POLUAREA FONIC

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a

animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care
afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau
inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele
urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele
urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai
mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea
provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit;
disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres,
dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a
sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul
normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana
la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de
decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane.
Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi
asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de
zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum
ridicat in casti poate afecta urechea interna.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar
zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol
real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot
o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza
durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85
decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in
randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din
cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata
excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa
somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli
de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se
stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la
multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde
sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot
induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor
psihice.