Sunteți pe pagina 1din 14

Nebulozitatea

Nebulozitatea reprezinta
gradul de acoperire al
cerului cu nori. Norul
constituie un sistem
coloidal format din picaturi
de apa sau cristale de
gheata de diferite
dimensiuni, aflate in
suspensie la diferite inaltimi.
Nebulozitatea se exprima in optimi din bolta cereasca (1/8...8/8).
Astfel, daca pe bolta cereasca exista doar "urme" de nori, gradul
sau de acoperire este mai mic de 1/8. Nebulozitatea este maxima
atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in intregime cu nori
(gradul de acoperire este de 8/8). In functie de plafonul norilor,
adica de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului, putem
vorbi de nori josi, medii si inalti. Partea atmosferei in care se
observa de obicei norii a fost impartita in acest sens in trei "etaje"
(superior, mijlociu si inferior). Spre exemplu, la latitudini mijlocii,
inaltimile aproximative ale limitelor etajelor sunt urmatoarele: -
etajul superior: de la 5 la 13 km; - etajul mijlociu: de la 2 la 7 km; -
etajul inferior: de la suprafata terestra la 2 km.
Un nor este o mas vizibil de picturi de lichid condensat
(ap pe planeta Pamnt) sau de cristale de ghea condensate
care se gsete n atmosfer deasupra suprafeei Pmntului sau
deasupra unei alte planete ce posed atmosfer. Exist o ramur
special a meteorologiei care studiaz norii, nefologia.
Pe planeta Pamnt, substana care se condenseaz este apa,
care formeaz picturi foarte mici de ap sau de cristale de
ghea (de obicei de 0,01 mm n diametru), care fiind
nconjurate de un numr imens de alte picturi asemntoare,
produc efectul vizibil de nori avnd culori variind de la albul pur
(cnd proporia de cristale de ghea este mare) pn la nuane
foarte nchise de gri (pentru norii ce conin picturi de ap n
proporie majoritar). O alt cauz a culorii norilor variind
ntre alb i negru, trecnd prin nenumrate nuane intermediare
de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflect la fel
toate lungimile de und ale luminii solare albe. Totui, cu ct
norul este mai gros i mai dens, cu att culoarea este mai
nchis, din cauza absorbiei luminii produs n interiorul norului.

Norii
Clasificarea norilor
Prima clasificare a norilor a
fost cea propusa de Luke
Howord in 1803. Aceasta
clasificare porneste de la
altitudine si de la aparenta
norilor. Ea a devenit baza
clasificarii in Atlasul
International al Norilor care
a fost publicat pentru prima
data in 1896.
Familia Cirilor sunt nori de gheata, inalti, fini, de
culoare alba cu stralucire matasoasa, in general
filamentosi si transparenti. Apar in fruntea unui
sistem noros si prevestesc schimbarea vremii in rau,
intr-o perioada de maxim 3 zile. Norii Cirostratus
produc in general fenomenul optic numit halo,
vestind ploaiea la un interval de 24 de ore.
Familia Cumulusilor in general compusi din picaturi
de apa, uneori cristale de gheata, sunt albi, masivi, cu
margini stralucitoare. Norii Cumulus de timp frumos,
aparuti dimineata prevestesc vreme buna.
Altocumulus care urmeaza Cirilor anunta ploaie si
descarcari electrice.
Familia Stratilor, dispusa in straturi, de culoare
cenusie sau albastrie, mai ales in compunerea
celorlalte familii de nori, prevestesc de obicei
stricarea timpului.
Familia norilor Nimbus, sunt nori grosi, in culori
sumbre, constituiti in general din picaturi de apa .
Asociati cu norii Cumulus anunta furtuna si ploaie
trecatoare, sau furtuna iminenta, ploaie in averse si
descarcari electrice. Norii din aceasta familei pot
aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul si
trasnetul.
La altitudini mari, de peste 6000 metri se formeaza
norii Cirrus, Cirrus uncius,Cirrostratus, Cirrocumulus.
La altitudine medie, intre 2000 si 6000 de metri se
formeaza norii Altostratus, Altocumulus lenticularis,
Altocumulus castelanus, Altocumulus undulatus,
Altocumulus.
La altitudine joasa, sub 2000 de metri se formeaza
norii Cumulus, Stratocumulus, Stratus, Fractostratus,
Cumulonimbus, Nimbostratus.
Altitudinile norilor
Apariia norilor se datoreaz cantitii de vapori de ap ce se
gsete n atmosfer la diferite nlimi.
Noiunea de nebulozitate este dat de gradul de acoperire a
bolii cereti cu nori, indiferent de nlimea la care ei se afl. La
fel cum apa n atmosfer se afl n cele tri stri de agregare:
solid, lichid i gazoas, tot aa se va ntlni i n compoziia
norilor. Cnd condiiile devin prielnice pentru apariia picturilor
fine de ap i a cristalelor de ghe ntr-un ansamblu aflat n
suspensie la o nlime oarecare deasupra Pmntului, se poate
spune c s-a format un nor. Aerul cald ridicndu-se, antreneaz
i vaporii de ap care se gsesc n cea mai mare parte la
suprafaa mrilor i oceanelor. n straturile superioare, dnd de
temperaturi sczute, se vor condensa sau chiar sublima, trecnd
direct n stare solid. i n cazul norilor, ca i al ceii, apa se
gsete n stare lichid sau solid, n funcie de temperatura
aerului: la temperaturi pozitive se afl sub form de picturi, la
temperaturi ntre 0 i -30 grade Celsius poate fi sub form de
picturi, dar i sub form de cristale de ghe, iar la temperaturi
ntre -30 i -50 grade Celsius, numai sub stare solid, adic de
cristale de ghea.
Steare de agregare a norilor

Precipitaiile atmosferice reprezint orice form
de ap care cade din atmosfer pe pmnt.
Formele de precipitaii
sunt: ploaia, zpada (ninsoarea), lapovia, grindina,
ploaia ngheat, chiciura i virga. Precipitaiile
sunt o component de baz a circuitului apei n
natur.
Precipitatii
Unitatea de masura Corelatia unitatilor de
masura
Cantitatea de
precipitatii
Milimetri (mm) 1 mm = 10000 litri/ha = 1
litri/m
2

Unitati de masura si instrumente
Instrumentul cu
citire directa
Aparatul
inregistrator
Locul instalarii
Cantitatea de
precipitatii
Pluviometrul Pluviograful Platforma
http://vimeo.com/35942359
Piesa de rezistenta a proiectului
Proiect realizat de Costea George-Alexandru in
colaborare cu: -www.wikipedia.com
-www.scribd.com
-www.images/google.ro
Bibliografie