PSIHOLOGIA MULTIMILOR

MULTIMILE SOCIALE = ansambluri

reale sau virtuale de indivizi, intre care
exista similitudini sau raporturi care le
orienteaza relativ convergent
sentimentele, credintele, atitudinile sau
comportamentele.
CLASIFICAREA MULTIMILOR
In functie de participarea constientizata in timp si
spatiu la desfasurarea unor evenimente, putem
face distinctia intre:
A) multimi reale- fizic constituite pe o anumita
perioada si intr-un anumit loc datorita unor
circumstante determinate (intruniri publice,
mitinguri)
B) multimi virtuale dispersate fizic in spatiu si
timp dar ai caror membrii sunt legati prin
anumite caracteristici comune care ii fac sa
dezvolte sentimente, atitudini sau
comportamente similare in raport cu anumiti
factori sociali
Membrii unor asemenea multimi virtuale nu
isi constientizeaza reciproc prezenta decit in
mod indirect, dar in anumite imprejurari se
pot constitui foarte rapid ca multimi reale.
Membrii unei multimi virtuale nu au
totdeauna constiinta apartenentei la o
comunitate distincta, dar anumiti factori de
natura socio culturala, profesionala, etnica,
religioasa sau educationala le determina o
orientare convergenta in raport cu o anumita
problematica sociala.
In functie de caracteristicile structural- functionale care le
orienteaza sentimentele si atitudinile multimile pot fi :
A) multimi gregare : sunt aglomerari umane spontane, a
caror constituire este determinata de factori absolut
circumstantiali; membrii acestora nu prezinta similitudini
psihoindividuale si psihosociale care sa fundamenteze o
solidaritate persistenta.
Fiind practic nestructurata, aceasta forma de multime se
dezintegreaza foarte usor, imediat ce au disparut factorii
care au determinat concentrarea intr-un loc a respectivelor
persoane. Insa, prezenta simultana a unui mare nr de
oameni genereza o stare psihologica speciala, aparte ce
poate declansa fen. si actiuni specifice multimilor
psihologice(cf Le Bon). Printre caracteristicile cele mai
importante ale acestei stari putem mentiona : o
sensibilitate crescuta fata de stimuli puternici sau
neasteptati, o diminuare a sentimentului de individualitate.
B) multimi psihologice : se caracterizeaza prin
existenta unui obiectiv comun explicit sau
implicit, care determina o puternica polarizare a
sentimentelor, atitudinilor si comportamentelor.
In acest caz intervine un factor structurant de
natura psihologica, care asigura insa numai o
coeziune circumstantiala in timp si spatiu.
Participarea emotionala este foarte intensa, ceea
ce creeaza conditiile pentru diminuarea
apreciabila sau disparitia asa numitelor bariere
interpersonale, comunicarea libera cu persoane
total necunoscute, cresterea considerabila a
gradului de sugestibilitate.
Asa cum remarca LeBon in aceste imprejurari
ia nastere o fiinta provizorie, cu manifestari
cu totul specifice, cu un potential pulsional-
emotional considerabil, dezvoltat in dauna
celui critic rational.
Individul isi poate pierde in mare masura
spiritul de discernamint pe fondul unor trairi
emotionale destul de intense.
Galeriile cluburilor sportive, mitingurile la
care participa sustinatorii unui lider politic
carismatic sunt exemple tipice de multimi
psihologice.
C) multimi organizate : sunt formate din
persoanele care participa deliberat la un
eveniment, in virtutea unor caracteristici ale
statutului lor socio-economic, politic, cultural,
religios sau etnic.
Factorul structurant deriva din actul deliberat al
organizarii, prin care se induce legaturi
determinate intre membrii. In acest caz, situatia
sociala care fundamenteaza starea de multime are
un caracter planificat si se desfasoara pe anumite
directii principiale. Trasaturile pulsional-emotionale
specifice comportamentului multimilor psihologice
sunt mult atenuate in favoarea unor conduite
preponderent rationale.
Si in acest caz se vor manifesta unele din
fenomenele specifice comportamentului
multimilor psihologice cum ar fi :
sugestibilitatea si diminuarea
responsabilitatii individuale.
Exp. de multimi organizate : reuniunile
profesionale, congresele politice, multimile
formate la nivelul unei minoritati
coordonate de un lider.
D) multimile comunitare : sunt ansambluri
umane relativ omogene in raport cu un
anumit criteriu (cultural, etnic, religios)
consolidate in timp si constituite pe baza de
similitudini naturale sau dobindite.
TRADITIA este principalul factor coeziv,
alaturi de constiinta apartenentei la
comunitate in virtutea unor valori
recunoscute si acceptate.
Cele mai importante comunitati naturale sunt
: clanurile, triburile, popoarele si natiunile;
dintre cele constituite artificial : breslele
profesionale si sectele religioase.
Traditiile reprezinta amintirile esentiale ale
unei comunitati, cu alte cuvinte acele
reprezentari, idei, convingeri, norme si
modele consacrate in timp si asimilate de
fiecare individ; sunt in egala masura
rezultatul natural al existentei unei
comunitati cit si unul dintre factorii coezivi
esentiali.
Datorita traditiilor, comunitatile capata un
profil psihologic si comportamental distinctiv
a.i. putem vb de psihologia specifica unui
anumit popor sau unei bresle profesionale.
CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE
ALE MULTIMILOR
Trecerea de la multimea gregara la una
psihologica echivaleaza cu o restructurare
calitativa majora, prin care se trece de la o
simpla aglomerare de persoane eterogene
cu legaturi conjuncturale si
nesemnificative la o structura omogena,
coeziva si sincrona in sentimente si
actiuni.
Ptr. a explica aceasta
metamorfoza, Le Bon invoca 2
fenomene psihologice principale :

A. Dinamica raportului intre constient si
inconstient;
B. Fenomenul sugestiei colective
A. Din perspectiva dinamicii inconstient-
constient structura personalitatii are un
caracter bipolar :
1.o zona a personalitatii constiente,
rationala ce permite manifestarea
individualitatii prin discernamint, spirit
critic, trairi afective nuantate si spirit de
independenta;
2.o a doua zona, cea a personalitatii
inconstiente, dominata de instincte,
atavisme sociale, refulari, emotii primare,
dependenta de multime, lipsa de
discernamint.
Daca prima dimensiune a personalitatii se
structureaza in ontogeneza prin educatie si
integrare sociala, a doua exprima fondul
comun si primitiv al comunitatilor umane
primare.
Situatia de multime genereaza conditiile
unei regresii psihice in care personalitatea
inconstienta prevaleaza asupra celei
constiente, iar instinctivitatea ia locul
rationalitatii.
Importanta elementelor si proceselor inconstiente
in generarea fenomenului de multime este
subliniata si de S. Freud care apreciaza ca prin
participarea individului la o multime se creeaza
conditiile pentru relaxarea cenzurii prin care sunt
reprimate trebuintele inconstiente.

Potrivit lui Jung o serie de factori ce tin de
inconstientul colectiv intervin in generarea
fenomenelor de multime; arhetipurile sunt
modele actionale primitive sedimentate in
inconstientul colectiv prin intermediul lor putindu-
se explica multe dintre reactiile si
comportamentele specifice multimilor.
Sugestia : toate studiile asupra multimilor
ajung la o concluzie fundamentala : facind
parte dintr-o multime, individul sufera
influente considerabile din partea acesteia,
avind ca rezultat modificarea sentimentelor,
modului de gindire si comportamentului.

Sub influenta multimii fiecare individ face
lucruri pe care izolat nu le-ar fi facut
niciodata; se comporta ca intr-o transa
hipnotica, in care controlul constient asupra
faptelor sale este considerabil diminuat.
Principalele conditii care favorizeaza
producerea sugestiei sunt : ingustarea
cimpului constiintei, un fond afectiv aparte, o
puternica focalizare emotionala asupra unui
obiect, prezenta unui nr mare de persoane
care reactioneaza unitar, influenta puternica
aunui lider acceptat neconditionat,
diminuarea drastica a spiritului critic;
Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de
spiritul de imitatie .
Spiritul de imitatie
Este foarte accentuat in imprejurarile in
care individul se simte mai protejat daca
se identifica cu cei din jur, preluind idei,
sentimente si modele comportamentale.
Specificul proceselor psihice implicate in
fenomenul de multime
Cea mai evidenta trasatura a multimilor se refera
la capacitatatea lor de a restructura
caracteristicile psihice ale participantilor.

Indiferent de tipul de personalitate, nivel de
instructie sau pozitie sociala, odata integrati intr-
o multime, membrii acesteia simt, gindesc, isi
imagineaza si reactioneaza intr-un mod cu totul
nou, in virtutea asa numitei legi psihologice a
unitatii mentale a multimilor; calitatile
intelectuale individuale se pierd, rezultind regresii
in plan afectiv, cognitiv si atitudinal.
Imaginatia
Este totdeauna hiperbolica; puternic
sustinuta emotional, fara a solicita
implicarea rationamentului, imaginatia
este motorul principal care pune in
miscare multimile.
Datorita imaginatiei debordante si a lipsei
spiritului critic, multimea devine usor
manipulabila.
Ideile
Ideile multimilor sunt simple, excesiv
schematizate, neargumentate rational, insa
puternic sustinute intuitiv prin imagini,
cuvinte- forta si simboluri;
Rationamentele sunt bazate pe o logica
primara; se fac asocieri intre lucruri
disparate intre care exista numai iluzia
unor legaturi cauzale. Se generalizeaza
pripit, inadecvat si fara a se simti nevoia
unei verificari.
Componenta emotionala
Sentimentele, emotiile multimii , desi foarte
intense, sunt deosebit de instabile,
fluctuante in intensitate si incongruente in
forma de manifestare.