Sunteți pe pagina 1din 51

Finantarea si creditul international

Studenti : Popovici Monica


Coordonator: Conf.univ.Dr. Posztos Olivia
Liana Meşter Szocs Alexandra

Oradea 2009
Sistemul Financiar Internaţional

Sistemul Financiar Internaţional poate fi definit generic ca fiind


ansamblul de norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări
instituţionalizate menite să coordoneze şi să organizeze comportamentul ţărilor
membre în domeniul fluxurilor financiare şi monetare internaţionale generate de
derularea unor operaţiuni comerciale sau necomerciale internaţionale.

Sistemul Financiar Internaţional poate fi privit şi ca ansamblul de pieţe,


instituţii, instrumente şi fluxuri financiare menit să asigure deplasarea în timp şi
în spaţiu a resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau investitorii
internaţionali) către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii
finanţării).

2
Sistemul Financiar Internaţional – funcţii de bază


Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri
(cheltuiesc mai puţin decât câştigă) către cei care au deficit de fonduri
(cheltuiesc mai mult decât câştigă).

Promovează eficienţa economică prin alocarea optimă a resurselor de capital
(riscuri şi costuri scăzute);

Permite valorificarea oportunităţilor de investiţii (fondurile sunt transferate
dinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută către domenii cu
productivitate ridicată);

Permite derularea fluxurilor de încasări şi plăţi;

Stimulează nivelul economisirilor şi al investiţiilor;

În concluzie: SFI are un impact major asupra dezvoltării economice

3
Sistemul Financiar Internaţional – premisele dezvoltării

Dezvoltarea SFI a fost potenţată de:


Dezvoltarea fluxurilor comerciale internaţionale;

Necesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi
operaţiuni specifice);

Variaţia temporală a consumului (raportul consum / venituri variază în timp);

Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor

4
Structura Sistemului Financiar

Tranzacţii
financiare
Companii private
Guvernul

Instituţii
Tranzacţii financiare Tranzacţii
financiare financiare

Populaţia Pieţe financiare

5
Pieţele financiare - caracteristici

PIEŢE FINANCIARE

Pieţe monetare Pieţe de capital


(scadenţă < 1 an): (scadenţă > 1 an):

foarte lichide;
- -
tranzacţii cu instrumente
-
tranzacţii cu instrumente de împrumut şi acţiuni
de credit; -
fluctuaţii mai mari de preţ
-
fluctuaţii reduse ale
preţurilor activelor =>
risc redus
-
Piaţa primară Piaţa internaţională a creditului
-
Piaţa secundară

6
Pieţele financiare - caracteristici
Caracteristici Pieţe monetare Pieţe de capital
Scadenţă Sub un an Peste 1 an
Riscuri Mai mic Mai mare
Instrumente Instrumente de credit Instr. de împrumut + acţiuni
Lichiditate Mai mare Mai mic
Volumul tranzacţiilor Mai mic Mai mare

Instrumente de credit Instrumente de împrumut şi acţiuni


- Titluri de stat; - Acţiuni obişnuite

- Hârtii comerciale; - Acţiuni preferenţiale


- Certificate de depozit; - Obligaţiuni

- Forward; - Participaţii la fondurile de investiţii


- Credits; - Poliţe de asigurare

- REPO - Participaţii la fondurile de pensii

7
Instrumentele financiare

Un instrument financiar este un contract între investitor şi


debitor;
Acest contract stabileşte:

mecanismul finanţării;

rolul fiecărei instituţii implicate în mecanism;

suma împrumutată;

scadenţa;

moneda în care se face împrumutul;

costul finanţării (rata de dobândă) şi modalitatea de plată a ei;

alocarea riscului între părţile implicate;

condiţiile de rambursare a împrumutului;

Alte aspecte (clauzele speciale din contractul de finanţare).

8
Resursele de finanţare pentru o companie

-Reinvestirea profiturilor;
Resurse -Majorări de capital;
interne -Conversia datoriilor în
acţiuni;
-Amortizarea mijloacelor
fixe.

Decizia de
finanţare

- Credite;
Resurse atrase
- Obligaţiuni;
- Acţiuni.

9
Instituţiile financiare de pe piaţa internaţională
I. Instituţiile financiare internaţionale:
Fondul Monetar Internaţional;
Grupul Băncii Mondiale (BIRD, IDA, CFI, MIGA);
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
Instituţii
financiare publice
Banca Europeană de Investiţii;
Banca Reglementelor Internaţionale;
II. Agenţiile guvernamentale:
Agenţii guvernamentale de creditare a exporturilor;
Agenţii guvernamentale de garantare a exporturilor;
Agenţii guvernamentale de asigurare a riscurilor;
III. Instituţiile depozitare:
Băncile comerciale;
Casele de economii;
Băncile mutuale de economii;
Uniunile de credit.
IV. Instituţiile non-depozitare:
Băncile de investiţii;
Fondurile mutuale;
Fondurile de pensii;
Companiile de asigurări; Instituţii
Companiile de finanţare;
financiare private
Fondurile cu capital de risc;
Societăţile de valori mobiliare. 10
Nevoia de finanţare la nivelul unei economii se determină ţinând de deficitul
de resurse generat de desfăşurarea activităţii companiilor
private sau persoanelor fizice din ţara respectivă.
Pentru a determina această nevoie trebuie mai întâi identificate consumurile
şi intrările de resurse în cadrul produsului intern brut:
Intrări de resurse: veniturile (populaţiei şi companiilor), impozitele încasate
de stat, economisirile;
Ieşiri de resurse: consumurile totale, cheltuielile guvernamentale şi
investiţiile.

În relaţiile financiar - valutare internaţionale, operaţiunile de creditare ocupă al doilea loc ca


volum total după obligaţiuni.
Creditul extern rămâne în continuare o opţiune demnă de luat în considerare de către
entităţile publice sau private care au nevoie de resurse pentru derularea unor operaţiuni
comerciale sau pentru finanţarea unor proiecte de investiţii.
Practica ultimilor ani a dezvoltat o serie de mecanisme de creditare externă specifice care
implică un număr însemnat de consorţii bancare şi de alţi intermediari financiari (instituţii
de garantare, societăţi de asigurare, companii de finanţare, bănci de investiţii etc.).
Riscurile în finanţarea internaţională


Riscul reprezintă o pierdere potenţială cauzată de producerea unor
evenimente în viitor;

În finanţarea internaţională riscul are o formă tridimensională fiind compus
din: riscurile de mediu, de proiect şi de firmă;

Riscul de ţară: este un risc legat de mediul din ţara gazdă a investiţiei sau
ţara debitorului

Riscul de dobândă: este un risc determinat de evoluţia nefavorabilă a ratelor
de dobândă pe pieţele internaţională

Riscul valutar: este un risc specific finanţărilor în valută fiind determinat de
evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb

Riscul de neplată: este riscul ca debitorul să se afle în incapacitate de plată a
serviciului datoriei contractate şi / sau de rambursare a împrumutului la
scadenţă;

12
Piaţa internaţională a creditului
Piaţa internaţională a creditelor


Piaţa internaţională a creditului a urcat pe locul 1 ca alternativă de
finanţare la nivel mondial după obligaţiuni;

În ultimii ani expansiunea creditelor a fost mai rapidă decât cea de pe piaţa
obligaţiunilor;

Ţările dezvoltate deţin o poziţie dominantă netă pe piaţa internaţională a
creditelor;

În ţările în dezvoltare valoarea totală a creditelor tinde să scadă;

Sectorul privat devine un jucător tot mai important pe piaţa internaţională
a creditelor (în locul băncilor);

Creditele pe termen scurt domină (în detrimentul celor pe termen lung)

Creditele sindicalizate capătă o importanţă tot mai mare.
I. Credite pe termen scurt:

Credite de prefinanţare;

Credite de export;
II. Credite pe termen lung:

Credite sindicalizate;

Eurocredite;

Credite paralele;

Credite“back to back” (subsidiare);

Credite cumpărător;
Credite furnizor.
III. Tehnici speciale de creditare:

Leasing / Factoring / Forfetare
Credite pe termen scurt
A. Credite pe termen scurt –Prefinanţarea Exportului

Producător Exportator
1
4-5
2
6
Banca Exportatorului 3
Guvern

1 –Contract de export;
2 - Credit;
3 – Refinanţare;
4 – Livrare;
5 – Plată;
6 –Rambursarea creditului.
B. Credite de scont

Exportator Importator
1

3 2
5
4
Banca X Alta bancă

1 –Contract de export bazat pe plata prin cambie;


2 – Acceptarea cambiei de către importator;
3 – Prezentarea cambiei băncii X spre scontare;
4 – Scontarea cambiei pe piaţa monetară locală;
5 – Plata exportatorului.

Taxa Scontului × Nzile


Valoarea scontului = Valoareanominala × (1 − )
100 × 360
C. Creditul de accept din partea băncii
importatorului

1
Exportator
Importator

4 3
2 5

Banca exportatorului Banca Importatorului


5

1 – Credit pentru export;


2 – Acceptarea cambiei de către banca importatorului;
3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului;
4 – Scontarea cambiei;
5 – Plata la scadenţă.
D. Creditul de accept din partea băncii
exportatorului

1
Exportator
Importator

4
3 2 5

Banca Exportatorului Banca Importatorului


5

1 – Contract de export;
2 – Acceptarea cambiei de către banca exportatorului;
3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului sau la altă bancă
locală;
4 – Scontarea cambiei;
5 – Plata la scadenţă contra cambiei.
E. Creditul transferabil

Exportator Importator
1

2 3 4

5
Companie de Banca Importatorului
Finanţare

1. Contract de export. Livrarea mărfurilor


2. Transferul creditului către o companie de finanţare;
3. Plata contra cambiei transferate;
4. Plata la scadenţă.
F. Acorduri de Credit Revolving

Acord de Credit Revolving – Angajament oficial, legal de extindere a creditului


în limita unei sume maxime prestabilite de-a lungul unei perioade de timp
determinate.


Acordurile sunt cel mai adesea încheiate pentru 3 ani.

Înscrisurile bancare acoperă de regulă o perioadă de 90 de zile, însă compania
poate să le reînnoiască în cadrul acordului.

Foarte folositoare când nevoile de finanţare nu sunt bine definite.

Foarte multe sunt astfel redactate încât la scadenţă debitorul să aibă opţiunea
de a le transforma într-un credit la termen.
G. Linia de credit

Linia de credit – Acord între un împrumutător şi un împrumutat, prin care


debitorul are acces la fonduri în limita unei sume specificate de-a lungul unei
perioade determinate de timp.


Consumatorul poate împrumuta orice suma care se încadrează în linia de
credit şi plăteşte dobândă doar pentru suma împrumutată;


Plata sumelor se bazează pe mecanismul revolving, având ca fundament
balanţa liniei de credit;


Dacă fondurile nu sunt utilizate în totalitate debitorul va fi obligat să
plătească penalităţi în favoarea creditorului.
Credite pe termen lung
A. Creditele sindicalizate

1
Beneficiar Banca lead manager
4
Grupul de Management 2 3

Grupul băncilor participante

Memorandum de plasament

5
Banca A Banca B

1 - Contract de credit cu o banca lead manager sau un consorţiu bancar de


co-manageri;
2 - Stabilirea grupului de management (din bănci);
3 - Stabilirea listei de bănci participante;
4 - Stabilirea condiţiilor creditului;
5 - Publicarea memorandumului de plasament;
6 - Obţinerea de fonduri de la alte bănci.
B. Eurocredite

3
Beneficiar Banca lead manager
1
4 Banca A

Banca B

Banca C
2 5
Grupul de
Coordonare
4
Transfer de capital de pe
pieţele locale

1 - Încheierea unui contract de credit cu o banca de prestigiu - lead manager;


2 - Constituirea consorţiului bancar;
3 - Constituirea grupului de coordonare;
4 - Stabilirea condiţiilor creditului;
5 - Stabilirea sumelor subscrise de băncile din consorţiu bancar;
6 - Atragerea de fonduri de pe piaţa monetara, depozite, investitori privaţi sau bănci
comerciale.
PLATA
Exportator Importator

GARANTAREA
CREDITULUI CREDIT AVANS

Banca exportatorului
Banca importatorului
ASIGURAREA
CREDITULUI
Institutie de garantare şi
asigurare a creditelor
REFINANŢARE

Societate de Institutie
asigurari guvernamentala
D. Credit Furnizor

LIVRARE
Exportator Importator

CREDIT FURNIZOR

GARANTAREA Banca exportatorului


CREDITULUI

Institutie de garantare şi
asigurare a creditelor REFINANŢARE

Institutie guvernamentala
E. Creditele paralele

1
Compania A Contract de Compania B
Credit

Credit în USD Credit în Lire


2 3

Filiala lui B Filiala lui A


F. Credite « back-to-back » (subsidiare)

3 1 2
Compania A Compania B

Contract de
Banca A Credit
Banca B
4 5
Credit in USD Credit in GBP

Filiala lui B Filiala lui A


Tehnici speciale de creditare
A. Contractul de leasing

1 7
Importator Companie de leasing

2
3
6 5
4

Companie de
Exportator
asigurări

1. Încheierea contractului de leasing;


2. Alegerea bunului de echipament;
3. Cumpărarea bunului de către societatea de leasing;
4. Emiterea facturii;
5. Asigurarea bunului de echipament;
6. Livrarea / montarea bunului de echipament
7. Plata ratelor aferente contractului de leasing.
Tipuri de contracte de leasing


Lease-back: vânzarea unui activ cu condiţia ca imediat acesta să fie preluat în
leasing pentru o perioadă lungă de timp.

Leasingul direct : producătorul închiriază bunul de echipament în mod
nemijlocit companiei;

Leasingul Indirect (Leveraged?): – compania de lesing realizează un împrumut
pentru a achiziţiona activul care va fi închiriat beneficiarului.

Leasingul Financiar: operaţiune pe termen lung, presupune amortizarea totală
până la expirarea contractului, iar cheltuielile de întreţinere, asigurare şi taxele
sunt suportate de către beneficiar.

Leasingul Operaţional: operaţiune de regulă pe termen scurt; nu acoperă toată
durata de viaţă economică a activului, societatea de leasing este responsabilă
pentru întreţinere, taxe şi service. Beneficiarul are alternativa de a pune capăt
contractului la scadenţă.

Leasingul Net : contractul de leasing nu include şi cheltuielile cu întreţinerea
bunului de echipament închiriat
Leasing vs. Finanţarea Datoriilor : Beneficii Potenţiale

1) Flexibilitate şi Accesibilitate
Acordurile de leasing sunt mai facile, rapide şi necesită mai puţine documente.
Acordurile de leasing sunt mai rapid aprobate în comparaţie cu proiectele
bugetare de mobilizare a capitalurilor.
Leasingul simplifică contabilitatea în scopuri fiscale.
Leasingul permite racordarea plăţii ratelor de leasing la circuitul monetar al
companiilor.
Leasingul permite evitarea problemelor legate de dreptul de proprietate.

2) Lipsa Restricţiilor
De regulă leasingul nu presupune restricţii care să vizeze protecţia.
Leasing vs. Finanţarea datoriilor: Beneficii Potenţiale

3) Evitarea riscului de uzură?


Nu în mod necesar – doar în cazul leasingului operativ cu drept de anulare.

4) Conservarea capitalului lucrativ


Leasingul presupune cheltuieli iniţiale mai scăzute decât o achiziţie.

5) Economii la taxe
Leasingul poate crea un scut fiscal mai larg decât cel oferit de deprecieri.

6) Uşurinţă în obţinerea creditului


Este adesea mult mai facil pentru firmele cu potenţial de risc ridicat să
negocieze un acord de leasing decât un acord de finanţare a datoriilor.
B. Factoring cu plata în avans

Exportator Importator

2
3 4 5
6
Companie de Banca Importatorului
Factoring

1. Încheierea unui contract comercial (de export);


2. Livrarea mărfurilor;
3. Cedarea facturilor către factor;
4. Plata contravalorii creanţelor cedate mai puţin dobânda si comisionul;
5. Plata la scadenta a datoriei debitorului.
I. Factoring cu plata la scadenţă

1
Exportator Importator

2
3 6 4
5
Companie de Banca Importatorului
factoring

1. Încheierea unui contract comercial (de export);


2. Livrarea mărfurilor;
3. Cedarea facturilor către factor;
4. Plata contravalorii creanţelor cedate mai puţin dobânda si comisionul;
5. Plata la scadenta a datoriei debitorului.
J. Forfetarea

1
Exportator Importator

2 3 4

5
Instituţie de Forfetare Banca Importatorului


Forfetare vs. Credit transferabil

Forfetare vs. Factoring

Forfetare vs. Scontarea efectelor de comerţ

49
Creditul Internaţional – Concluzii Finale

Exportatori Importatori

pre-finanţarea exportului; 
linii de credit;

scontarea efectelor de comerţ; 
acorduri de credit revolving

credit transferabil; 
creditul de accept;

creditul de accept (banca 
credite sindicalizate;
importatorului/exportatorului); 
eurocredite;

credite sindicalizate; 
credit cumpărător;

eurocredite; 
credite “back to back” ;

credite furnizor; 
credite paralele;

credite “back to back” ; 
leasing;

credite paralele;

factoring;

forfetare.
• Levi M.D. "International Finance", 2 ed., McGraw-Hill, New York, 1990;
• Holland J. B., "International Financial Management", Basil Blackwell, Oxford, 1993;
Madura J. C., "International Financial Management", West Publishing Co., St. Paul,
1995
• Frederick S. Mishkin, "Financial Markets and Institutions", Addison - Wesley, 1999;
• P.G.A. Howells & K.Bain - "Financial Markets and institutions"
• http://facultate.regielive.ro/cursuri/tranzactii_internationale/finantarea_tranzactiilor_i
nternationale-564.html
• http://www.capital.ro/dictionar/Corporatia%20Internationala%20de%20Finantare-
455.html
• http://ec.europa.eu/environment/climat/pdf/future_action/citizen_summary2_ro.
• C. Păun, “Aspecte financiare ale relaţiilor economice internaţionale”, Editura
Luceafărul, Bucureşti, 2003
• D. Miron, C. Păun, “Aspecte financiar-monetare ale relaţiilor economice
internaţionale”, , Editura ASE, Bucureşti, 2001