Sunteți pe pagina 1din 8

ROLUL CHIMIEI ORGANICE

IN PROGRESUL MODERN
Lucrare creata de
Dodita Petru
CHIMIA ORGANICA
-Chimia organica este o
tiina provocatoare, creativ,care se
dateaz din secolul al XIX-lea . n interiorul
creia se pot deschide constant noi
perspective, niciodat epuizate. Este o
ramura a chimiei, care se ocupa cu studierea
structurii, proprietailor i a reaciilor
compuilor care conin, n principal, carbon,
dar i hidrogen, oxigen, azot, halogeni (clor,
fluor, brom, iod), potasiu, siliciu, zinc,
magneziu, fosfor, sulf, cobalt, plumb i altele.
-Denumirea de chimie organica atesta
existena legaturii foarte puternice cu
organismul uman, dar, n afar de ADN,
peptide, proteine, enzime, compuii organici
sunt peste tot in jurul nostru, aflandu-se, de
cele mai multe ori, in centrul creterii
economice a unui stat, in industrii precum
cea a cauciucului, a plasticului, a produselor
farmaceutice, a detergentilor, carburantilor,
vopselurilor si in industria agrochimica.
Fundamentele unor tiine de grania, precum
-biochimia
-biotehnologia
-medicinei
sunt date de chimia organica i de rolul produilor chimici n diferitele procese ale
vieii.
Majoritatea materialelor moderne, ultraperformante, sunt alcatuite, cel puin n parte,
din compui organici. n mod categoric, aceast ramur a chimiei este vitala n
meninerea standardelor actuale ale vieii pe pmant. Chimitii organici sunt prezeni
n industrii extrem de diferite, lucrand n cadrul unor proiecte care in, fie de
cercetarea fundamentala, fie de dezvoltarea efectiva a produselor. In industria
farmaceutica, unde chimia organica detine resursele in ceea ce priveste
numeroasele produse folosite astazi, pentru a lupta impotriva maladiilor, drumuri
nebanuite pot sa porneasca, de exemplu, de la structura unei molecule preluata din
natura (un antibiotic complex, un agent antitumoral sau un hormon de inlocuire, asa
cum este cazul insulinei) si care se poate modifica, in scopul potentarii activitatii
sale, reducandu-se efectele adverse s.a.m.d.

Pana in prezent, au fost sintetizati peste un milion de
compusi organici, putini dintre acestia gasindu-se si in
natura. Masele plastice, textilele, mancarurile, colorantii,
parfumurile contin compusi organici. Carbonul, impreuna
cu oxigenul si un element de natura metalica duce la
formarea carbonatilor, asa cum sunt carbonatul de calciu
(varul), carbonatul de sodiu (sifonul) etc. Anumite metale
pot reactiona cu acesti compusi pentru a forma alti
compusi, esentiali in industrie, asa cum sunt carbidul,
carbidul siliconat sau un abraziv foarte puternic, care
poarta numele de carborundum, carbidul de tungsten,
folosit in explorarile de roca, datorita faptului ca este un
element extrem de rezistent. Numarul mare de compusi, in
pofida faptului ca elementele de baza sunt putine, se
explica prin capacitatea carbonului de a forma legaturi
covalente, foarte puternice, atat intre moleculele sale, cat
si cu ceilalti compusi, generand molecule de diverse
marimi, mai ales, macromolecule. Polietilena, de exemplu,
are un numar urias de atomi inlantuiti.
Tehnologia actuala ofera posibilitatea
descoperirii unor materiale organice noi, pe
baza utilizarii instrumentelor avansate, ca
rezonanta magnetica nucleara, cromatografia
gazoasa sau lichida, spectrul infrarosu, razele
ultraviolete si spectroscopia directa.
Majoritatea instrumentelor folosite de catre
chimisti sunt controlate de un computer, in
timp ce modelarea moleculelor complexe
necesita capacitati de modelare 3D
computerizata, pentru a vizualiza domeniile
care necesita modificari sintetice.
Analiza chimica permite cunoasterea naturii si a numarului
atomilor prezenti intr-un compus, precum si pozitia pe care
atomii o ocupa intr-o molecula. Izomerii, de exemplu,
elemente ale chimiei organice, sunt clasificati ca fiind izomeri
structurali, care prezinta acelasi numar de atomi in fiecare
element si aceeasi greutate moleculara, dar difera prin
dispozitia atomilor in molecula. Exista doi compusi cu
formula C2H6O unul este etanolul (cunoscut si sub
denumirea de alcool etilic, extrem de toxic, care duce la
orbire prin consumare accidentala), dar si dimetil eter, un eter
gazos, incolor. Printre proprietatile diferite ale celor doua
substante se numara faptul ca etanolul are punctul de
fierbere la 78.5 grade Celsius si punctul de inghet la -117
grade Celsius, in timp ce dimetil eterul are punctul de fierbere
la -25 de grade Celsius, iar cel de inghet la -138 grade
Celsius. Etanolul si dimetil eterul sunt izomeri datorita
diferentei in legarea atomilor care intra in alcatuirea lor.
In biologie, chimia organica a facut posibile
progrese spectaculoase, prin descoperirea
structurii acizilor nucleici, a vitaminelor,
hormonilor si proteinelor.
Tendinte actuale in chimia organica
Cercetatorii de la CEA (Cercetarea Energiei
Atomice) au anuntat, in 2012, punerea la punct a
unei noi tehnologii (nano-tehnologii), care sa
faciliteze reactii chimice inedite, intr-un timp
foarte scurt (1000 de experiente pe zi), din care
sa fie retinute acele rezultate care ar putea
conduce la obtinerea unui produs nou. Pentru
crearea unor astfel de oportunitati, se amesteca,
in mici cantitati, multe substante (de ordinul
miilor) care pot interactiona, iar hazardul va da la
iveala compusi necunoscuti. Aceasta idee
inedita a celor de la CEA un fel de alchimie
moderna le-a fost inspirata de faptul ca multe
descoperiri, in chimia organica, s-au facut din
intamplare nylon-ul, penicilina, teflon-ul, diversi
coloranti etc. Principiul este, asadar, al
hazardului fortat (forced serendipit). Rezultate
incurajatoare s-au obtinut deja pentru cupru (ca
metal catalizator) si pentru reactia de
desulfuralizare

Concluzie
La fine sustin ,ca un domeniu mai larg de
folosire a unei tiine in diferite ramuri ,nu
exista ,aceasta inconjurindu-ne ,fiind
prezente peste tot sub orice forma