Sunteți pe pagina 1din 32

1

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA


APLICATIE LA SCOALA GENERALA MAIERUS
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
Master MANAGEMENT EDUCATIONAL
Disciplina: MANAGEMENTUL CALITATII IN SCOLI
Coordonatori tiinifici :
Prof. Univ. Dr. Ing. DHC Constantin Oprean
Conf. Univ. Dr. Ing. i Ec. Mihail u
Masterand:
Pacurar(Moraru) Alina
Iulie, 2007
2
STRUCTURA LUCRRII
Introducere
1. Calitatea in educatie-
delimitari conceptuale
2. Scoala incluziva
3. Metodologia cercetarii
Bibliografie
CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

Aplicatie la Scoala Generala Maierus
Concluzii i
contrubuii originale
4. Rezultatele cercetarii
Anexe
3
1. CALITATEA IN EDUCATIE- DELIMITARI CONCEPTUALE
Cadrul legal

O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calitii;

Legea nr.87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005;

Regulamentul de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt
preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.4925/2005;



4
CALITATEA EDUCAIEI este ansamblul de caracteristici ale unui program de
studiu i ale furnizorului acestuia, prin care sunt ndeplinite ateptrile
beneficiarilor, precum i standardele de calitate.
ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI exprim capacitatea de a oferi programe
de educaie, n conformitate cu standardele enunate.

IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEI presupune evaluare, analiza si actiune
corectiva din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea
celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea celor mai relevante
standarde de referinta.

STANDARDUL reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli sau
rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in
educatie.

INDICATORUL DE PERFORMANTA reprezinta un instrument de masurare a gradului
de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin
raportare la standarde, respectiv la standardele de referinta.


Ordonana de Guvern nr. 75 / 2005
5
Standardele
educaionale
Ateptrile
beneficiarilor
CALITATE
Calitatea n educaie
6
Asigurarea calitii n educaie
Este asigurata prin urmatoarele procese:

Planificarea i realizarea efectiv a rezultatelor ateptate ale
nvrii
Monitorizarea rezultatelor
Evaluarea intern a rezultatelor
Evaluarea extern a rezultatelor
mbuntirea continu a rezultatelor n educaie

Ordonana de urgen nr. 75 / 2005
7
CALITATEA ESTE:
Valoarea pe care indivizii, societatea o
acord serviciilor educaionale i educaiei
n ansamblul ei

Definit de clienii/ beneficiarii serviciilor
educaionale

Construit pe valori mprtite


Produs, n primul rnd, de oameni

Asigurat printr-un sistem explicit de
principii, criterii, standarde i indicatori

In pemanenta evolutie si transformare, in
functie de nevoile, si ele in evolutie, ale
indivizilor, comunitatilor si societatii

Definit prin negociere ntre coal i
comunitate i asumat n parteneriat

Iniiat prin autoevaluare
CALITATEA NU ESTE:
Asigurarea funcionrii colii. Vorbim de
calitate doar dup asigurarea funcionrii
corespunztoare

Responsabilitatea exclusiv a colii


Produs la comand, prin efectul unei legi
sau act normativ

Condiionat numai de bani i resurse
materiale

Implicit i un produs firesc al funcionrii
normale

Un set de proceduri rigide, date o data
pentru totdeauna


Impus pe cale ierarhic


Asigurat exclusiv prin evaluare extern
8
Capitolul II : SCOALA INCLUZIVA

II.1 Istoric, fundamente teoretice si delimitari terminologice
II.2 Caracteristicile generale ale scolii incluzive
II.3 Instrumente de descriere a scolii incluzive
II.1 Conferinta ministrilor educatiei de la Jomtien, Tailanda (1990) a lansat deschiderea unei noi
directii a politicilor educationale in lume: educatia pentru toti . In 1994 la Salamanca, Conferinta
Mondiala a Educatiei Speciale a scos la iveala nevoia de regandire a domeniului educatiei
considerat special. Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca,1994) ca acces la educatie si
calitate a acesteia pentru toti copiii .

II.2 Caracteristicile scolii incluzive sunt:
Diversitatea este vazuta ca o realitate;
Asigura fiecarui elev accesul la cunoastere, formare de deprinderi si informatie;
Asigura invatarea individualizata;
Foloseste pregatirea si amenajarile speciale in colaborarea dintre membrii ei;
Colaboreaza cu familiile, agentiile externe si alti membrii ai comunitatii;
Organizeaza si structureaza flexibilitatea scolilor;
Are mari asteptari pentru asigurarea succesului tuturor elevilor;
Se perfectioneaza permanent;
Construieste comunitati incluzive.

II.3 Indicatorii de incluziune se concentreaza asupra celor trei dimensiuni ale vietii scolare: cultura,
strategia si practica

9
Capitolul III. Metodologia cercetarii

III.1 Sistemul propus de indicatori


Domenii de aplicare
a.Elevul b.Personalul c.Managementul d.Comunitatea



Categorii
de tinte
ale
evaluarii
calitative
1 Preconditii/
Resurse
1.a.1
1.a.2
....

.....

.....


.....

2. Procese
.....

.....

.....

.....

3. Relatii
.....

.....

.....

.....

4.Produse
.....

.....

.....

4.d.1
4.d.2
.
Matricea indicatorilor de calitate
10
Pentru fiecare indicator (de la 1.a.1 la 4.d.2) au fost definite trei
categorii de indici:
Valoarea ajustata care exprima nivelul cel mai de jos acceptabil la care putem vorbi
de calitate: nivelul de functionare, dar mentinut, ajustat, imbunatatit in mod constient
dar fara sa fie vorba, inca, de valoare adaugata. Indicii de calitate subsumati valorii
ajustatereflecta efortul de mentinere si optimizare a functionarii curente a unitatii
scolare, efort situat pe granita dintre functionare si asigurarea calitatii.

Valoarea adaugatareprezinta contributia efectiva a scolii la educatie, dincolo de valorile
de intrare (referitoare la elevi, mediul socio-economic si cultural, resurse, etc). Din
aceasta perspectiva, un progres in calitate reprezinta cresterea nivelului de realizare a
indicatorilor propusi si a obiectivelor asumate, ca urmare a imbunatatirii interne.
Valoarea creata are in vedere caracterul impredictibil al dezvoltarii societatii si ca
urmare, calitatea in educatie trebuie definita nu numai pe baza a ceea ce are nevoie
acum un adult sau un tanar ci si in functie de modul in care ea reuseste sa satisfaca
nevoi viitoare.
11
III.2 Metode si instrumente de cercetare
Metoda de investigatie utilizata este studiul de caz, care implica respectarea unui
set de exigente:
tratarea unitatii studiate ca pe un intreg
luarea in considerare a complexitatii unitatii studiate
analizarea tuturor dimensiunilor definitorii pentru unitatea respectiva
surprinderea interactiunilor dintre dimensiunile respective
descrierea si explicarea cat mai detaliata a tuturor dimensiunilor considerate
relevante, precum si a sistemului de interactiuni

Instrumente de cercetare utilizate;
- chestionarul de ancheta
- interviul semistructurat

Grupul tinta:
- 20 de elevi din clasele V-VIII, proveniti din toate mediile sociale si cu
rezultate variate la invatatura
- 12 profesori ai scolii
- 20 de parinti ai elevilor din scoala

12
IV.1 Prezentarea Scolii Generale Maierus
A. Resurse umane:

1. Elevi : 237 din care 48 declarati c.e.s

2. Cadre didactice
Statut n coal Profesori Invatatori
Titulari 5 8
Suplinitori 7 3
Detaai - 1
Statut profesional Profesori Invatatori
Calificai: cu gradul I 2 3
cu gradul II - -
cu definitivat 7 3
debutani 3 3
Necalificai: n curs de calificare - 3
necalifacai - -
TOTAL 12 12
13
B. Baza materiala
Cladirea Scolii Generale Maierus dispune de :
-13 sali de clasa,
-1 laborator de fizica chimie,
-1 cabinet de informatica dotat cu o retea de 10 calculatoare conectate la
internet
-1sala de sport renovata,
-biblioteca,
-grup sanitar modern cu apa curenta,
-cancelarie,
-secretariat,
-directiune.
Mobilierul scolar in clase este nou, in conformitate cu particularitatile de
varsta ale elevilor. Mobilier vechi mai exista numai in laboratorul de chimie-
fizica
La sectia romana exista manuale suficiente pentru toate clasele dar la sectia
germana acestea sunt insuficiente la toate disciplinele
14
Analiza SWOT
1.Curriculum
Puncte tari
-pentru fiecare nivel de colarizare, coala
dispune de ntregul material curricular (planuri
de nvmnt i programe colare, auxiliare
curriculare manuale, caiete de lucru, ghiduri
metodice, culegeri de probleme, ndrumtoare
etc.).
- orientarea elevilor spre studiul unor discipline
optionale (informatic) prevzute n oferta colii
n raport cu interesele lor.
- organizarea unor activitati extra-curriculare
menite sa favorizeze o apropiere intre elevii de
etnii diferite
Puncte slabe
- CD nu satisface dorintele tuturor elevilor,oferta
educationala realizandu-se in functie de optiunea
majoritatiii elevilor si parintilor
- lipsa unor programe scolare avizate de MECT
pentru copii cu c.e.s
Oportunitati
-infiintarea de clase tip SAM
-realizarea de activitati educative in cadrul unor
proiecte cu finantare externa poate suplini lipsa
unor optionale interesante cu tematica de
actualitate
Amenintari
-insuficienta diversificare i adecvare a CD la
cerinele i solicitrile prinilor i elevilo
poate scdea motivaia acestora pentru
nvare precum i interesul pentru aceast
unitate de nvmnt. Exist riscul micorrii
numrului de cereri de nscriere n instituie.
-baza material existent nu permite realizarea
tuturor solicitrilor (opiunilor) beneficiarilor
15
2.Analiza SWOT - Resurse umane
Puncte tari
-Calificarea n specialitatea postului a marii majoriti a
cadrelor didactice
-Funcionnd ntr-o comunitate mic fiecare cadru
didactic cunoate direct elevul, familia i mediul n care
acesta triete;
-Exist cadre didactice de vocaie capabili de
performane deosebite
-participarea unui numar mare de cadre didactice la
cursuri de perfectionare organizate de CCD sau la
cursuri postuniversitare
Puncte slabe
-lipsa cadrelor didactice cu pregatire in invatamantul
special
-Unele cadre didactice au o capacitate limitat de a
motiva i de a mobiliza elevii in realizarea unor
activitati;
-conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte
precum: organizarea i desfurarea leciilor, centrarea
activitii didactice pe nevoile elevului, etc.
--procentul foarte mare de elevi care prezinta dezinteres
fata de educatie
- interesul scazut pentru nvtur manifestat de
populaia colar de etnie rrom (aflata n cretere ca
peste tot n mediul rural ) i care are un efect negativ n
procesul instructiv-educativ
-lipsa de educatie privind igiena pesonala manifestata la
un numar mare de elevi proveniti din familii sarace
Oportunitati
-ntlnirile in cadrul activitilor comune ale cadrelor
didactice n afara orelor de curs favorizeaz
mprtirea experienei, creterea coeziunii grupului, o
comunicare mai bun;
-posibilitile financiare de stimulare, motivare a
cadrelor didactice;
-cresterea motivatiei pentru educatie a elevilor prin
implicarea acestora in activitati extrascolare
Amenintari
-Mentalul colectiv bazat pe valori pozitive insuficient
asumate precum:avere, bani, ctiguri imediate, care
acord colii un loc periferic, nerelevant din punctul de
vedere al reuitei n via.
- Reinerea la ideea de schimbare., capacitate lent de
adaptare a unor cadre didactice
- Accentuarea gradului de srcie a populaiei
16
3. Analiza SWOT- Baza materiala
Puncte tari
-Spaiu suficient de nvmnt care permite
diversificarea i eficientizarea ntregului
proces instructiv educativ
-Existena unor laboratoare (fizic-chimie) i
cabinete (biologie, informatic) funcionale
chiar dac nu dispun de toat dotarea
necesar;
-Avem biblioteca, sala si teren de sport;
-Exist o legtur permanent la reeaua
INTERNET i dispunem de toat dotarea
necesar pentru comunicare i informare;
-transportul elevilor de la Arini se face cu
microbuzul scolii
Puncte slabe
-Dotarea precar a slilor de clas,
laboratoarelor
-Nevalorificarea posibilitilor de a prinde
programe externe de finanare.
- lipsa incalzirii centrale
- absenta unor materiale necesare
desfasurarii unor activitati extrascolare, in
natura
Oportunitati
-achizitionarea unor echipamente necesare
desfasurarii unor activitati extrascolare in
care sa se implice si parintii
-reabilitarea interioara si exterioara a
cladirilor
- achizitionarea unor echipamente
electronice necesare unor prezentari pe
diverse teme (videoproiector)
Amenintari
-slaba finantare a invatamantului care nu
permite realizarea dotarilor necesare
desfasurarii in bune conditii a activitatilor
practice in laboratoare
-Subfinanarea cronic n ultimii 10 ani
-Inexistena unui strategii de completare a
resurselor financiare;

17
4.Analiza SWOT Cultura organizationala
Puncte tari
-Traiectoria pozitiva impusa de echipa
manageriala
-nnoirea masiva a colectivului prin angajarea de
tineri care au improspatat atmosfera din scoala.
-mbuntit sistemul de evaluare i motivare a
personalului;
-Promovarea muncii n echip;
-Cresterea gradului de receptivitate la problemele
profesionale sau personale ale angajailor;
-Promovarea experienei pozitive si a reuitei
-Creterea rolului organismelor de conducere n
fundamentarea deciziei;
Puncte slabe
-Asumarea unui sistem de valori proprii
organizaiei.
-Lipsa de motivaie la unele cadre;
-Toleran excesiv fa de abateri i rezultatele
slabe;
-Tendina de identificare cu mediul extern, al
crui pragmatism exagerat neag sau ignor
valorile intelectuale;
-Insuficienta comunicare i colaborare la nivelul
colectivelor.
-Lipsa mediului concurenial genereaz interesul
sczut pentru calitate i performan
Oportunitati

- Formarea unei culturi organizationale bazate pe
traditii proprii
Amenintari

- Fluctuatia permanenta a cadrelor didactice din
cauza navetei
18
5. Analiza SWOT- Relatiile cu comunitatea
Puncte tari
-se manifesta tot mai accentuat dorinta
factorilor de decizie locali de a se
implica activ in dezvoltarea scolii
Puncte slabe
- dezvoltarea insuficienta a unui sistem
de comunicare cu parintii
- slaba implicare a parintilor in educatia
copiilor lor
Oportunitati
- descentralizarea sistemului de
invatamant
- realizarea de parteneriate cu
comunitatea locala
Amenintari
- lipsa de educatie a parintilor si nivelul
scazut de trai pot duce la o slaba
implicare a acestora in activitatile
comune organizate de scoala
19
MISIUNEA ORGANIZATIEI

Misiunea Scolii Generale Maierus este de a promova un
nvmnt modern, centrat pe elev, adaptat nevoilor i
posibilitilor lui concrete, oferindu-le astfel elevilor sansa ca pe
parcursul procesului educativ s acumuleze nu numai cunotine
generale, dar i deprinderi i abiliti indispensabile omului
societii europene contemporane;
20
Tinte si optiuni strategice ale Scolii Generale Maierus
Prioritatea 1: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI SCOALA
COMUNITATE LOCALA

Obiectiv strategic: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea
eficientei lucrului n parteneriat cu comunitatea locala n vederea
sprijinirii nvatamntului in scoala noastra si dezvoltarea relatiilor de
parteneriat la nivel national .

Rezultate asteptate(tinte) :
1. Cresterea importantei Scolii Generale Maierus n perspectiva
economica si socio culturala a comunei Maierus
2. Realizarea unor relatii de parteneriat durabile cu institutii similare
din tara si strainatate
3. Infiintarea a doua clase de SAM
4.. Atragerea unor agenti economici n relatii de parteneriat pentru
amenajarea si dotarea minimala a unor spatiilor destinate atelierelor
scolare si laboratoarelor
21
Prioritatea 2: MBUNATATIREA CALITATII ACTULUI DE
PREDARE NVATARE
Obiectiv strategic: ntelegerea temeinica a conceptului de nvatare centrata pe elev
si elaborarea de strategii de implementare a acestui concept.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Identificarea unei game complexe de strategii de predare la nivelul catedrelor.
2. Identificarea stilurilor de nvatare ale elevilor.
3. Elaborarea la nivelul fiecarei catedre a planurilor de lectii si a materialelor de studiu n
functie de stilurile de nvatare ale elevilor.
4. Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri de perfectionare, dezvoltare de
noi competente etc.) de catre cel putin 80 % dintre cadrele didactice
5. Dobndirea de abilitati de utilizare a calculatorului n activitatea de predare - nvatare de
catre toti profesorii.
6. Participarea profesorilor la toate ntlnirile metodice de specialitate .
7.. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat n proportie de 100 %
8.. Personalul didactic auxiliar va fi calificat si angajat conform legii n proportie de 100 %
acoperind normativele n vigoare.
9. Cadrele didactice vor realiza proiectarea demersului didactic respectnd reperele
metodologice n vigoare, vor adopta un sistem coerent de evaluare, utiliznd metode
alternative conform standardelor prevazute n curriculele nationale.
10 Scoala Generala Maierus va proiecta si va realiza programe de interes comunitar n
toate domeniile de interes (educatie sanitara, rutiera, pentru pace, democratie,
ecologica, cultural artistica etc).
22
Prioritatea 3: PREVENIREA SI REDUCEREA ABSENTEISMULUI SI
A ABANDONULUI SCOLAR

Obiectivul strategic 3: Reducerea numarului de elevi care lipsesc nemotivat sau
abandoneaza cursurile.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonului
scolar.

2. Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt cu menirea de a asigura
tuturor celor care intra n scoala absolvirea ciclului gimnazial

23
Prioritatea 4: DEZVOLTAREA RESURSELOR MATERIALE ALE
SCOLII
Obiectivul strategic 4: mbunatatirea conditiilor oferite pentru desfasurarea
tuturor activitatilor din cadrul procesului de nvatare predare.

Rezultate asteptate(tinte)

1. Dotarea n proportie de cel putin 80 % cu mijloace de nvatamnt prevazute de
normativele de dotare minimala n vigoare pentru fiecare disciplina sau arie curriculara
din planul de nvatamnt.
2. Asigurarea pentru fiecare catedra (arie curriculara) a cel putin 1 calculator cu
performantele corespunzatoare si o imprimanta.
3. Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu calculatoare superioare ca si
performanta .
4 Scoala Generala Maierus va avea autorizatiile prevazute de actele normative n vigoare
n proportie de 100 %.
5. Baza materiala va avea asigurate toate conditiile igienico sanitare si de protectia
muncii, conform actelor normative n vigoare.
6. Biblioteca scolara va fi dotata cu cel putin 500 titluri noi de carte, adecvate nivelului
nostru de nvatamnt si cu soft educational, conform normativelor n vigoare pentru
evidenta fluxului de elevi. Biblioteca va fi dotata cu mobilier adecvat.
9. Se va realiza reparatia capitala a tencuielii exterioare
10. Se va da in functiune incalzirea centrala
24
Rezultatele cercetarii
a) Trasaturi generale referitoare la cultura calitatii in Scoala Generala Maierus

1. Trasatura dominanta este absenta unei preocupari directe si explicite
pentru asigurarea calitatii. In documente precum proiectul de dezvoltare
institutionala, in planul managerial, in planurile operationale nu exista
obiective explicite privind asigurarea calitatii. Desi se vorbeste despre
imbunatatirea sau optimizarea diferitelor aspecte ale vietii scolare,
aceste tinte sunt legate mai mult de misiunea scolii decat de orientarea
constienta catre conceptul de calitate
2. A doua trasatura culturala majora este centrarea activitatii manageriale pe
functionarea si nu pe dezvoltarea scolii. Interesul se canalizeaza catre
asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate functionarii
unitatii scolare.Ca urmare, asigurarea calitatii este corelata cu
eficientizarea activitatii
3. A treia trasatura culturala importanta este modul in care este inteleasa
activitatea de asigurare a calitatii, aceasta fiind abordata exclusiv
procedural si ca o responsabilitate interna a scolii. Personalul didactic al
scolii considera ca asigurarea calitatii tine de proceduri clare, precise si
transparente si ca odata stabilite ele nu mai trebuie schimbate, chiar
insistandu-se pe necesitatea unei stabilizari
25
b) Conceptul de calitate
Fig. IV.2.2: Conceptul de "elev bun"
9%
6%
17%
14%
20%
11%
23%
isi indeplineste sarcinile
recepiv, capacitate de asimilare si redae a
informatiei
motivat in actul invatarii, interesat de
competitie
are spirit de initiativa
disciplinat si ambitios
creativ
consecvent in pregatire
Fig IV.2.3: Conceptul de "profesor
bun"
16%
11%
18%
14%
18%
16%
7%
bine pregatit profesional
interesat permanent de propria-I formare
isi adapteaza strategiile didactice la
nevoile elevilor
apropiere fata de elevi
bun metodist si pedagog
stie sa insufle elevilor dragostea pentru
invatatura
alte caracteristici
26
Figura IV.2.4: Conceptul de "coleg
bun"
15%
22%
13%
20%
10%
15%
5%
cooperant
deschis la dialog
impartaseste din cunostintele sale
deschis la discutii pro si contra
stie sa asculte
bun coechipier
alte caracteristici
Figura Iv.2.5: Conceptul de
"director bun"
24%
19%
16%
22%
13%
6%
bun manager
bun organizator
intelegator
comunicativ
receptiv la nevoile colegilor
alte raspunsuri
27
Figura IV.2.6: Conceptul de
"scoala buna"
15%
22%
12%
21%
15%
9%
6%
isi adapteaza activitatea cerintelor
comunitatii
are baza materiala bine dezvoltata
este o scoala incluziva
are cadre didactice bine pregatite
elevii obtin rezultate bune la invatatura
dezvolta competente pentru viata
alte raspunsuri
Figura IV.2.7: Conceptul de
"invatamant de calitate"
17%
22%
19%
11%
25%
6%
formeaza cetateni utili,adaptabili cerintelor
societatii
scoli cu baza tehnico-materiala buna
opereaza cu cadre didactice bine pregatite
utilizeaza metode de predare adaptate nevoilor
elevilor
programe adaptate
alte raspunsuri
28
c) Managementul calitatii
Scoala Generala Maierus nu are in momentul de fata un sistem propriu si
eficient de asigurare a calitatii, adaptat culturii organizationale, politicilor
proprii de dezvoltare si specificului comunitar, dar incep sa existe preocupari
in aceasta directie.
Avand in vedere ca indicatorii de valoare ajustata se refera mai mult la
functionarea curenta a scolii, nefiind indicatori de calitate reali si, de
asemenea, in absenta unui sistem explicit de management al calitatii,
preocuparile identificate pentru asigurraea calitatii (deci la nivel de valoare
adaugata sau valoare creata) se refera la
- Accesul elevilor la facilitati (scoala,camin, biblioteca, sala/teren de sport)
- Utilizarea manualelor si a auxiliarelor curriculare
- Produsele scolare ale elevilor
- Calificarea
- Formarea- dezvoltarea profesionala ulterioara proprie
- Proiectarea activitatii
- Pregatirea manageriala
- Resursele financiare si materiale
-Relatiile din interiorul echipei manageriale, dintre echipa manageriala si cadrele
didactice, dintre echipa manageriala si restul personalului , dintre echipa
manageriala si elevi, parinti si alti membri ai comunitatii
- Valori dominante in cultura organizationala
- Produse manageriale
29
Concluzii si recomandari
La nivelul Scolii Generale Maierus nu exista preocupari explicite pentru calitate
si pentru asigurarea calitatii. Cu toate acestea, numerosi indicatori de calitate
sunt urmariti, implicit in activitatea scolara. Personalul scolii trebuie insa sa lege
in mod direct si explicit asigurarea calitatii de dezvoltarea institutionala. Acest
proces de explicitare, de constientizare si de asumare, se realizeaza la nivelul
tuturor elementelor proiectului: misiune, diagnoza, tinte si abordari strategice,
planuri operationale, actiuni si procese efective.

a) Cresterea calitatii raportata la misiunea scolii inseamna:
- progres in manifestarea valorilor fundamentale ale scolii
- progres in realizarea viziunii comune asupra educatiei, impartasita de membrii
unei comunitati educationale
- un raspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunitatii, de clientii
scolii
30
b) La nivelul diagnozei/ analizei de nevoi
Diagnoza situatiei existente si analiza nevoilor educationale ale comunitatii trebuie
sa reprezinte baza de plecare in elaborarea proiectului de dezvoltare institutionala.
Diagnoza, care arata punctele tari si slabiciunile, ce merge si ce nu merge cum ar
trebui in scoala, este oricum legata de calitate. Important este ca aceasta legatura sa
fie explicitata- deci diagnoza sa fie facuta pe baza unor indicatori clari, care se
refera atat la functionarea cat si, mai ales, la dezvoltarea unitatii scolare.
Este important ca analiza nevoilor educationale sa fie facuta din perspectiva
calitatii, pornind de la definitia calitatii in care clientii, beneficiarii de servicii
educationale sunt cei care ar trebui sa defineasca in mod explicit, calitatea.

c) La nivelul tintelor strategice
Tintele strategice trebuie sa raspunda nevoilor, intereselor si asteptarilor acestor
purtatori de interese de la nivelul scolii. Din acesta perspectiva, tintele/scopurile
strategice ale dezvoltarii unitatii scolare trebuie legate, in mod direct si explicit de
cresterea calitatii.
Realizarea scopurilor strategice si orice progres in acest sens reprezinta un nivel crescut
de satisfacere a nevoilor clientilor si beneficiarilor de educatie deci o crestere a
calitatii serviciilor educationale oferite de catre scoala.


31
d) La nivelul strategiei proiectului de dezvoltare institutionala
Strategia trebuie fundamentata in mod explicit pe modul in care este
inteleasa calitatea la nivel local si national, inclusiv principiile asumate ale
calitatii care devin principii strategice ale dezvoltarii institutionale. La acest
nivel incepe, de fapt, managementul calitatii: tintele si optiunile strategice
trebuie definite urmand proceduri prestabilite. De exemplu, daca orientarea
pe client este un principiu definit si asumat in mod explicit, procedurile prin
care sunt stabilite aceste tinte si optiuni ( de consultare si de participare a
celor interesati) vor trebui, ele insele, orientate catre client.

e) La nivelul programelor si planurilor operationale
Tintele strategice sunt atinse prin programe si planuri care, la randul lor,
cuprind actiuni concrete. Asa cum rezulta din cercetarea de fata, aici se
intampla ruptura, disparand legatura dintre aceste planuri si actiuni concrete,
pe de o parte, si tintele strategice si misiunea scolii, pe de alta parte.
Pentru ca scoala sa-si realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se
intampla in scoala- incepand de la procesul de invatamant ( orele de curs) si
terminand cu activitatile extracurriculare, cu sedintele de lucru si cu
intalnirile informale cu membrii comunitatii sa fie privit din perspectiva
progresului realizat in indeplinirea misiunii asumate si in atingerea tintelor
strategice stabilite.
Planurile operationale si actiunile concrete prevazute trebuie concepute,
realizate si evaluate din perspectiva contributiei acestora la cresterea calitatii
educatiei oferite de scoala noastra.
32
V mulumesc !!!