale si cresterea debitului circulatiei
pulmonare;
instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea
in functie a aparatului digestiv;
aparitia mictiunilor (in prima ora dupa nastere );
incetarea functiei cordonului ombilical(lega fatul
de placenta si asigura,prin vasele
sale,nutritia,oxigenarea si eliminarea produsilor
de deseu de la fat).

DATE ANTROPOMETRICE PENTRU NOU-
NASCUT:
Greutate 2800-4000g;
Talie 48-54 cm;
Perimetrul cranian 33-37 cm;
Raport lungime craniu/talie ( la adult 1/8);
Membre scurte in raport cu talia.

PARTICULARITATI MORFO-FUNCTIONALE
TEGUMENT
1.Eritrodermie neonatala:
-culoare rosie a tegumentelor,aspect de
congestie generalizata si acrocianoza;
-se datoreaza -vasodilatatiei capilare si arteriolare
-hematocritului scazut (poliglobulie
fiziologica)
- cantitatii mari de hemoglobina
- hipervolemiei.
2. Vernix caseosa: substanta de culoare alb-
galbuie ce acopera tegumentele la nastere.
Este formata din lipide si celule epiteliale
descuamate.
3. Milium sebaceu: elemente punctiforme,de 1-3
mm,de culoare alb-galbui,situate pe fata si pe
aripile nazale. Sunt mici chisturi ale glandelor
sebacee.
4. Lanugo: pilozitate fina,friabila,usor detasabila,
situata pe umeri,frunte si regiunea dorsala a
toracelui; are caracter tranzitor si e mai
abundenta la prematuri.
5. Descuamarea fiziologica: eliminarea stratului
cheratinizat sub forma furfuracee sau de
lambouri mici,in primele 7-14 zile de viata.
6. Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a
tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare
(coloratie cenusiu-violacee). Este prezenta la
populatiile hiperpigmentate, in special, (80%).
7. Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea
si ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa
nastere.Acesta se mumufica prin lipsa de
irigare si se elimina in 5-7 zile. Se va forma
cicatricea ombilicala.

CRANIU
craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti):
oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.
prezenta fontanelelor -zone neosificate la nastere,
situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor;
-sunt expresie a mineralizarii
incomplete a tesutului osos:
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti
nou-nascutii, este larg deschisa si masoara 4x4 cm.
Poate persista pana la maxim 18 luni.
Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-
33%dintre nou-nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista
1-2 luni.

Aparat respirator:
- Prima respiratie apare in primele 10 sec dupa
nastere.Este produsa prin stimularea centrilor
respiratori de modificari biologice induse de
intreruperea circulatiei feto-placentare:
acidoza,hipoxia moderata, pCO2, pres.
sangvine sistemice, + hipotermia prin pierderea
de caldura in mediul extrauterin.
- n.n are ritm respirator neregulat, tahipnee (60
resp/min.),respiratii superficiale, face tulburari
de ventilatie si insuficienta respiratorie.


Aparat cardio-vascular:
Prin excluderea circulatiei placentare in
momentul nasterii se produc:
-TA;
-RVS;
-rezistenta vasc. pulm.
- flux sangvin pulmonar
AV=130-150 b/min (limite 100-175 b/min.).
TA=70-80 mmHg.

Aparat digestiv:
Meconiul
continutul intestinal al nn;
- este steril,culoare brun-verde;
- contine: grasimi,pigmenti si saruri biliare si
celule epiteliale intestinale intestinale
descuamate;
- se elimina in primele 12-24 ore dupa nastere.
Secretia enzimelor digestive se instaleaza la fat
in ultimele saptamani de gestatie. Cresterea lor
cantitativa si calitativa are loc in primul an de
viata.
pH gastric neutru la nastere;
Predispozitie la regurgitatii si varsaturi;
Imaturitate tranzitorie a functiei hepatice;
Tubul digestiv al nn este perfect adaptat pentru
digestia si absorbtia laptelui de mama.
APARAT URINAR
- filtrarea glomerulara este
- flux sangvin glomerular
- prima mictiune - in primele 24 ore dupa nastere;
- in primele zile de viata: proteiunrie si glicozurie
tranzitorie,pH urinar 6-6,5,osmolaritate .

Sistem hematologic:
- poliglobulie,
- leucocitoza.
- seria trombocitara identica cu a adultului;
- predominenta Hb fetale;
- nr.de reticulocite ;
- maduva hiperplazica si ocupa spatiul medular
al tuturor oaselor;
- volum sangvin la nastere 85 ml/kg; scade
treptat;
- Deficit de factori de coagulare dependenti de
vit.K risc de sangerare.

Termoreglarea: se face cu dificultate.

SISTEMUL IMUNOLOGIC SI DE APARARE
ANTIINFECTIOASA:
- Ig G la nn sunt de provenienta materna; ei
scad progresiv in primele 3 luni de viata;
- Ig M crescut la nn infectie fetala cronica;
- absenta Ig A la nastere.


CRIZELE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTU-
LUI
1 Involutia cordonului ombilical uscarea treptata a
bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade
singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi
pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70.
2 Icterul fiziologic al nou-nascutului apare la 2 3
zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor
spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu
sunt modificate, nu apar tulburari digestive
insotitoare, starea generala se mentine buna.
Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare
prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este
cu BI crescuta. Nu necesita tratament.

3. Scadera fiziologica in greutate datorita
aportului redus de lichide si calorii si a
eliminarii de meconiu din primele ore si zile
dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din
greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a
reincepe sa creasca, ajungand la greutatea
initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
4. Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii
vulvare sero-sangvinolente si al baieti-
tumefierea testiculelor. La ambele sexe-
tumefierea glandelor mamare.

5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului
descuamatie fina, furfuracee ce are loc in prima
saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului datorita
aportului scazut de lichide din primele zile de
viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile,
moderata, nedepasind 38. Ca tratament: adm.
de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.


EXAMENUL CLINIC AL NOU-NASCUTULUI
Se vor nota in foaia de observatie:
scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
starea generala ulterioara a nou-nascutului;
aspectul cordonului ombilical;
tegumentele: culoare, leziuni, modificari
(cianoza, echimoze, edeme, pete);
craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile
(bosa sero-sangvina,cefalhematomul);
restul sistemului osos cu eventuale malformatii
(polidactilie ,sindactilie,picior stramb congenital)
toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
exam. cordului;
exam. abdomenului, limitele ficatului si splinei;
eliminarea meconiului;
exam. organelor genitale externe;
exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate,
unele reflexe arhaice prezente in mod normal
numai in primele luni de viata;
exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale
mucoasei bucale;
exam. ochi si urechi : malformatii, cataracta
congenitala.
EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-
NASCUTULUI
Cuprinde :
Aprecierea starii de alerta
Examinarea nervilor cranieni
Examinarea motilitatii
Examinarea reflexelor primare
Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta: arata integritatea anumitor segmente ale SNC.
Este influentata de varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In
perioada de veghe, n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii: la n.n la termen- tonusul muscular al
grupelor flexoare este crescut la toate grupele.
Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc
intotdeauna in acelasi fel.
Ele informeaza despre functia generala a SN.
A. Reflexe de pozitie si miscare:
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de
examinat.Se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat
n.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor
si degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DE
IMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.
Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3 luni.
Prezenta lui peste 5 luni - intarziere in dezvoltarea SN.
Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n.
Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate
ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere - leziune nervoasa periferica sau
centrala.Persistenta peste 4luni -hemiplegie infantila.
3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duce
la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia
mersului.
4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitiei
capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii
ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la
2 luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii
sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul
induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o
parte. Ca urmare se produce extensia bratului si
membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata
copilului; flexia bratului si a membrului inferior de
parte opusa.
5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita
miscari alternante de mers cand plantele ating planul
mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.
6.


6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata
dorsala a piciorului vine in contact cu marginea
mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in
contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si
are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2 luni de viata.
Absenta lui - leziuni senzitivo-motorii.
7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit
ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si
picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul
copilului acesta va flecta membrele inferioare.

B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la
zgomot.
C. Reflexe optice:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn
determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.
D. Reflexe alimentare:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in
apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1 an. Peste 1 an-disfunctie
corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta
de trunchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn :
acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschide
gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7 luni.
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA
NASTERE
Cuprinde:
evaluarea starii n.n la nastere;
aprecierea gradului de maturitate in functie de durata
gestatiei;
identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:
1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in
categoria de n.n cu risc.


SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are loc la
60 de secunde dupa expulzie chiar in sala
de nasteri si cuprinde urmatorii
parametrii:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.
In functie de simptomatologia pe care o
prezinta, n.n primeste o nota (scor).

SISTEMUL SCORULUI APGAR:
Ritm cardiac: - absent = 0
- sub 100 b/min.= 1
- peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: - absent = 0
- slab (neregulat) = 1
- respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: - hipotonie = 0
- usoara flexie a extremitatilor = 1
- miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: - lipsa de raspuns = 0
- grimasa = 1
- tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: - cianotice sau palide = 0
- corp rozat, extremitati cianotice = 1
- roz-generalizat = 2.


Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar
in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila
a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa
expulzie,apoi la 5,10,15 min. dupa nastere daca
este necesar ( pana depaseste nota 6 ).
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii
se impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
- respira spontan
- ritm cradiac peste 100 b/min.
- tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
1. Scor Apgar 5-7:
- apnee primara, respiratia se reia doar dupa
manevre tactile ( frictiuni usoare pe plante sau
regiunea interscapulara);
- ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.

4. Scor Apgar 3-4:
- nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
- ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2:
-nn care nu respira
- nu are batai cardiace audibile
- este hipoton
- este cianotic
- nu reactioneaza reflex la
dezobstructia cailor aeriene.
Peste 50% din prematurii cu varsta
gestationala cuprinsa intre 25-26
saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund
foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare
scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere
indica un viitor neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica
risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti
copii supravietuiesc au risc de paralizie
cerebrala.
Sarcina neonatologului este aceea ca
imediat dupa expulzie sa faca evaluarea
nou-nascutului,sa ia decizii si sa inceapa
resuscitarea in cazul constatarii asfixiei.
NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si
chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii de
aceeasi varsta.
Important:- anamneza corecta
- masuri de supraveghere diferentiata a
nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in
serviciul cu posibilitati superioare de asistenta medicala.
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de
alerta personalul medical de neonatologie si obstetrica
asupra unor posibile evenimente patologice ce pot
apare in evolutia acestei categorii de nn.


Cauze de aparitie a nn cu risc:
Cauze materne:
- varsta mamei: - peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali:- nivel socio-economic scazut
- fumat
- consum de alcool
- consum de droguri
- subalimentatie
- traumatisme fizice.
- activitate profesionala a mamei
(stress, activitate fizica prelungita si grea).
- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,
infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocito
penie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica, infertilitate,
hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de
sarcina,alte nasteri premature, ruptura
prematura de membrane amniotice.
Cauze fetale:
- gestatii multiple
- sdr. de insuficienta placentara
- macrosomie
- pozitii fetale anormale
- boli congenitale de cord
- aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la
nastere
- acidoza
- polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,
atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,
omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).

- oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta
placentara,agenezie renala,hipoplazie
pulmonara).
Conditii legate de nastere si expulzie:
- prematuritate
- febra,hipertensiune materna
- travaliu precipitat
- prolabare de cordon
- prezentatie anormala
- tetanie uterina
- lichid amniotic contaminat cu meconiu
- operatie cezariana
- analgezie obstetricala
- anomalii de placenta (mica,mare,vase previa).
Conditii imediate perinatale:
- prematuritate,postmaturitate
- scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa
nastere
- paloare
- soc neonatal
- infectia lichidului amniotic.
In functie de varsta gestationala si greutatea la
nastere, nn cu risc se clasifica astfel:

PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si
varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar
nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste
40 saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.
PREMATURITATEA
Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau
egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g
-gradul II GN 2000-1500 g
-gradul III GN 1500-1000 g
-gardul IV GN sub 1000 g.
Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.
-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic
decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a
corpului.


Caractere morfologice:
- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada
prin transparenta venele superficiale; lanugo
abundent.
- Tesut adipos subcutanat neformat;
- Fontanelele larg deschise si suturile craniene
dehiscente
- Unghiile nu ajung la marginea libera a
falangelor
- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.

- Pavilioanele urechilor au aspect si
structura membranoasa; sunt aproape
plisabile (nu au scheletul cartilaginos
format).
- La prematurii gravi, datorita absentei bulei
lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu
fruntea incretita (aspect de batran).
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE
ALE PREMATURULUI:
1. Respiratorii:
- hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale
scazute, a musculaturii respiratorii slabe si
ineficiente, a imaturitatii centrului respirator
- tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de
surfactant
- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente
si secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratie
- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului
respirator.
2. Circulatorii:
- tendinta la insuficienta circulatorie periferica
(colaps)
- tendinta la insuficienta cardiaca
- fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.
3. Digestive:
- capacitate gastrica redusa ( normal 7 ml in prima zi,
crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi),
impunand mese mici cantitativ si la intervale mai
dese.
- reflex de supt redus sau absent ( in functie de
gradul prematuritatii)
- reflex de deglutitie slab sau absent, impunand
alimentatia prin gavaj
- deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand
dificila digestia lipidelor.
4. Hepatice:
- deficit constant si prelungit de glucuronil-
transferaza hepatica, ceea ce face ca icterul
fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai
prelungit
- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce
la diminuarea saponificarii si emulsionarii
grasimilor alimentare, contribuind la digestia
dificila a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este
scazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si la
aparitia de edeme.
6. Hematologice:
- anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere,
datorita depozitelor de fier scazute la nastere.
- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu
ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II,
VII,X.
7. De termoreglare:
- mare instabilitate termica (poikiloterm)
- centrul termic imatur
- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in
calorii in primele zile de viata si slabei activitati
musculare
- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului
adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal,
functioneaza ca un manson.
- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
- hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin
scaderea presiunii coloid-osmotice
- hipoglicemie
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9. Imunitare:
- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru
germeni
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile
de aparare
- activitate fagocitara slaba a leucocitelor
- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi,
complement seric, properdina
- tendinta la diseminare a focarelor infectioase
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazuta
- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee
si cianoza
- hipotonie musculara marcata
- reflexe slabe, abia schitate sau absente.
Riscuri ale prematuritatii pe termen lung
1. Retardul mental si paralizia cerebrala sunt mai
probabile la fostii prematuri;
2. Risc de afectare senzoriala (surditate,scaderea
acuitatii vizuale pana la cecitate prin retinopatie prin
prematuritate)
3. Risc de displazie bronho-pulmonara
4. Risc de infectii respiratorii repetate
5. Hiperreactivitatea cailor respiratorii si sdr.bronho-
obstructiv recurent
6. Distrofie,anemie feripriva prin prematuritate
7. Mortalitatea prin prematuritate este mai ridicata
decat a nn la termen (aprox 2/3 din copiii decedati
inaintea varstei de 1 an).
DISMATURUL


Definitie: Este copilul nascut la termen,
dar care are greutatea la nastere egala sau
mai mica de 2500 grame. (SGL= small for
gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN
mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei
placentare reprezinta cauzele determinan-
te ale dismaturitatii.



Dintre factorii fetali:
boli genetice
anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala
incluziilor citomegalice).
DG. de dismaturitate se stabileste
prenatal prin ultrasonografie.

Dismaturul se deosebeste de
prematur prin:
durata normala a sarcinii la
dismatur
lungime peste 47cm. la nastere
la dismatur (este un nn slab).
nu are caracterele morfologice
pregnante ale prematurului.

Dismaturii au mare risc de a avea un ritm
de crestere postnatal nesatisfacator si
handicap mental.
Este necesara inceperea precoce a
alimentatiei cu un nr de calorii/kg crescut.
POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de
varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
pielea de pe palme incretita (maini
de spalatoreasa)
vernix caseosa redus
lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii
este peste 300 de zile atunci prognos-
ticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea
celor 42 saptamani de gestatie sa se
efectueze operatia cezariana.
Complicatii postnatale:
- Tulburari metabolice (Hglicemie,hCa)
- Sdr aspiratiei de meconiu
- Policitemie,hipertens.pulm.persistenta

MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000
grame.Greutatea mare la nastere constitu-
ie factor de risc atat pentru mama cat si
pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
primitive: transpozitia de vase mari
secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet
gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in
caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:
risc crescut de traumatism obstetrical
(hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de
plex brahial) creste riscul de mortalita-
te perinatala si neonatala
asfixie severa
hipoglicemie postnatal (acesti copii nu
rezista regimului hipocaloric tranzitoriu
care urmeaza pensarii cordonului
ombilical).
RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA
DE NASTERE
Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere
de catre o echipa de personal medico-sanitar
antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn
poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De
aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie
pregatite atat echipamentul cat si personalul
medical capabil sa intervina eficient. Orice
nastere este o expectativa armata.
Se parcurg 3 etape (in maxim 30
secunde),intotdeauna succesiv in
aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene
superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara
parcurgerea celor 3 etape, dar
succesiunea lor este obligatorie.
A. Permeabilizarea cailor respiratorii:
pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este
plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge
de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru
prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,
scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.
Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate
declansa prima respiratie. Nou-nascutul se va
pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara
extensie.
Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin
aspiratia CRS.
Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).
B. Initierea respiratiei:
Stimulare tactila - cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana
examinatorului.
Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste
echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.
C. Mentinerea circulatiei:
Masaj cardiac extern
Medicamente.
Aplicarea intarziata sau
inadecvata a acestor masuri de
reanimare le va scadea eficienta,
hipoxia prelungita fiind la originea
leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune
pozitiva:
In orice apnee care nu raspunde la stimulare
tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se
intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se
mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la
C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica
totdeauna unui nn care este deja ventilat
(de circa 15-30secunde) si nu raspunde
adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la
ventilatie+masaj cardiac extern, se vor
administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:
Vene periferice
Vena ombilicala (cea mai folosita cale de
administrare a medicamentelor).
Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare
neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda
ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului
cardiac extern efectuat timp de 1 minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.
Medicamente utilizate:
adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica
demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie
(paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca
inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de
resuscitare: - sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace
la minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea
administrarii.

S-ar putea să vă placă și