Sunteți pe pagina 1din 41

MSURI DE PRIM AJUTOR

Prin msurile de prim ajutor se neleg primele ingrijiri


care se dau unui accidentat la locul de munc, dup
care acesta este transportat de urgen la o unitate
medical.
Eficacitatea msurilor de prim ajutor asupra vieii
accidentatului depinde de rapiditatea interveniei, de
prezena de spirit i priceperea celor care dau primul
ajutor.
Necunoaterea regulilor de prim ajutor,
ntrzierea i pregtirea ndelungat pot avea urmri
grave care pot duce la moartea accidentatului.

Primul ajutor n caz de rnire
Rana sau plaga presupune o distrugere a esuturilor corpului
datorit unui agent mecanic, termic, chimic sau electric.

Ce nu trebuie s facem

Avnd n vedere c de primul pansament depinde viitorul rnii
i al rnitului trebuie respectate urmtoarele regului:
1. S ne ferim s pansm rana cu orice i oricum, pentru a nu
contribui la infectarea ei;
2. S nu neglijm o hemoragie important, pe motivul c trebuie s
pregtim cele necesare pentru pansat, deoarece hemoragia este una
din cauzele cele mai importante ale ocului;
3. S nu tergem rana cu comprese, pentru a nu accentua durerea;
4. S nu turnm pe ran alcool sau tinctur de iod, care pe lng
faptul c mresc durerea favorizeaz dezvoltarea infeciei i ntrzie
cicatrizarea;
5. S nu aplicm pe rana proaspt substane grase ( jecolan, alifii
sulfamidate, sau alifii cu antibiotice), deoarece acestea mpiedic
drenajul secreiilor din plag, anihilnd aciunea absorbant a
pansamentului.
Ce trebuie s facem
Mai nti se examineaz rana.
Dac rana este grav se anun Salvarea, trecndu-se imediat la oprirea
sngerrii, combaterea durerii (algocalmin, antinevralgic) i strii de
panic a bolnavului.
Dac rana este mai uoar se trece la pansarea acesteia.
Executarea unui pansament corect se compune din urmtoarele faze:
1. Curarea i dezinfectarea rnii cu ap oxigenat 3% care prin
spuma produs scoate din ran corpii strini;
2. Aplicarea pansamentului compus din comprese sterile peste
care se aterne un strat de vat, mai gros sau mai subire n funcie de
cantitatea secreiei din plag;
3. Fixarea pansamentului n aa fel nct s nu cad, prin
nfare cu fei de tifon sau benzi de leucoplast, n funcie de regiunea
n care este rana;
4. Imobilizarea regiunii rnite.
Dup acordarea primului ajutor , orice rnit trebuie ndrumat la o unitate
sanitar.Nici o ran, orict de nensemnat, nu trebuie neglijat,
deoarece prin acordarea primului ajutor corect se pot preveni
complicaiile posibile ale rnilor.
Primul ajutor in cazul traumatismelor ochiului

Corpi straini in ochi

n cazul cnd un corp strin a ptruns n ochi, se cerceteaz cu
grij unde este situat: fie n globul ocular (n care caz pacientul este
ndrumat la spital), fie pe partea intern a pleoapelor, n care caz se
controleaz pleoapele n felul urmtor:
- pentru pleoapa inferioar: se apas uor cu degetul
mare al minii stngi pleoapa inferioar , cernd bolnavului s
priveasc n sus; se expune astfel fundul de sac inferior al
conjunctivei, iar corpul strin este uor de ndeprtat;
- pentru pleoapa superioar este necesar
rsturnarea pleoapei, care se face astfel: se apuc marginea sau
genele pleoapei superioare ntre degetul mare i arttorul minii
drepte, pentru ochiul stng i cu mna stng pentru ochiul drept;
se trag uor nainte, apoi se rstoarn, ntorcnd pleoapa peste un
b de chibrit nvelit n vat. n felul acesta apare fundul de sac
superior al conjunctivei, iar corpul strin se extrage cu colul unei
batiste.
Rnile ochiului

n cazul rnirii la ochi se va proceda astfel:
-se vor ndeprta din plaga ocular numai acele corpuri
strine mari i care se gsesc la suprafa;
- se cur pielea din jurul rnii cu alcool sau tinctur de
iod (nu se vor pune pe plag);
- se aplic un pansament steril.
De calitatea primului pansament depinde n mare msur modul n
care se vindec plaga ocular.
Primul ajutor n caz de hemoragii

Circulaia sngelui se produce ntr-un sistem nchis, format
din inim i vasele de snge. Deschiderea acestui sistem printr-un
proces distructiv, la orice nuvel al su, duce la hemoragie.
Cauza cea mai frecvent a hemoragiilor o formeaz
traumatismele de orice fel. Dup vasul din care se scurge sngele,
hemoragia poate fi:
-arterial ( snge rou deschis, oxigenat, care nete ritmic, o
dat cu btile inimii);
-venoas (snge rou nchis, ncrcat cu bioxid de carbon, care
curge n valuri, inundnd rana);
- capilar (snge rou, care mustete).
Dup locul unde se scurge sngele, deosebim :
-hemoragia extern ( sngele apare la suprafaa corpului);
-hemoragia intern ( ntr-o cavitate nchis);
-hemoragia exteriorizat ( ntr-un organ care comunic cu exteriorul);
-hematomul ( sngele se scurge n esuturi).
Ce nu trebuie s facem

1. Nu ridicm n picioare un accidentat cu o hemoragie
nsemnat, nu-l micm inutil, nu-i ridicm capul mai sus dect
restul corpului.
2. Nu creem panic n faa accidentatului, nu ne speriem noi
nine; cutm s-l linitim i s-i insuflm ncredere.

Ce trebuie s facem

A. n hemoragia extern, msurile de prim-ajutor difer dup
cantitatea i viteza n care se pierde sngele.
1. n hemoragia capilar, pentru obinerea hemostazei ajunge un
pansament compresiv.
Rana se panseaz cu un numr mai mare de comprese, peste care se
pune un strat de vat mai gros.
Peste pansament se trage apoi o fa strns.
Uneori, hemoragia nceteaz prin simpla splare a rnii cu ap
oxigenat.
2. n hemoragia arterial sau venoas, ne stau la dispoziie
trei metode de hemostaz provizorie:
- apsarea arterei pe un plan osos, ntre inim i ran, cu vrful
degetelor alturate de la ambele mini; Aceasta este o msur
temporar, de prim urgen care nu se poate aplica pe timpul
transportului, de aceea trebuie s recurgem urgent la compresiunea
circular a esuturilor.
-compresiunea circulara se face cu ajutorul unui garou ( un tub de
cauciuc care sa inconjoare bratul, antebratul, coapsa sau gamba, sa
le stringa circular sis a le innoade).
Garoul se aplica mai sus de rana,iar sub iel se pune o bucata de
pinza pentru a nu rani pielea. Acesta nu poate fi lasat pe loc mai
mult de o ora. Daca nu insotim victima la spital, prindem de garou
un billet pe care notam ora executata la care l-am aplicat.
- compresiunea arterei n flexiune forat a membrelor poate nlocui
garoul n anumite mprejurri.
B. n hemoragia intern sau exteriorizat suntem obligai s
lum urmtoarele msuri:
- culcm bolnavul n pat sau pe o ptur moale i l sftuim s stea
ct mai linitit cu putin, deoarece repaosul absolut duce adesea la
oprirea hemoragiei;
- anunm imediat medicul sau lum urgent msuri de transport;
- dac hemoragia este mare, aezm capul mai jos dect restul
corpului, pentru ca cel puin creierul s primeasc suficient snge;
- aerisim din belug ncperea, pentru ca bolnavul s inspire aer
bogat n oxigen.
Hemoragia nazal poate fi oprit astfel:
- bolnavul este aezat pe scaun, la umbr, cu capul dat pe spate,
rezemat de sptar, ct mai departe de sob sau calorifer;
- i desfacem cmaa la gt, cravata, centura;
- l sftuim s-i apese nara cu degetul;
- dac hemoragia nu se oprete, introducem n nar un tampon de
vat muiat n ap oxigenat;
- scoaterea tamponului se face ncet, cu grij, iar bolnavul va fi oprit
s-i sufle nasul, pentru a nu strni din nou hemoragia.
Primul ajutor n caz de fracturi, luxaii, entorse

A. Fracturile

Prin fractur se nelege ntreruperea continuitii osului n
urma unui traumatism. Fracturile sunt de mai multe tipuri: directe,
indirecte, complete, incomplete, deschise, nchise. Semnele dup
care se recunoate o fractur sunt: durerea, deformarea regiunii,
impotena funcional, scurtarea membrului fracturat i vntaia.


Ce nu trebuie s facem

1. S nu procedm brutal;
2. S nu expunem victima la micri inutile;
3. S nu o ridicm n picioare;
4. S nu o transportm la distan pentru a imobiliza fractura.
Ce trebuie s facem
1. n caz de fractur deschis ne comportm ca i n faa unei
plgi sau hemoragii. Oprim hemoragia i pansm rana. Abia dup aceea
procedm la imobilizarea regiunii.
2. Ca i n celelalte traumatisme, un calmant ( antinevralgic,
algocalmin) este binevenit.
3. Imobilizarea focarului de fractur este obiectivul principal al
primului ajutor. Aceasta se face cu ajutorul atelelor, fie improvizate, fie
confecionate special i dup urmtoarele reguli:
- la membre, atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur;
- orice imobilizare trebuie s cuprind cel puin dou articulaii ( cea de
deasupra i cea dedesuptul focarului de fractur);
- atelele se nvelesc n vat pentru a nu leza pielea;
- evitm s aplicm atelele pe locul unde osul vine n contact direct cu
pielea;
- tragem o fa n jurul atelelor i membrului, obinnd o improvizare
provizorie;
- faa nu trebuie s fie prea strns pentru a nu stnjeni circulaia
sngelui i a nu accentua durerea;
- la efectuarea imobilizrii particip cel puin 2 persoane.
4. Transportarea accidentatului la spital.
n cazul fracturii craniului , un semn important este hemoragia
exteriorizat prin nas, gur i urechi. Accidentatul trebuie transportat de
urgen la spital.
n cazul fracturii coloanei vertebrale, accidentatul acuz
dureri puternice
ntr-un punct fix, la cea mai nensemnat micare a corpului. Victima nu va fi
micat de la locul accidentului pn la sosirea Salvrii. n cazul n care nu se
poate apela la Salvare, mai multe persoane ridic victima, introducnd
palmele sub corp. Se aeaz victima pe un plan dur, fixndu-i capul ntre
dou perne i apoi se transport la spital.
n cazul fracturii oaselor bazinului , accidentatul acuz dureri
puternice la locul traumatismului i nu i poate mica membrele inferioare.Se
acord primul-ajutor ca i n cazul marilor traumatisme, bolnavul fiind culcat
pe o suprafa neted i tare.
Traumatismele toracelui pot fi nchise sau deschise. n cazul
traumatismului toracic deschis, prima grij trebuie s fie nchiderea imediat
a cavitii toracice, prin aplicarea unui pansament. Orice traumatism toracic
trebuie transportat de urgen la spital.
B. Luxaiile

Vorbim de luxaie cnd capetele oaselor articulate prsesc
poziia lor normal, ndeprtndu-se unul de altul. Luxaiile
traumatice pot fi nchise i deschise.
Semnele dup care putem recunoate o luxaie sunt: durerea,
deformarea regiunii, neputina de a mai face micri sau limitarea
micrilor, poziia anormal, scurtarea sau alungirea membrului
afectat.
Primul ajutor const n imobilizarea regiunii, combaterea
durerii i transportarea bolnavului la spital. Nu vom ncerca, n nici
un caz, s reducem luxaia. Nu vom ngdui nimnui s trag de
mn sau picior sau de degetul luxat i nici s supun articulaia
luxat la micri forate.
C. Entorsele

Entorsa este o ntindere exagerat a ligamentelor unei
articulaii, cu sau fr ruperea acestora.
Locul de aciune a traumatismului, durerea care se accentueaz
odat cu micarea din articulaie, umfltura la nivelul articulaiei,
uneori vntaia sunt semnele dup care recunoatem o entors.
Primul ajutor const n imobilizarea articulaiei afectate,
calmarea durerii, transportul accidentatului la spital.
Primul ajutor n caz de electrocutare

Curentul electric poate produce accidente de la cele mai
uoare pn la cele mai grave, adic oprirea respiraiei i a inimii.
Gravitatea accidentelor produse de electricitate este legat att de
caracteristicile curentului, ct i de starea accidentatului.
Reuita salvrii la electrocutai depinde n mod hotrtor de
rapiditatea cu care se aplic msurile de prim - ajutor.
Primul gest este acela de eliberare de la sursa electric, de
scoatere a accidentatului de sub tensiune, lundu-se toate msurile
de protecie pentru cel care acord primul ajutor.
Atunci cnd este posibil, metoda cea mai bun este de a ntrerupe
curentul sau a tia conductorii cu o unealt izolat.
Dac accidentatul se afl la nlime se iau msuri pentru prevenirea
cderii lui.
n caz c nu se poate ntrerupe curentul, se va ncerca
desprinderea accidentatului de conductor trgnd de el cu o funie
uscat, hain uscat, scndur sau orice obiect ru conductor de
electricitate.
Se poate ncerca desprinderea accidentatului trgnd de hainele lui,
dac sunt uscate. Este interzis n acest scop utilizarea lucrurilor umede
care pun i salvatorul n pericol.
Este necesar ca salvatorul s foloseasc mnui, s stea pe o
scndur i s nu ating nici o parte neacoperit a corpului
accidentatului.
Dac accidentatul i-a pierdut cunotina, ns i menine
respiraia proprie i inima continu s bat, se va supraveghea libertatea
cilor aeriene ( i se va susine maxilarul inferior, i se va mpinge capul pe
spate).
Dac electrocutatul nu respir, pn la sosirea medicului se va
face respiraie artificial gur la gur sau gur la nas. n caz c
inima nu bate, se va face masaj cardiac.
n cazul cnd accidentatul este contient, i se va da s bea un pahar de
ap n care s-au pus 6-7 grame de bicarbonat de sodiu.
Msurile de reanimare respiratorie i circulatorie trebuie luate i
aplicate nainte de a trece 4 minute de la oprirea respiraiei, deoarece
dup acest interval accidentatul nu mai poate fi adus la via ( creierul
nu poate tri mai mult de 3-4 minute fr oxigen).
Se va chema de urgen medicul n ajutor.
Primul ajutor n caz de arsuri chimice

In cazul arsurior de natura chimica ( cu acizi si baze ) primul ajutor consta
in:
Se indeparteaza imbracamintea contaminata.
Se spala imediat zona contaminate cu agenti chimici, cu multa apa si sapun
cel putin 15 minute.
Apoi, se procedeaza la neutralizarea regiunii atinse. In cazul arsurilor cu
acizi
se foloseste carbonat sau bicarbonat de sodiu in concentratie de 3%. In
cazul arsurilor cu baze neutralizarea se face cu acid acetic sau acid boric
3%.
Cind o substanta chimica atinge ochiul , primul ajutor consta in:
Spalarea cu multa apa, pleoapele vor fi tinute deschise larg, pentru ca
intreaga suprafata a ochiului sa fie spalata.
In cazul arsurilor cu baze, neutralizarea se face cu acid acetic 1% , iar in
cazul arsurilor cu acizi, neutralizarea se face cu bicarbonat de sodiu 1%.
Se va consulta imediat specialistul oftalmolog
In cazul in care o substanta caustica este ingerata, primul
ajutor consta in neutralizarea substantei, care se face prin
administrarea de lichide neutralizante in concentratie slaba, dar in
cantitati mari.
Daca s-au inghitit substante alcaline se va da accidentatului
sa bea apa cu zeama de lamie sau cu putin otet ( 100gr la 1 l apa ),
apoi lapte ;
Daca s-au inghitit acizi se va da accidentatului sa bea lapte,
apa cu bicarbonat de sodiu ( 50 g la un litru de apa ).
Se va evita vomitarea, deoarece exista risc de perforatie.
Indiferent daca s-au inghitit acizi sau baze , se mai pot da
accidentatului: oua crude,smintina,ceai de musetel si va fi
transportat urgent la spital
Primul ajutor in caz de arsuri termice

Expunerea brusca si indelungata la actiunea razelor solare,
iradierea caldurii de la un corp incandescent, actiunea directa a
flacarilor sau lichidelor fierbinti, actiunea unor substante
chimice
( acizi sau baze ), electricitatea, radiatiile atomice sau razele X sunt
cauzele arsurilor, usoare sau grave, dupa suprafata arsa a
corpului si dupa adincimea arsurii.
Arsurile de pina la 50 % din suprafata corpului sunt extrem
de grave, iar cele de 60% - 70 % sunt mortale.
Din punct de vedere al adincimii tesuturilor lezate, arsurile
sunt de trei grade:
-arsurile de gradul I sunt mai putin gravesi se manifesta prin durere
si inrosirea pielii
-arsurile de gradul al II-lea sunt mai grave si se manifesta prin
aparitia unor basici cu lichid, de piele rosie ;
-arsurile de gradul al IIIlea sunt si mai grave, arsura cuprinzind
straturile de sub piele, grasimea , muschii,oasele.
In ultima instanta, carbonizarea poate fi socotita ca o arsura de
gradul al IV-lea.
Ce nu trebuie sa facem:
-sa nu dezbracam accidentatul la locul accidentului;
-sa nu spargem niciodata basicile, deoarece expunem victima la
infectii;
-sa nu ungem locurile arse cu substante grase (alifii,ulei,smintina,
iaurt)
Ce trebuie sa facem
-scoatem accidentatul de sub actiunea cauzei care a produs arsura;
-daca avem la indemina apa curata, rece,in primele secunde dupa ce s-
a produs arsura, o turnam pe locurile arse pentru a intrerupe actiunea
caldurii asupra tesuturilor;
-daca hainele ard, aruncam pesta victima o patura ,o haina sau o
rostogolim in zapada, dupa imprejurari;
-in cazul arsurilor intinse, invelim accidentatul intr-un cearceaf curat si-
l transportam de urgenta la spital;
-ii dam un calmant si apa indulcita sau ceai;
-in cazul unei arsuri limitate aplicam un pansament steril;
-in cazul arsurilor de gradul I , care in general nu necesita ingrijire
medicala , spalam imediat pielea cu apa rece , apoi o stergem cu un
tampon de vata inmuiat in alcool;

Primul ajutor n caz de intoxicaie profesionala

Efectele noxelor si influenta lor asupra organismului sunt
prezentate detaliat in Noxe care pot sa apara in mediul de lucru
din IPPM pentru substante periculoase.
Masuri imediate care se iau in caz de intoxicare profesionala:
-Evitarea panicii
-Abtinerea de la tuse
-Se tine gura inchisa si nu se va respira adinc
-Se va acoperi gura cu o cirpa sau batista udata cu tiosulfat de sodiu
-Se va tine capul sus
-Retragerea cu calm din suprafata contaminata, evitind directia
scurgerii
-Accidentatul se scoate din zona gazata si se duce intr-o camera
calda
-I se va da sa inhaleze oxigen
-I se va da lapte si cafea
-Pentru intoxicatii mai grave se va transporta muncitorul imediat la
spital
Din punctul de vedere al aciunii pe care o au asupra organismului,
toxicele industriale pot produce:
- iritaia cilor aeriene i a plmnilor;
- asfixie, printr-o proast folosire a oxigenului, fie c nu poate fi
transportat la esuturi, fie c nu poate fi utilizat la acest nivel;
- narcoz, stare asemntoare cu beia prin aciunea toxicelor
asupra sistemului nervos;
- aciune particular, specific asupra anumitor organe;
- aciune caustic asupra pielii, cu producere de arsuri chimice.
Gazele i vaporii nocivi ptrund n organism pe calea
respiraiei, producnd intoxicaii. Condiiile n care se desfoar
munca pot favoriza intoxicaiile i mri gravitatea lor, astfel:
temperatura ridicat poate grbi viteza reaciilor dintre organism i
substana toxic; umiditatea poate modifica toxicitatea unor substane;
efortul fizic influeneaz ptrunderea i aciunea toxicelor n organism;
consumul de alcool mrete toxicitatea anumitor substane.
Fiecare lucrator trebuie instruit asupra substanelor toxice pe
care le manipuleaz , asupra cauzelor care produc mbolnvirea
(substana toxic) i efectul (apariia bolii).

Toxice iritante

Efectul substanelor iritante depinde de cantitatea n care
se afl n aer. De cele mai multe ori , mirosul caracteristic,
usturimile mucoasei ochiului i a nasului, tusea, strnutul l
avertizeaz pe muncitor de prezena substanei iritante n aer.
mbolnvirea se produce la persoanele care rmn timp
ndelungat fr s foloseasc mijloacele de protecie ntr-un loc
n care exist degajri de substane iritante, n concentraii mai
mici.
Principalele substane, cu efect iritant asupra cilor
aeriene sunt: bioxidul de sulf, mercaptani, hidrogen sulfurat,
hidroxid de sodiu, clor, bioxid de clor, hipoclorit de sodiu, acid
clorhidric.

Bioxidul de sulf
Gaz incolor, cu miros neptor, are un efect iritant deosebit de puternic
asupra mucoasei ochilor i a celei respiratorii. n concentraii
atmosferice moderate, aciunea se traduce prin:
- nepturi i arsuri n nas, strnut, nfundarea nasului, scurgeri
apoase sau mucoase din nri, uneori, sngerri, adeseori dureri
puternice n regiunea frunii;
- arsuri i usturimi n gt, cu tuse uscat, chinuitoare, greutate
n respiraie, uneori la nghiire; n cazurile mai grave se instaleaz
rgueala, iar tusea este nsoit de sput cu firicele de snge.
Primul ajutor
Const n scoaterea imediat a accidentatului din atmosfera
contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele putnd duce la
agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus ntr-o ncpere aerisit,
potrivit nclzit, att frigul, ct i cldura prea mare fiind duntoare.
Va fi culcat cu capul i trunchiul puin ridicate; I se vor descheia
hainele, pentru a nu-i fi stnjenit respiraia i se va ncepe
administrarea imediat de oxigen cu masca si oxigenoterapie.
Respiraia artificial este contraindicat n aceste cazuri. Daca respiratia
greoaie persista, se va solicita consultatie medicala.
Toxice sufocante
Unele substane chimice din grupa iritanilor exercit, atunci
cnd sunt inhalate, o aciune deosebit de grav asupra aparatului
respirator, provocnd sufocaia.
Clorul. Este un iritant foarte puternic i periculos al cilor
respiratorii superioare i a plmnilor. Dup ce ajunge n snge,
exercit aciune asupra esuturilor umane, concentraiile mari de clor
produc fulgertor moartea, din care cauz a fost folosit ca gaz de lupt.
Intoxicaia se manifest prin usturimea ochilor, a nasului, a gtului,
senzaie de sufocare, hemoragii nazale. Intoxicaia cronic se produce
prin respiraia ndelungat a aerului cu concentraii mici de clor,
producnd bronite i conjunctivite, pe piele pot apare iritaii, care pot
duce la exeme i acnee, dinii se stric repede. Clorul nu are efect
cumulativ asupra organismului, dac nu se ating concentraii mari n
aer.
Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului din
atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele putnd
duce la agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus ntr-o ncpere
aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct i cldura prea mare fiind
duntoare. Va fi culcat cu capul i trunchiul puin ridicate; I se vor
descheia hainele, pentru a nu-i fi stnjenit respiraia i se va ncepe
administrarea imediat de oxigen cu masca si oxigenoterapie.
Bioxidul de clor.
Este un iritant foarte toxic si periculos al cailor respiratorii
superioare si al plaminilor.

Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului
din atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise,
ele putnd duce la agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus
ntr-o ncpere aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct i
cldura prea mare fiind duntoare.
Va fi culcat cu capul i trunchiul puin ridicate; I se vor descheia
hainele, pentru a nu-i fi stnjenit respiraia i se va ncepe
administrarea imediat de oxigen cu masca si oxigenoterapie.
Respiraia artificial este contraindicat n aceste cazuri.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Hidrogenul sulfurat. Ptrunderea hidrogenului sulfurat n
organism se face aproape excusiv, respirnd aerul contaminat.
Toxicul ajunge rapid n snge, exercitnd aciune asupra sistemului
nervos central, avnd i un efect puternic iritant pentru cornee i
conjunctiva ocular, precum i pentru mucoasa aparatului respirator.
Cnd cantitatea de toxic inhalant este masiv, moartea poate surveni
rapid , prin oprirea respiraiei sau a btilor inimii. Concentraiile mai
mici de toxic produc o senzaie de oboseal, mai ales asupra
membrelor inferioare, ameeli i apoi pierderea cunotinei.
La ochi se manifest prin mncrime, usturime, lcrimare i
imposibilitatea de a suporta lumina puternic.
Primul ajutor const n scoaterea accidentatului din atmosfera
contaminat, ct se poate de repede. Dac respiraia acidentatului
este oprit, trebuie nceput imediat respiraia
artificial,oxigenoterapia. Respiratia artificiala se face chiar n cazul
de moarte aparent ntruct inima continu s bat cteva minute,
dup oprirea respiraiei. Administrarea de oxigen uureaz rapid
suferina accidentatului.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie medicala.
Mercaptanii.
Aciunea mercaptanilor se aseamn cu cea a hidrogenului sulfurat.
Introducerea unui halogen intensific puternic aciunea iritant.
Mirosul respingtor al mercaptanilor creeaz condiii de munc
neplcute, datorit pragului sczut de receptivitate olfactiv. La
concentraii mari n aer pot apare fenomene grave, ca urmare a aciunii
noxei asupra sistemului nervos central, care se manifest prin leinare,
convulsii, paralizie i moartea prin oprirea respiraiei. Concentraiile
foarte mici de mercaptani, provoac greuri, ameeli, cefalee, vrsturi i
diaree.
Primul ajutor const n scoaterea accidentatului din atmosfera
contaminat, ct se poate de repede. Dac respiraia acidentatului este
oprit, trebuie nceput imediat respiraia artificial,oxigenoterapia.
Respiratia artificiala se face chiar n cazul de moarte aparent ntruct
inima continu s bat cteva minute, dup oprirea respiraiei.
Administrarea de oxigen uureaz rapid suferina accidentatului.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie medicala.
Hipocloritul de sodiu.
Datorita clorului liber pe care-l contine provoaca intoxicatii.Are
actiune iritanta asupra ochilor,iar in contact cu pielea sau stropiri in
ochi provoaca arsuri puternice.

Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului din
atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele
putnd duce la agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus ntr-o
ncpere aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct i cldura prea
mare fiind duntoare. Va fi culcat cu capul i trunchiul puin
ridicate; I se vor descheia hainele, pentru a nu-i fi stnjenit
respiraia i se va ncepe administrarea imediat de oxigen cu
masca , oxigenoterapie si respiratie artificiala.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Hidroxidul de sodiu.
Este un iritant puternic pentru piele si mucoase, producind arsuri
adinci. Praful si ceata produc iritatii ale ochilor,nasului si gitului,
ducind la ulceratii.

Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului din
atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele
putnd duce la agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus ntr-o
ncpere aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct i cldura prea
mare fiind duntoare. Va fi culcat cu capul i trunchiul puin
ridicate; I se vor descheia hainele, pentru a nu-i fi stnjenit
respiraia i se va ncepe administrarea imediat de oxigen cu
masca , oxigenoterapie si respiratie artificiala.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Acidul clorhidric.
Provoaca accidente respiratorii, mai ales cind se gaseste sub forma
de ceata, care se formeaza prin reactia sa cu apa din atmosfera.


Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului din
atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele putnd
duce la agravarea rapid a strii victimei. El va fi dus ntr-o ncpere
aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct i cldura prea mare fiind
duntoare. Va fi culcat cu capul i trunchiul puin ridicate; I se vor
descheia hainele, pentru a nu-i fi stnjenit respiraia i se va ncepe
administrarea imediat de oxigen cu masca, oxigenoterapie si
respiratie artificiala.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Acidul sulfuric.
Efectul vaporilor de acid sulfuric asupra aparatului respirator se
manifesta prin iritarea cailor respiratorii superioare, guturai,
stranuturi, tuse, respiratie dificila.

Primul ajutor const n scoaterea imediat a accidentatului
din atmosfera contaminat. Orice eforturi fizice sunt interzise, ele
putnd duce la agravarea rapid a strii victimei.
El va fi dus ntr-o ncpere aerisit, potrivit nclzit, att frigul, ct
i cldura prea mare fiind duntoare. Va fi culcat cu capul i
trunchiul puin ridicate; I se vor descheia hainele, pentru a nu-i fi
stnjenit respiraia i se va ncepe administrarea imediat de
oxigen cu masca, oxigenoterapie si respiratie artificiala.
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Oxidul de carbon.
Oxidul de carbon este un gaz incolor, insipid care produce forme
grave de intoxicatie. Fenomenele toxice provocate sunt in general
cele ale anoxemiei (lipsei de oxigen). Riscul survine atunci cnd
arderea substanelor care conin carbon (crbune, lemn, gaze
naturale, pcur, benzin sau orice alt substan organic) se
face incomplet, printr-un aport insuficient de oxigen.

Primul ajutor const n nteruperea inhalrii de oxid de carbon
prin scoaterea imediat a intoxicatului din atmosfera contaminat.
n cazul cnd intoxicatul nu mai respir sau respiraia este
superficial sau neregulat se face administrarea imediat de
oxigen cu masca, oxigenoterapie si respiratie artificiala.
Intoxicatul va fi meninut culcat, nvelit .
Daca respiratia greoaie persista, se va solicita consultatie
medicala.
Reanimarea cardio respiratorie

O gama variata de accidente, de la raniri sau simple lovituri in
regiuni mai sensibile ( plex, carotida ),pina la otraviri, inec si
electrocutare pot produce oprirea respiratiei si a inimii.
Oprirea respiratiei sau a inimii duce in citeva minute la moarte.
Este stabilit ca, daca timp de 3-5 minute celulele creierului
ramin fara oxygen, se produc la acest nivel leziuni definite, care
nu mai pot fi vindecate prin nici un tratament: moartea va fi
inevitabila.
Perturbari ale functiei respiratorii
In astfel de cazuri se va cerceta cu mare rapiditate gradul perturbarii,
adica daca persoana nu mai respire de loc sau respire, insa superficial,
insufficient pentru mentinerea unei bune oxigenari a singelui. In
general, de mare valoare este observarea pieptului: daca se ridica sau
nu. De asemenea, trebuie observate buzele, unghiile si urechile care in
cazul oxigenarii insuficiente au culoare albastruie.
Dupa ce s-a stabilit ca accidentatul nu are respiratie, se va trece de
urgenta la aplicarea masurilor de prim ajutor.
Asezarea. Accidentatul va fi intins pe spate, cu capul inclinat inapoi,
daca are nevoie de respiratie artificiala.Daca accidentatul are respiratie
spontana, dar este fara cunostinta, va fi asezat intr-o parte, capul fiind
inclinat pe spate.
Inclinarea pe sapate a capului. Prin aceasta manevra se inlatura
astuparea cailor aeriene produsa prin caderea limbii la cel accidentat.
Aceasta manevra se realizeaza astfel: se aseaza una din miinile
salvatorului pe fruntea accidentatului, iar cealalta mina sub ceafa sau
pe barbia lui.
Insuflarea aerului.
Prin aceasta manevra se cauta sa se realizeze respiratia artifiiciala .
Respiratia artificiala se face dupa doua metode: compresiuni pe
torace cu trctiuni asupra membrelor
( respiratie indirecta ) si insuflarea aerului direct in plamini, prin
gura sau nas ( respiratie directa ) . Respiratia artificiala indirecta
se face in cazul in care victima are arsuri ale fetei, gurii sau
nasului. Cea mai eficienta este respiratia directa gura la gura
sau gura la nas si este realizata astfel :
-accidentatul este asezat pe spate;
-salvatorul aseaza o mina sub ceafa bolnavului, iar cu cealalta
apasa pe fruntea lui, dindu-I capul pe spate;
-salvatorul trage puternic aer in piept si cuprinde cu gura sau cit mai
etans gura accidentatului, apoi sufla aer in gura bolnavului,
urmarind daca toracele se umfla;
-elibereaza gura victimei, dindu-i astfel posibilitatea efectuarii
expiratiei. Se repeta acest ciclu de 12 ori/minut.
Deplasarea mandibulei.
Daca inclinarea capului pe spate si insuflarea nu dau rezultate in
crearea respiratiei, trebuie ca mandibula sa fie deplasata inainte.
Aceasta se poate obtine in doua feluri: sau se introduce degetul
mare in gura accidentatului si se trage maxilarul inainte, sau se
impinge inainte falca cu amindoua miinile asezate de o parte si
de alta a acestui os.

Curatirea gurii.
Daca in gura sint secretii, singe trbuie inlaturate de urgenta prin
stergere sau aspiratie. Pentru a indeplini aceasta se introduce
capul si umerii bolnavului intr-o parte, se deschide gura si se
curate cu degetele infasurate intr-o batista sau tifon.
Stopul cardiac

Stopul cardiac este oprirea brusca si neasteptata a inimii.
Diagnosticul opririi cardiace este destul de dificil pentru persoanele
neinitiate. Acest lucru trebuie cunoscut de oricine, pentru ca numai
asa se va putea acorda primul ajutor.

Luarea pulsului.
Pulsul se inregustreaza cu degetele, simtindu-se cel mai bine la
nivelul arterelor mari, de la git. La 30 de secunde de la oprirea inimii
se opreste si respiratia.
Culoarea albastruie a buzelor, degetelor si urechilor este un semn
de oprire cardiaca, insa nu certa.Starea de inconstienta este tot un
semn nesigur. La un minut dupa oprirea inimii, pupilele se dilate.
Sint insa situatii cind dupa consumul anumitor medicamente se
intilnesc dilatatii ale pupilelor. Odata inima oprita, circulatia singelui
a incetat, aprovizionarea cu oxigen nu se mai face, moarte survine
la scurt timp.
Reluarea activitatii inimii se poate face prin masaj cardiac
astfel:
-accidentatul va fi obligatoriu culcat pe spate, pe un plan dur;
-salvatorul sta de o parte a pieptului victimei, si ii aseaza palma unei
miini, iar cealalta deasupra ei, in partea de jos a sternului;
-salvatorul exercita apasarea, ajutindu-se de propria greutate a
corpului, astfel ca sternul sa se infunde cu 2-4 cm. Dupa
apasare ii ridica miinile, sternul revenind in pozitie initiala. Va
efectua 60-80 de apasari pe minut.
-controlul eficacitatii masajului se face prin luarea pulsului;
-salvatorul va masa inima fara intrerupere 1-2 minute, dupa care va
controla daca inima bate;
-la copii mici, pina la 4 ani, apasarea va fi efectuata mai domol, cu
doua degete.
Stopul cardiac este insotit sau precedat de stopul respirator.
De aceea in fata unui accidentat cu respiratia si inima oprite se va
proceda astfel:
-daca este un singur salvator, acesta va efectua 3 insuflatii dupa
tehnica respiratiei gura la gura sau gura la nas, dupa care va
exercita 12 apasari pe piept pentru masajul cardiac, urmind din
nou 3 insuflari si asa mai departe. Dupa 2-3 minute se va controla
aparitia pulsului.
-daca exista 2 salvatori, unul va efectua respiratia artificiala, iar
celalalt apasarile. Salvatorul care executa masajul cardiac va
numara de la 1 la 15, stiut fiind ca de la 1-3 se vor efectua
respiratiile, iar de la 4-15 aspiratiile. Nu se vor suprapune timpii de
insuflare cu cei ai masajului.
-daca exista 3 salvatori, cel de-al treilea va ridica membrele inferioare
ale victimei, oblic in sus, pentru ca singele sa se scurga catre
inima. Respiratia artificiala trebuie mentinuta oricit de mult timp,
daca inima continua sa bata. Masajul cardiac si respiratia
artificiala trebuie sa se efectueze fara intrrupere timp de 45 de
minute. Numai daca exista convingerea ferma ca inima nu a
inceput sa bata, dupa acest interval se pot parasi masurile de
reanimare.
VA MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE !


Ing.Fulop Daniela Dorina