Sunteți pe pagina 1din 14

DISGRAFIA

Definiia disgrafiei
Disgrafiile reprezinta o importanta tulburare in comunicarea prin
scris si care nu este atribuita intirzierii mintale sau unor boli
senzoriale ,neurologice ,tulburarilor emotionale ,sau dezavantajului
economic ,cultural sau unei instructii neadecvate . Scrisul acestor
copii este format din propozitii scurte ,sarace in exprimare ;
productiile grafice ale acestor copii sunt marcate de dezordine si
eroare atat in desenarea literelor cat si in aspectele gramaticale ,
sintactice si morfologice.
Dificultatile in exprimarea grafica implica :
-dificultati in integrarea vizuo-motorie ( copilul poate sa vorbeasca
si sa citeasca dar nu poate sa execute operatiile motorii necesare
pentru a desena simbolurile grafice precum literele sau cifrele )
- copilul are dificultati in revizualizare ( poate sa citeasca si
sa recunoasca cuvintele dar nu poate sa revizualizeze literele si sa
scrie corect dupa dictare )
-exista deficiente in formulare si sintaxa ( poate copia corect
simbolurile grafice dar nu poate sa le organizeze intr-o exprimare
bogata cu valoare de comunicare )
Criterii diagnostic disgrafie
Trasatura esentiala in aceasta tulburare consta in inabilitatea de a
compune un text scris ; copilul face greseli de exprimare ,
gramaticale ,de punctuatie si de organizare a frazei, de asemenea
are o grafica defecuoasa cu litere prost desenate
Criterii DSM IV
o Invatarea scrisului , se face sub asteptarile varstei
cronologice si gradului de inteligenta a copilului; aprecierea se face
prin aplicarea testelor standardizate de apreciere a acuratetii
scrisului (formularea corecta a propozitiilor si frazelor si
intelegerii textului;
o Deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte
activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si
morfologic ;
o Asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de
invatare a scrisului;
-Aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate ,sunt sub
varsta cronologica a persoanei
Simptomatologie disgrafie
Trasatura esentiala n aceasta tulburare consta n inabilitatea de a compune
un text scris.
Copilul face greseli de exprimare, gramaticale, de punctuatie si de
organizare a frazei, de asemenea are o grafica defecuoasa, cu litere prost
desenate.
Erorile de gramatica includ omisiunile literelor, ordonarea incorecta a
literelor n interiorul cuvntului sau al cuvntului n interiorul frazei,
folosirea incorecta a verbelor si pronumelor; propozitiile sunt incorecte,
incomplete, prescurtate.
Analiza sintactica a acestor fraze releva o sintaxa simplificata,
primitiva, lipsita de nuantari sofisticate.
Greselile de punctuatie sunt frecvente.
Scrisul urt i caracterizeaza pe acesti copii; literele sunt greu
lizibile, deformate, rasucite , inversate, uneori deseneaza litere de tipar
urmate de litere cursive sau o mixtura de litere mari si mici.
Compozitia relatarii este saraca, la fel si organizarea paragrafelor;
cnd fac o compunere, aceasta este scurta, fara descrierea personajelor, a
conflicului sau a mprejurarilor ;coeziunea compozitiei este deficitara, fara
introducere, cu referiri neclare, fara etape de tranzitie si cu sfrsit brusc.
Formele si manifestarile tulburarilor de scris-
citit:
Dislexo-disgrafia propriu-zis (specific), manifestat printr-o incapacitate
paradoxal n formarea abilitilor de a citi i a scrie. Dificultile cele mai pregnante
apar n dictare i n compunere. Subiecii nu pot efectua legtura dintre simboluri i
grafeme, dintre sunetele auzite i literele scrise. *
Dislexo-disgrafia de evoluie (de dezvoltare sau structural) Subiecii nu pot
nregistra progrese nsemnate n achiziia citit-scrisului Se manifest fenomene
disortografice ce se concretizeaz n dificulti n nelegerea simbolurilor grafice, a
literelor, cuvintelor, propoziiilor i sintagmelor. Apar omisiuni ale grafemelor, literelor,
cuvintelor, nlocuiri, substituiri, inversiuni i adugiri n propoziii. *
Dislexo-disgrafia spaial sau spaio-temporal se manifest printr-o scriere i
citire n diagonal, dar apar i fenomene de separare a cuvintelor n silabe = scriere
ondulat. *
Dislexo-disgrafia pur (consecutiv). Se constat frecvent n situaii de n asociere
cu alte handicapuri. Se ntlnesc pe fondul afaziei, alaliei, hipoacuziei.
Dislexo-disgrafia motric apare ca urmare a tulburrilor de motricitate i
psihomotricitate. Scris ilizibil, neglijent, neregulat, inegal, tremurat, tensionat, rigid,
prost organizat, neproporionat.
Dislexo-disgrafia linear incapacitatea de trecere de la rndul parcurs la urmtorul,
srirea peste unele spaii. Este mai accentuat n scris dect n citit.

Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa I citit-scris ncet, lent, stacato.
Aceti copii scriu i citesc extrem de ncet. De multe ori ei trec
neobservai pentru c scriscititul lor este pus pe baza unui tip
temperamental.
Manifest repulsie fa de citit i ntmpin mari dificulti la
scris.
ntampin paradoxal dificulti mai ales la copierea unui text. Sunt
situaii cnd copilul scrie puchinos, nghesuie grafemele dnd
impresia suprapunerii lor i alte situaii cnd grafemele sunt inegale
ca mrime i depesc spaiul normal.
Se manifest la aceti copii o stngcie sau o ambidextrie.
E. Claparede propune pentru aceast grup de copii termenul de
bradigrafie.

Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa II Dificulti n corelarea complexului sonor cu simbolul
grafic i n nelegerea sensului convenional al simbolurilor lexiei.
Aceti subieci nu reuesc s citeasc cuvntul ca ntreg, ca o entitate
global, se produc ntreruperi printr-o intensitate mare la o parte a
cuvntului i scderii la cealalt parte.
Au dificulti n sinteza cuvintelor mari. Dificultatea se centreaz mai
mult pe foneme.
Omit cuvinte, foneme, se produc alungiri exagerate de bucle i linii,
plasare incorect a accentului, se produc contopiri.
La unii apare scrisul ca n oglind
Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa III Dificulti n respectarea regulilor gramaticale i
caligrafice.
Au tendina de a ocolii acele propoziii sau fraze la care nu erau
siguri pe ortografierea corect.
Citesc i scriu fr s respecte punctul, virgula, semnul
exclamrii, al ntrebrii, linia de dialog.
Alungesc unele grafeme, unele sunt prea mari, iar altele sunt
prea mici.

Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa IV Omisiuni de litere, grafeme, cuvinte, acestea sunt
mai frecvente la logopatii ce prezint tulburri de pronunie.
Acest fenomen apare mai rar n copierea unui text.
Apare mai des pe fondul handicapului de intelect i a celui de
auz.
Are frecvena mai mare n cuvintele lungi, la sfritul cuvntului
i propoziiei.

Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa V Adugiri de litere, grafeme, cuvinte.
Se manifest mai ales in scris. Se asociaz cu dereglri ale ateniei si de
percepie si cu exacerbri ale motricitatii. Grafemele sunt adugate la
sfritul cuvintelor.
Pentru citit este specifica adugarea literelor, a nceputului de cuvinte,
sau a cuvntului ntreg.
Grupa VI Substituiri i confuzii de litere, grafeme i cuvinte.
Substituirile se produc ca urmare a confuziilor dintre grupurile de
foneme, litere si grafeme asemntoare din punct de vedere:
- optic d-p-b, u-n, m-n, a-, s-, t-
- din punct de vedere fonematic, fie acustic i kinestezic f-v, b-p,
c-g, s-z, d-t

Manifestri n dislexo-disgrafie
Grupa VII Contopiri si comprimri de cuvinte contopirile in
scris se manifesta prin alungirea liniei de la ultimul grafem nct se
unete cu primul grafem al cuvntului urmtor. Se realizeaz
contopiri de cuvinte simple, textul este ilizibil i nelegerea
deficitar.

Grupa VIII Nerespectarea spaiului paginii, scrierea i
suprapunerea rndurilor. Fenomenul este specific la deficienii de
vedere, la cei cu stngacii, care scriu cu mna dreapt i la
ambidextrici.

Grupa IX Scrisul servil si citit-scrisul ca n oglind.
nclinarea exagerat spre dreapta sau stnga deformarea
grafemelor asemntoare din punct de vedere optic. Se manifest
n debilitate mintal grav si la copii stngaci.

METODE SI PROCEDEE PENTRU CORECTAREA
DISGRAFEI SI DISLEXIEI
A. METODE SI PROCEDEE CU CARACTER GENERAL
1. Exerciii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si minii
2. Educarea i dezvoltarea auzului fonematic
3. Dezvoltarea i structurarea capacitii de orientare i
structurare spaial
nlturarea atitudinii negative fa de scris-citit
B. METODE SI PROCEDEE CU CARACTER SPECIFIC
LOGOPEDIC

1. Obinuirea elevului s-i concentreze gndirea
asupra procesului de analiz i sintez a vorbirii
2. Formarea capacitii de recunoatere a erorilor
tipice n dislexo-disgrafie
3. Dezvoltarea capacitii de sesizare a relaiei
fonem-grafem
4. Dezvoltarea capacitii de discriminare auditiv,
vizual i kinestezic

Dezvoltarea i perfecionarea abilitilor
de scris-citit
1. Citirea imaginilor izolate i n suit
2. Citit scrisul selectiv
3. Citirea simultan i scrisul sub control
4. Citirea i scrierea n pereche
5. Citirea i scrierea n tafet
6. Citirea i scrierea n tafeta greelilor
7. Citirea i scrierea cu caracter ortoepic
8. Citirea i scrierea pe roluri
9. Citirea i scrierea pe sintagme
10. Exerciii de copiere, dictare i compunere