Sunteți pe pagina 1din 14

Aplicatiile LASER-ului

in medicina
Brasovean Laurentiu

Parametrii laser si interactiile
tisulare
Parametrul important care poate determina tipul de interactie intre
radiatia laser si tesut este energia depozitata pe unitatea de volum,
in fiecare punct din fiecare moment.
Ea depinde de energia laser absorbita si de disiparea caldurii in tesut.
Intrucat este dificil sa se determine in timp real energia efectiva de volum,
este necesar sa se gaseasca alti parametrii, mai adecvati pentru
carcterizarea procesului de interactie.

Tip de indepartare
a tesutului
Efect Parametru fizic efectiv
Necroza Biologic/fotochimic Densitatea de energie
Coagulare Biologic/termic Puterea
Vaporizare Piroliza/termic Densitatea de putere
Fotoablatie Explozie rapida/netermic Densitatea de energie in
impuls
Fotodistrugere Strapungere
optica/netermic
Densitatea de energie in
impuls/densitatea de
putere
In afara de acest parametru fizic efectiv, timpul de iradiere determina
regimul de interactie propriu-zis. Procesul depinde de parametrii laserului,
ca si de distributia si absorbtia energiei laser in mediu, geometria
tesutului si proprietatile optice si termice ale tesutului.

O parte din acesti parametri au in plus o comportare dinamica,
modificandu-se odata cu incalzirea tesutului.
Modul de distributie al intensitatii de-a lungul diametrului razei, marimea
spotului, durata pulsului cat si racirea suprafetei de interes reprezinta
principalele caracteristici in fuctie de care se alege laserul pentru efectuarea
procesului dorit.
Interactia laser-tesut este un proces optic, termodinamic si
biochimic cuplat dependent de lungimea de unda a radiatiei, de puterea
laserului si de caracteristici ale materialului, cum ar fi
coeficientul de absorbtie cat si de propagarea caldurii
in interiorul corpului si de reactii chimice stimulate optic.






Diferitele regimuri de interactie intre
impulsurile laser si tesutul biologic
pentru fluxurile laser care produc iradianta intre 10
3

10
6
(W/cm
2
) si cu durate intre 10
-3
10
-6
pot fi utilizate
ca bisturiu in chirurgia laser;

in cazul operatiilor efectuate prin ablatie
termica sunt necesare de iradiante ridicate 10
6

10
9
(W/cm
2
) si impulsuri in domeniul (ns);

pentru iradiante > 10
10
(W/cm
2
) si
impulsuri < 10
9
are loc distrugerea
tesutului prin strapungerea optica.

Efectul termic al laserului
Temperatura Efectul termic
37 C Normal
45 C Hipertermie
50 C Reducerea activitatii enzimelor
si a mobilitatii celulelor
60 C Denaturarea proteinelor si a
colagenului. Coagularea
80 C Permeabilizarea membranelor
100 C Vaporizare, descompunere
termica (ablatie)
>100 C Carbonizarea
>300 C Topire
Efectul termic al laserului
Bazat pe teoria
fototermolizei selective,
lungimea de unda, durata
pulsului si fluenta
laserului, au ca rezultat
croirea leziunii selectiv,
fara lezare termica
nespecifica asupra
tesutului inconjurator.

Efectul mecanic al laserului
Aceste efecte pot rezulta din crearea plasmei, a
vaporizarii explozive sau a fenomenelor de cavitatie, fiecare
din ele fiind asociate cu producerea de unde de soc. Cu laserul
cu Nd:YAG cu impulsuri de nano- sau pico-secunde, un flux
luminos de intensitate foarte mare pe suprafata ionizeaza
atomii si creeaza plasma.

La marginea regiunii ionizate exista un gradient de
presiune crescut care determina propagarea undei soc. Efectul
distructiv este determinat de expansiunea acestei unde soc.
Acesti laseri sunt folositi in oftalmologie pentru a sparge
membranele care se dezvolta adesea dupa implanturi de lentile
artificiale.

Efectul fotoablativ al laserului
Actiunea este foarte
superficiala, de ordinul catorva
microni, deoarece lumina la
aceste lungimi de unda este
foarte puternic absorbita de tesut.
Ca si exemplificare pentru
acest efect tehnica laser schimba
curbura corneei pentru a corecta
dificultatea de focalizare a
imaginii pe retina,tehnica alicat
in cazul miopiei si
hipermetropiei.
Efectul termodinamic al
laserului
Cele mai importante avantaje ale acestei tehnici comparativ cu laserii termici sunt:

Posibilitatea tratarii cu succes a tumorilor mici sau primare cu eradicare completa;
Posibilitatea tratarii omogene a uni arii largi;
Procesul de vindecare duce la un risc scazut de perforatie a organelor cavitare
comparativ cu laserii termici, ducand la un rezultat cosmetic mai bun (cancerele de
piele);
Are o oarecare selectivitate intre regiunile patologice si cele sanatoase.

Laser in Dermatologie
- Seintinerirea cutanata faciala si corporala ( stergerea
ridurilor superficiale de pe toata fata, pleoape, coada
ochilor ( laba de gasca), obraji, buze, decolteu, gat,
dosul mainilor;
- Serapia fotoimbatranirii = pete pigmentare, macule
hipocrome, capilare superficiale dilatate, ;
- Stergerea cicatricilor reziduale dupa acnee;
- Stergerea pigmentarilor cutanate ( melasma, cloasma,
etc.);
- Stergerea ridurilor superficiale;
- Sergerea vergeturilor;
- Tratamentul cicatricilor inestetice si/sau hipertrofice;
-Indepartarea tatuajelor;
Laserul in medicina dentara
Laserul si gsete indicaii n numeroase intervenii
stomatologice hipersensibilitatea dentinar :
- dezinfecia suprafeei dentare
- utilizri n endodonie
- rezecie apical
- ndeprtarea selectiv a smalului i a dentinei
- prepararea cavitilor
- detartraj
- tratarea suprafeei smalului (scop profilactic)- sigilri.
Efectul analgetic, antiinflamator i de biostimulare sunt princi
palele proprieti alelaserului aplicat n stomatologie.
LASER - CHIRURGIE N ORL
In patologia urechii, tumorile benigne ale pavilionului i conductului
auditiv extern pot fi ndeprtate prin vaporizare laser.
Otita seroas se poate rezolva printr-o intervenie de miringotomie
laser, adic crearea unui orificiu timpanal, de drenaj i aspirare a casei
timpanului.
Chirurgia laser i gsete cea mai frecvent utilizare n patologia rinologic, n special
n obstrucia nazal. De cele mai multe ori pacienii care se plng c nu respir pe nas
prezint fie o deviaie de sept, fie o form de rinit
Vaporizarea laser a cornetelor
nazale este o intervenie care se
realizeaz pe scaunul de consultaie, cu
anestezie local de contact (nu
injectabil), care dureaz aproximativ 10
minute pentru fiecare nar i nu care
necesit tamponament nazal.


Pacientul poate pleca acas dup
aproximativ 45 de minute cu o respiraie
convenabil.
Bibliografie
LASERUL I APLICAIILE LUI 2010
(Gabriela Punescu)

http://www.academica-medical.ro
http://www.viata-medicala.ro
http://www.alldental.ro
http://www.sfatulmedicului.ro

Va multumesc !