Sunteți pe pagina 1din 57

R e g n u l A n i m a l i a (Metazoa)

A n i m a l e T r i d e r m i c e
G r u p u l C o r d a t e
n c r e n g t u r a V e r t e b r a t e
S u b n c r e n g t u r a G n a t o s t o m a t e
S u p r a c l a s a T e t r a p o d e
Clasa AMFIBIENI i Clasa REPTILE
Proiect realizat de: Btrnu Oana, Burdua Iuliana, Cosma Alin,
Done Corina, Grleanu Marina, Mciuc Andra, Nedelescu Andreea, Pavel
Cristian,Turturic Rzvan
Amfibienii sunt primele vertebrate care s-au emancipat la mediul aerian terestru, fr
ns s se desprind total de cel acvatic,de unde i numele lor (AMPHI=dublu i BIOS=via).
Trecerea de la viaa acvatic la cea terestr a necesitat anumite adaptri, dintre care amintim:
protecia contra deshidratrii, capacitatea de a utiliza oxigenul atmosferic i un aparat
locomotor suficient de rezistent pentru a susine greutatea corpului. Amfibienii au realizat numai
parial aceste cerine, fiind nc dependeni de mediul acvatic. Amfibienii nu au capacitatea
de a-i regla temperatura corpului; ca urmare, sunt animale poichiloterme, care, n
perioadele reci hiberneaz.
LOCOMOIA Ca rezultat al adaptrii la mediul aerian terestru s-au difereniat cele patru
membrane: dou anterioare i dou posterioare.Aadar, amfibienii, ca i celelalte vertebrate mai
evoluate (reptilele) sunt tetrapode, care ns se deplaseaz mai rapid n ap, dect pe uscat.
Coloana vertebral se mparte n 4 regiuni: cervical, dorsal cu rudimente de coaste, sacral cu
centura pelvian, codal. Nu au cutie toracic, iar sternul nu se articuleaz cu coastele.Scheletul
membrelor are acelai plan de organizare ca toate animalele tetrapode, cu unele modificri de
adaptare: membrele anterioare au 4 degete, iar cele posterioare au 5 degete.
Musculatura este difereniat: musculatura membrelor inferioare la broate este mult mai
dezvoltat, datorit locomoiei prin salt.

ALCTUIREA CORPULUI
STRUCTURA INTERN
Pielea lor este subire, puternic vascularizat i prezint numeroase glande a cror secreie i
menin umiditatea.
Respiraia, la aduli, este pulmonar, dar insuficient, deorece plmnii sunt slab dezvoltai,
sub forma unor saci, cu suprafaa de scimb gazos relativ redus, care nu poate asigura
necesarul de oxigen; acesta este completat printr-un scimb de gaze care se realizeaz la nivelul
pielii (=respiraie tegumentar/cutanee).Larvele(mormolocii), avnd viaa strict acvatic, au
respiraie brahial.
Circulaia sngelui este dubl, nchis, dar incomplet, deoarece inima este numai tricameral
(format din dou atrii i un ventricul);ca urmare, sngele oxigenat se amestec cu cel
neoxigenat.
HRANIRE: Gura larga are pe maxilarul superior dinti marunti, iar limba fixata cu partea
anterioara, partea, posterioara bifurcata la varf fiind libera.Cand vede o insecta, deschide gura
larg si proiecteaza in afara prin rasturnare partea libera a limbii; pe suprafata ei lipicioasa
insectele se prind cu usurinta. Ea se pote hrani si cu viermii, melci, paianjeni, icre si pestisori.
ORGANELE DE SIM sunt bine dezvoltate.
SISTEMUL NERVOS este mai bine dezvoltat ca la peti: cele dou emisfere cerebrale sunt
separate printr-un ant interemisferic i apare un nceput de scoar cerebral.
Ultima parte a INTESTINULUI formeaz cloaca n care se descid ureterele i conductele genitale.
R E S P I R A I A ALCTUIRE INTERN
D I G E S T I A
REPRODUCEREA-Dependena de via acvatic este evident, de asemenea(i mai
ales), de reproducere i dezvoltare care se realizeaz n exclusivitate n
ap.Oule(ponta) sunt depuse n ap unde sunt i fecundate de mascul(fecundaie
extern).Din ou se formeaz larve-mormoloc prevzut cu branhii externe, coad i
lipsit de membre.Metamorfoza presupune multiple transformri care includ
resorbia unor organe(branhii,coad), transformarea altora(tub digestiv, inim i
rinichi) i apariia altora(membre, plmni, pleoape, glande lacrimale).
Metamorfoza la amfibieni
N M U L I R E A
CLASIFICARE CLASA AMFIBIENI

Amfibieni cu coad Ordinul URODELE

Amfibieni fr coad Ordinul ANURE

Amfibieni fr picioare Ordinul APODE
(asemntori erpilor)
ORDINUL URODELE=CAUDATA
Amfibienii cu coad au corpul alungit, coada bine dezvoltat,
turtit lateral, iar membrele sunt scurte i egale.Se deplaseaz pe usat
cu ajutorul membrelor, iar n apa noat cu ajutorul cozii.
TRITONUL(TRITURUS VULGARIS)
Masculul de triton n form acvatic
Salamandra(Salamandra salamandra)
Tritonul cu creast(Triturus cristatus)
Tritonul de munte(Triturus alpestris)
Proteul(Proteus Anguinus)
O R D I N U L ANURE
Amfibienii fr coad au corpul scurt, lit dorsoventral, fr gt i coad.
Membrele posterioare sunt mai lungi, ca rezultat al adaptrii la locomoia prin
salturi pe uscat i prevzute cu o membran interdigital, ca adaptare la not. Limba
este lat, lipicioas, despicat la vrf i prins n partea anterioar a cavitii
bucale. Ea este proiectat rapid n afar, prin rsturnare, pentru prinderea hranei.
Broatele se hrnesc cu insecte, pianjeni, viermi, molute, icre i puietul petilor.
Broasca de lac mare(Rana Ridibunda)
Broasca de lac mic(Rana esculenta)
Broasca roie de munte(Rana temporaria)
Buhaiul de balt cu burta roie(Bombina bombina)
Broasca rioas brun(Bufo bufo)
Broasca rioas verde(bufo viridis)
Brotcelul(Hyla arborea)
Ordinul APODE
Scormonitorul inelat(siphonops annulatus)
Stiati ca...

1)Reptilele sunt vertebrate tetrapode care au
aparut in fauna terestra, in perioada Carbonifera a erei
Paleozoice si au atins apogeul dominatiei in era
Mezozoica.
2)Doar cateva specii duc un mod de viata
acvatic sau semiacvatic.
3)Se cunosc aproximativ 7000 de specii de
reptile.
4)Soparlele isi pot taia coada pentru a scapa de
pradatori, acestia ramanand cu coada intre dinti, timo in
care soparla scapa teafara;coada va creste ulterior.
5)Cea mai mare soparla este dragonul de
Komodo, atingand pana la 3m;acesta se hraneste cu
capre si cerbi mici.
6)Masurand pana la 10m, anaconda si pitonul
reticulat sunt cei mai mari serpi constrictori.
7)Broasca testoasa aligator se foloseste de un
siretlic pentru a prinde pestii. Ea asteapta in apa, cu
gura deschisa, pentru ca pestele sa se apropie si sa-i
cerceteze varful limbii, care seamana cu un vierme; apoi
il inhata.

Caracteristici generale
Daca bratacienii sunt primele vertebrate care au trecut la viata terestra, reptilele
au reusit sa cucereasca definitiv acest mediu de viata. Ca urmare, in organizarea
reptilelor se observa un complex de caractere, ce reprezinta adaptari la acest tip de
viata.Unele reptile s-au adaptat secundar secundar la viata acvatica.
Reptilele sunt vertebrate tetrapode, poichiloterme, amniote, perfect adaptate la
mediul aerian-terestru. Majoritatea sunt terestre sau arboricole; unele ramuri s-au
adaptat in mod secundar la viata acvatica(de exemplu, crocodilii si broastele testoase).
Aceste animale au o larga raspandire pe glob; ele fiind organisme
poichiloterme, abunda insa in regiunile calde, cele din zona temperata, iar in anotimpul
rece, hiberneaza.
Comportament
Reptilele au o privire foarte ascutita, pe care o folosesc pentru a-si urmari
prada, dusmanii sau companionii.Pot detecta mirosul atat prin limba, cat si prin nas.
Unele specii au o piele cu modele si culori stralucitoare.Abilitatea de a-si schimba
culoarea pielii nu este doar un mijloc de naparlire, dar depinde si de activitatea lor, de
starea psihica, de exemplu, agresiune sau teama.
Hranire
Multe reptile sunt carnivore, dar exista si unele specii erbivore.Activitatea bine
dezvoltata a glandelor salivare le ajuta la ingerarea hranei, dar le acorda si o buna
digestie.La multe reptile, sistemul digestiv este foarte spatios si elastic, asa ca multe
sunt capabile sa inghita o prada mai mare decat ele.Unii serpi pot devora o caprioara
intreaga.

Corpul este de regula alungit, fusiform, diferentiat in cap, gat, trunchi si
coada, sprijinit pe patru membre scurte, inserate lateral, pentadactile, terminate cu
gheare. Fiind asezate pe laturile trunchiului, ele nu pot ridica corpul decat foarte
putin.De aceea, cele mai multe reptile se tarasc.La unele linii evolutive, membrele se
reduc ca dimensiune si/sau numeric, ori dispar complet precum s-a intamplat la serpi.
Alcatuirea corpului
Scheletul la soparle
Scheletul la serpi
Membre
Coada
Trunchi
Abdomen
Cap
Ureche
Ochi
Nari
Gura
Tegumentul Ca rezultat al adaptarii la mediul aerian-terestru,
epiderma reptilelor are patura externa cornoasa, formata din cheratina,
oferind o buna protectie contra uscaciunii si a loviturilor. Stratul cornos
poate fi solzos (cu granule si solzi imbricati) ca la soparle sau format din
scuturi/platose cum este la crocodili. Acest strat cornos impiedica cresterea
animalului, de aceea, unele reptile (soparlele si serpii) isi leapada periodic
invelisul, prin naparlire, fie sub forma unei teci continue, numita exuvie, ca
la serpi, fie sub forma de petece mari ca la soparle. Tegumentul este lipsit de
glande si totodata, impermeabil.La broastele testoase si crocodili, stratul
cornos nu naparleste.Pigmentii sunt produsi ai pielii si, in acest caz, culoarea
corpului nu se schimba in legatura cu variatile de nuante ale mediului
(soparle, serpi) sau sunt localizati in cromatofori pusi in legatura cu sistemul
nervos, iar culoarea se schimba in concordanta cu cea a mediului (cameleoni).
Epiderma reptilelor
LOCOMOTIA LA SOPARLE

Membrele sunt scurte, aezate pe laturile
corpului, ndreptate lateral, dar nu servesc la
mers, ci la agare de asperitile solului i
crare.
Deplasarea se face prin ondulaiile
corpului, oprl sprijinindu-se pe membrele
posterioare i pe coad.
oprla se trte, deci este un animal
trtor.
Exista o soparla care poate aborda o locomotie diferita decat cea obisnuita, si anume:
deplasarea bipeda.Aceasta soparla este BASILICUL. In momentul in care este atacata,
aceasta se indreapta spre cel mai apropiat petic de apa si cu o detenta deosebita, alearga
pe suprafata apei pana la 5-10 metri, cu o viteza de 1,5 mps, lasand in urma
agresorul care nu doreste sa se ude de data aceasta. Din nefericire avantul se epuizeaza
rapid, iar basilicul este nevoit si sa inoate.
Basilicul
Video Locomotia la Basilic
http://www.220.ro/faze-tari/Soparla-Care-Merge-Pe-Apa/mzi0MSBzGH/
http://www.youtube.com/watch?v=DxJ_CmaufkE
Video Locomotia la serpi
LOCOMOTIA LA SERPI
Membrele lipsesc. Sunt animale apode.
Scheletul este alctuit din multe vertebre
i numeroase coaste.
Locomoia se face exclusiv prin tarare,
prin ondularea corpului. oprl i
arpele sunt animale trtoare sau reptile.
Toate aparatele si sistemel corpului reptilelor sunt evident mai dezvoltate
structural si mai perfectionate functional, comparativ cu cele de la amfibieni.
are diferitele sale componente mai bine diferentiate
decat la amfibieni.Se compune din: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, insetin
subtire, intestin gros. Dintii se dezvolta nu numai pe maxilare ori mandibula, ci si pe
alte oase ale cavitatii bucale: vomer, palatine, pterigoide.Toate reptilele au dinti,
exceptand chelonienii, la care falcile sunt imbracate in teci cornoase, taioase. Limba
este foarte mobila si indeplineste, pe langa functia gustativa, pe cea tactila, iar la
serpi chiar si pe cea olfactiva. Intestinul este diferentiat in cel subtire si cel gros care
se largeste totdeauna intr-o cloaca, unde se deschid conductele urinare si genitale.
La reptilele veninoase, o parte dintre dinti sunt pusi in legatura cu glandele cu
venin.Acesti dinti au in lungul lor un canal intern (vipera) sau un sant (sarpele cu
ochelari) prin care se scurge veninul.
Vipera Sarpele cu ochelari
este reprezentat de catre metanefros doi rinichi
alungiti si lobati, localizati in partea posterioara si dorsala a cavitatii abdominale.
Uretrele se dechid in cloaca.Unele reptile au si o vezica urinara, ce se deschide tot in
cloaca.
reptilele sunt primele vertebrate, a caror respiratie
este exclusiv pulmonara. Plamanii sunt alungiti. Inspirarea se face datorita lucrului
muschilor intercostali. Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este
tricamerala, numai la crocodili este din 4 camere, respectiv tetracamerala.Plamanii
au o organizare mult mai complexa, oferind o suprafat de schimb suficient de mare
pentru a asigura cantitatea de oxigen necesara.Din cauza adaptarii la viata terestra,
tegumentul reptilelor este puternic cornificat, impermeabil, deci nu se mai poate
realiza o respiratie cutanee ca la bratacieni.Aparatul respirator incepe cu ductele sau
fosele nazale, se continua cu faringele si laringele,traheea, bronhii care patrund in cei
doi plamani.La unele specii de reptile, plamanii au o alcatuire mai simple decat la
amfibieni (rinocefali); la ofidieni, ca urmare a corpului ingust si mult alungit,
frunctioneaza numai plamanul drept, cel stang fiind foarte redus.Mecanismul
respiratiei, exceptand chelonienii, este deosebit de cel al bratacienilor.Respiratia se
realizeaza prin largirea si stramtarea cutiei toracice, fapt ce apare pentru prima data
in seria animala.

marcheaza o serie de progresiuni
colaterale cu cele ale sistemului respirator
si cu metabolismul mult mai activ.
Eliminind exceptiile, la reptile, inima
continua sa fie tricamerala cu doua atrii si
un ventricul, motiv pentru care circulatia
este inchisa , dubla, dar incompleta. La
crocodilieni, inima are 4 camere.
reptilele sunt animale unisexuate. Testiculele, respectiv
ovarele, sunt localizate in cavitatea abdominala, inaintea rinichilor. Glandele din
oviducte secreta, invelisurile oului albusul si coaja. Masculul poseda un organ de
copulatie, ca urmare, fecundatia este interna. Majoritatea reptilelor sunt ovipare (depun
oua in mediu), putine sunt ovovivipare (retin o anumita perioada oul in oviducte) sau
chiar vivipare (nasc pui vii). Ca o adaptare la mediul aerian terestru este protejarea
oului de o coaja pergamentoasa ori calcaroasa. Ouale sunt depuse pe pamant sau in
nisip si sunt clocite la caldura soarelui. La reptile apar pentru prima oara foitele
(anexele) embrionare, amniosul, cu rol protector-mecanic si alantoida, cu rol in
respiratia si excretia embrionului.
Aparatul de protectie al broastei testoase