Sunteți pe pagina 1din 44

ETIOLOGIE

MORFOLOGIE
PROPRIETATI FIZIO-CHIMICE
EPIDEMIOLOGIE
SEMNE CLINICE
LEZIUNI MORFOPATOLGIE
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
DIAGNOSTIC
PREVENTIE SI CONTROL
BIBLIOGRAFIE


Etiologie
Este o boala septicemica grava ce
afecteaza pasarile domestice,salbatice
si de agrement.
Diagnosticul de suspiciune:
Epidemiologia:
Receptivitatea : galinacee,palmipede(la
varste mai mari de 2 luni)

Etiologie
Sursele de infectie:
->pasarile bolnave,prin fecale si secretii;
->pasarile sanatoase,dar purtatoare(portaj
de lunga durata la porumbei si pasarile
salbatice);
Dinamica se coreleaza cu sistemul de
exploatare(evolutie mai severa in cazul
cresterii pasarilor pe asternut permanent;


Boala evolueaza:
SUPRAACUT/ ACUT (sistemic)
CRONIC (localizat)
Semnele clinice apar doar cu cateva ore inainte de moarte (1)
De cele mai multe ori, primul semn observate este moartea (1)
Semne frecvente: (1)
sindrom febril
anorexie
horiplumatie
scurgeri de tip mucos din gura (1) si nas (2)
diaree:
initial apoasa si alba
ulerior verzuie si cu mucus
tahipnee
cianoza imediat inainte de moarte, vizibila in zonele deplumate creasta si
barbite
Boala se finalizeaza prin cronicizare/ vindecare (1)
Exista si situatia in care pasarile trec prin boala dar mor datorita
emacierii si deshidratarii (1)
Scurgere mucoasa din
gura, bogata in P.
multocida, ce poate
contamina hrana si apa

Apare fie in urma unei infestatii cu o tulpina slab virulenta, fie in
continuarea formei acute (1)
Infectia este localizata (1)
Semne frecvente: (1)
inflamatia barbitelor, sinusurilor, articulatiilor mebrelor si a bursei sternale
leziuni exudative conjunctivale si faringiene
torticolis asociat cu infectia oaselor craniene, urechii medii si meningelui
(2)
abcese la nivelul tractului respirator (2) - raluri traheale si dispnee
abcese la nivelul capului (oasele craniului, sinusurile infraorbitare, tesutul
subcutanat, creasta si barbite) (2)
abcese in oviduct (2)
necroza pielii (curcani) (2)
Boala se finalizeaza prin moarte/ vindecare/ purtator clinic sanatos (1)
Abces de
dimensiuni mari
localizat la nivelul
barbitei drepte (3)

Barbite inflamate datorita unui abces in formare (3)

Inflamatia severa a sinusurilor infraorbitare (3)

Inflamatia urechii medii (3)

Torticolis, asociat cu infectia meningelui (3)

Hipopion, leziune de culoare alba in camera anterioara
a ochiului, cauzata de infiltrat celular (3)

Inflamatia seroasa a
conjunctivei (1)

Majoritatea leziunilor decoperite postmoetem sunt de natura
vasculara(1)
Leziuni frecvente: (1)
hiperemie generalizata, mai evidenta la nivelul venelor de pe viscere si la
nivelul vaselor din mucoasa duodenala; se pot observa microscopic
numeroase bacterii la nivelul vaselor hiperemiate
petesii si echimoze de diferite dimensiuni si cu localizari diverse
hemoragii subepicardice si subseroase
hemoragii la nivelul pulmonului, al grasimii abdominale si mucoasei
intestinale
cantitati crescute de lichid pericardic si peritoneal
CID si tromboza fibrinoasa
hepatomegalie asociata cu multiple focare de necroza de coagulare, de mici
dimensiuni
Cantitati mari de mucus in tractul digestiv
Ovarele gainilor ouatoare sunt afectate: foliculii maturi au aspect flasc ,
foliculii imaturi sunt hiperemiati, se poate gasi galbenus in cavitatea
peritoneala
Foliculi ovarieni hiperemiati si flasci (3)

Foliculi ovarieni necrozati, deformati si decolorati (3)

Hiperemia duodenului (1)

E caracterizata de infectii supurative localizate (1)
Leziuni frecvente: (1)
infectii supurative la nivelul tractului respirator, inclusiv
sinusuri si oasele pneumatice
pneumonie, mai des la curcani
conjunctivita si edem facial
infectii la nivelul articulatiilor, caviatii peritoneale si
oviductului
infectii la nivelul urecchii medii, oaselor craniului si
meningelui; exudat cazeos de culoarea galbena, infiltrat
heterofilic si fibrina
Dermatita fibrinonecreotica in zonele dorso-caudala,
abdominala, si pectorala ce se intinde pana la stratul muscular
(2)
Exudat cazeos, de culoare galbena in
sinusurile infraorbitare (3)

Exudat cazeos, dupa incizie (3)

Exudat cazeos la nivelul articulatiei jaretului (3)

Inflamatia bursei sternale (3)

Hemoragii la nivelul mucoasei intestinale
(3)

Hemoragii la nivelul mucoasei intestinale
(3)

Acumulare severa de exudat fibrinos pe
suprafata pleurala a pulmonului stang (3)

Hemoragii si petesii subepicardice
(3)

Hepatomegalie (tulpina slab
virulenta)(3)

Hepatomegalie si necroza de coagulare
(3)

Peritonita, aderente de galbenus din foliculii rupti (3)

Peritonita, aderente de galbenus din foliculii rupti (3)

Exudat cazeos in spatiul aerian al oaselor craniene (3)

Sectiuni sagitale prin craniu prezentand diferite grade de acumulari
de exudat cazeos in spatiul aerian al oaselor craniene (3)

Diagnosticul se pune prin izolarea bacteriei P.multocida, izolata de la pasari si
leziuni intalnite in aceasta boala (4)
Diagnosticul de suspiciune se poate pune pe baza observarii semenlor clinice si a
leziunilor (moartea, febra, anorexia, depresia, scurgerile mucoase din gura, diaree,
horiplumatie, scaderea productiei de oua asociata cu producerea de oua mai mici,
tahipnee, cianoza, etc). Iar dintre leziuni: congestia organelor cu mici hemoragii,
ficat si splina marite in volum, zone mici de necroza la nivel splenic si/sau hepatic,
pneumonie, uneori ascita si edem pericardic (2)
Diagnosticul de confirmare se pune prin izolarea P multocida, o bacterie care
creste cel mai bine la 35-37 grade. Izolarea bacteriei se face pe medii ca: agar cu
sange, TSA (tryptocase soy agar), DSA (Dextrose starch agar). Coloniile variaza
intre 1 si 3 mm in diametru dupa 18-24 ore de incubatie (4)

Izolarea bacteriilor din organismul animal se face din organe ca: ficat, maduva
osoasa, splina, sau sange prezent in inima de la animalele decedate; sau din
excretiile pasarilor la animalele care prezinta forme cronice de boala (pot prezenta
ca semne emacierea si letargia) (4)
Testele serologice nu sunt folosite pentru diagnosticul pasteurelozei aviare. Testele
serologice ca: aglutinarea pe lama, hemoaglutinarea pasiva, ELISA au fost
folosite experimental, dar nici una dintre aceste metode nu a fost sensibila.
Microscopia imunofluorescenta se poate folosi pentru identificarea P. multocida in
tesuturi si exudate (4)
De asemenea un ajutor in diagonosticul P. multocida poate fi dat de bioproba, prin
inocularea la iepuri, soareci, hamsteri subcutanat sau intraperitoneal cu 0,2 ml
exudat sau tesut macerat. Daca P. Multocida este prezenta, de regula animalul
moare la 24-48 ore iar din organismul acestora poate fi izolata cultura pura din
ficat sau sangele aflat in cord (4)

Profilaxie si Combatere
De cea mai mare importanta este pastrarea indemnitatii
etectivelor si realizeazii
prin:
- neachizitionarea de pasari din efective contaminate;
- izolarea stricta a efectivelor (gard, respetarea regulilor de filtru
sanitar
- limitarea accesului persoanelor straine.
-pIasa de sarma pcntru prevenirea accesului pasarilor salbatice
prin gurile de ventilatie, usi, etc):
- in cazul pasarilor din sectorul gospodariilor populatiei se
recomanda evitarea contactului atat cu pasarile din aIte
gospodarii. cat si alte specii de animale;
- respectarea normelor de igiena si alimentatie.
-evitarea infestatiilor parazitare, a unor boli infectioase si in
general a tuturor factorilor stresanti, care pot determina
scaderea capacitiitii.


Profilaxie si Combatere

Pentru profilaxia specifica s-au incercat pana in prezent o
gama impresionanta de vaccinuri inactivate si atenuate
(holera
aviara este prima boala infectioasa din istoria imunologiei
pentru prevenirea careia s-a preparat un vaccin
bacterian,de aparare a organismelor.

Profilaxie si Combatere
Imunoprofilaxia acestei boli, la gaini ramane problema
deschisa.
In vaccinarea antiholerica este necesar sa existe
corespondenta intre structura antigenica
a tulpinilor vaccinale si a celor din teren deoarcce imunitatea
incrucisata esteslaba sau nula.
Imunitatea predominanta in holera aviara este de tip celular,
din care cauza nu
se poate astepta o imunitate puternica de tip "totul sau nimic",
cum este in pseudopesta, ci numai o oarecare crestere a
rezistentei fata de infectie de tip "mai muIt sau mai putin" care
poate fi utila in cazul aplicarii unui complex de masuri menite sa
scada riscul si doza infctioasa, simultan in cresterea rezistentei
generale a organismelor:
Cresterea rezistentei fata de infectia pasteurelica la gaini se
obtine numai dupa 23 doze. administrate individual. ceea ce
constituie un inconvenient.

Profilaxie si Combatere
In general eficacitatea vaccinurilor antiholerice este limitata
de imunogenitatea redusa a pasteurelelor cultivate
diversitatea antigenica a tulpinilor din teren si rolul relativ
redus pe care il are imunitatea umorala specifica in rezistenta
antiinfectioasa din aceasta boala.
Rezultate bune cu vaccinuri cu germeni atenuati sau obtinut
la curci si la palmipede iar la gaini cu vaccinuri inactivate dar
cu adjuvanti uleiosi.

Profilaxie si Combatere
Holcra aviara este prevazuta in legislatia
sanitara vetcrinara ca 0 boala declarabila
oflcial si supusa masurilor de carantina de
gradul II. La aparitia ei se face 0 ancheta
epizootologica pentru stabilirea sursei de
infec tie si se iau masuri generale pentru optimizarea
tuturor factorilor de microclimat si
alimentatie, in intreaga ferma. in scopul
creterii rezistentei generale a pasarilor. Se recomanda sacrificarea
de pasari in cazul in
care au aparut cazuri de boala daca au greutatea necesara,
Se valorifica prin prelucrarea in
faina de carne sau distrugerea prin ardere
sau ingropare, daca nu au greutatea necesara
sacrificarii in abator. Halele depopulate se
curata si se dezinfecteaza, iar gunoiul evacuat
se depozitcaza pe platforme in conditii
de evitare a difuzarii germenilor. La restul
halelor, in afara de masurile generale igienico-
sanitare. se fac tratamente profilactice
Profilaxie si Combatere
In apa si furaje cu antibiotice pe baza
antibiogramei si se poate face si vaccinarea.
In cazul vaccinurilor vii se vor sista tratamentele
cu antibiotice si sulfamide pe durata a 4-5 zile
inainte si dupa vaccinare.
Carnea poate fi data in consum dupa
prelucrare termica, subprodusele rezultate de
la sacrificare si prelucrare se distrug

1. Y. M. Saif, Diseases Of Poultry 12th edition, Ed.
Blackwell Publishing, 2008
2. Mark Pattison, Paul McMullin, Janet M. Bradbury,
Dennis Alexander, Frank Jordan, Poultry Diseases
6th edition, Ed. SAUNDERS Elsevier, 2008
3. Cornell, Atlas of Avian Diseases, 2012
4. OIE, Terrestrial Manual Fowl Cholera, 2012