Sunteți pe pagina 1din 139

Curs

SEXOLOGIE








The Kiss Gustav Klimt
Pionieri
co-editor al Journal for Sexology, alturi de
Magnus Hirschfeld i alii
autor al "Comprehensive Handbook of
Sexology in a Series of Monographs".
primul volum din Prostituia

Iwan Bloch (1872-1922) -
printele sexologiei
dermatolog berlinez erudit
bibliotec cu peste 40.000 cri
studii socio-culturale n sexologie
1907 - noul concept de tiin a
sexualitii: Sexualwissenschaft
sau Sexologia
Pionieri
1919 - a deschis primul Institut de Sexologie
1921 - primul Congres Internaional de
Sexologie
1928 - co-fondator al Ligii Mondiale de Reform
Sexual (Havelock Ellis, Auguste Forel)
a scris primul tratat de sexologie:
Geschlechtskunde (5 vol., 1926 - 1930)

Magnus Hirschfeld (1868 - 1935) -
Einstein al sexului
a fondat prima organizaie pentru
drepturile homosexualilor - Scientific
Humanitarian Committee (1897)
1908 - Journal for Sexology
1913 - co-fondator the Medical
Society for Sexology and Eugenics
Ce este
sexologia?
Studiul tiinific al vieii sexuale normale i patologice
a fiinei umane i ntrebrile legate de domenii ca
formarea cuplurilor, reproducerii i studiul dorinei .

Sexologia clinic - studiul metodic al celor de mai sus
- prevenirea, diagnosticul i tratarea
problemelor de sntate de natur
sexual i relaional.
Comportamentul: ansamblul de reactii complexe
ale organismului la diferiti stimuli, reactii motivate
si organizate prin reflexe innascute sau castigate,
care au ca scop integrarea subiectului la conditiile
de mediu.
Comportamentul sexual: reprezinta un aspect
particular al comportamentului global si se
manifesta intr-o anumita perioada de timp. Acesta
apare la confluenta factorilor biologici (genetici si
hormonali) si determinantele educationale (care
poarta amprenta determinismului etic si social).

Structurile anatomice implicate in determinismul
comportamentului sexual
HIPOTALAMUSUL:
anterior (aria preoptica):
- arie diferita la cele doua sexe (caracter dimorfic);
- are rol de activare este responsabil de stimularea comportamentului sexual;
- domina in special comportamentul masculin;
- controleaza glanda hipofiza;
- controleaza functia SNV.
median (nucleul ventro-median):
- aboleste comportamentul sexual;
- afecteaza/diminua secretia hormonilor sexuali ducand la atrofia gonadica si de tract genital.
posterior (corpii mamilari):
- sunt implicati in comportamentul sexual al ambele sexe.
NEOCORTEXUL (emisferele cerebrale):
- lobul temporal lobotomia acestuia reduce invariabil libidoul.
- stimularea lobului paracentral determina euforie sexuala si dezinhibitie.
SISTEMUL LIMBIC:
- stimularea acestuia duce la sentimentul de satifactie, insa nu determina orgasmul.
- leziulinile bilaterale ale structurilor amigdaliene si ale zonei temporale determina
hipersexualitate, perturbarea orientarii sexuale, de unde si tenditele homo-/bisexuale, cat si
masturbarea continua.

Rolul hormonilor in determinismul
comportamentului sexual. Componenta
umorala.
Hormonii devin necesari pentru un comportament sexual, dar NU sunt
suficienti.
Hormonii sexuali (androgeni, estrogenii, progesteron) influenteaza diferit
comportamentul sexual si au efect diferit in fucntie de perioada in care
actioneaza.

ANDROGENII au rol de organizare si activare a comportamentului sexual si a
unor modele de comportament care sunt diferentiate inca din perioada
fetala. Au capacitatea de a organiza comportamentul sexual, actionand
asupra ogranismului nediferentiat sexual prenatal (in utero). S-a constatat
ca adm.precoce de androgeni in timpul sarcinii unui embrion genetic feminin
pot produce pseudohermafrodism (adica dezv.organelor mai apropiate de
tipul masc.), pe cand absenta lor, in aceeasi perioada, determina evolutia
spontata catre o morfologie genital-fem. Desi sunt hormoni masc., ei au un
rol atat la femei cat si la barbati. La barbati androgenii sunt necesari
pentru realizarea fazei consumatoare a comportamentului sexual:
imaginatie, initiativa; pe cand la femei androgenii cresc dorinta sexuala intr-
un mod mult mai eficient decat o fac hormonii estrogeni.

ESTROGENII sunt corelati mai mult cu functia gestagena (reproductiva), la
putertate asigura maturarea tractului genital reproductiv si feminizarea
morfologica a corpului (aparitia caracterelor sexuale primare, secundare si
tertiare). Au rol in copulatie prin mentinerea secretiilor lubrefiante ale
vaginului. La femei au efect prin cresterea atractivitatii sexuale, spre
deosebire de barbati la care au efect auspra scaderii libidoului.
PROGESTERONUL: la femei inhiba comportamentul sexualin faza luteala (a-
IIa faza a ciclului menstrual); are rol in stimularea si mentinerea sarcinii.
La barbati induc scaderea activitatii si capacitatii sexuale.

DIMORFISMUL SEXUAL
Structuri sexual dimorfice - sexul genetic reprez. de formula cromozomiala
si care se stabilesc in contextul fecundatiei ovuluilui.
- sexul gonadal al glandelor sexuale
(ovar/testicul apare din creasta gonadala a embrionului).
- sexul gonoforic al org.genit.ext. si care se
diferentiaza sub influenta hormonilor gonadali.
- struct.hipotalamice resposab.de
secr.gonadotropilor. Exista diferente anatomice intre volum diferiti
nuclei/nr/dimens./conexiuni sinaptice/continutul de neuromediatori.
- alte struct.SNC in special neocortex. S-au
mai descris diferente in struct.neuro-anatomica a corpului calos.
Diferenierea
sexual
Specia uman - 2 sexe: brbai i femei
Concordana perfect cantitativ, calitativ i
cronologic n dobndirea unui numr de
componente sexuale:
1) sexul genetic - corespunde formulei
cromozomiale diferite a brbailor (44XY) i a
femeilor (44XX)
44 de cromozomi autosomi
2 cromozomi sexuali, de tip XX la femeie i XY la brbat.
Sexul genetic le determin pe toate celelalte.
2) sexul cromatinian - la femeie n corpusculul Barr,
pe peretele intern al nucleului; lipsete la brbat
Diferenierea
sexual
3) sexul gonadoforic - depinde de canalele vectoare fabricate
de glanda genital: canalul Wolff (brbat) i canalul Mller
(femeie) - dau diferenierea organelor genitale interne
4) sexul gonadic - dat de diferenierea gonadei primitive n
ovar la femeie i n testicul la brbat
5) sexul gametic - legat de producerea de spermatozoizi de
ctre testicul i de ovule de ctre ovar, aceti gamei fiind
necesari fecundrii, pentru a aprea un nou individ
6) sexul hipotalamic - determinat de producerea de ctre
hipotalamus a unor hormoni speciali, care s stimuleze
funcia ovarelor sau testiculelor
7) sexul hormonal - determinat de producerea de hormoni
masculinizani (testosteron n principal) de ctre testicul i
de hormoni feminizani (estrogen n principal) de ctre
ovar
Diferenierea
sexual
8) sexul genital - determinat de aspectul organelor
genitale externe: penis i testicule - brbat, vulva - femeie
9) sexul somatic - corespunde aspectului particular al corpului
n ansamblu: talie, greutate, rspndirea pilozitii, toate
alctuind caracterele secundare sexuale i definind
diferenierea sexual morfologic, completat dup
pubertate
10) sexul psihic - recunoscut prin simpatiile, sentimentele si
comportamentul individului
11) sexul civil - cel nscris oficial n actele individului.
Corespunde cu sexul genital extern
Diferenierea sexual (morfologic, fiziologic i
psiho-social) progresiv
- etape: prenatal, de sugar, a
copilriei, a pubertii, a adolescenei, de
maturitate
Prenatal
Dezvoltarea oului ncepe n momentul concepiei -
spermatozoidul masculin ptrunde n ovulul feminin
-> contopire nuclei - refacerea celor 23 de perechi de
cromozomi (total 46) - caracteristici speciei umane
Cromozomii - mesajul genetic al prinilor (22 de la
mam i 22 de la tat)
- determin sexul (1 cromozom de la
tat X sau Y, si 1 de la mam-
totdeauna X)
Un individ - sex masculin (46XY) - ovulul a fost
fecundat de un spermatozoid cu
cromozom Y
- sex feminin (46XX) - ovulul a fost
fecundat de un spermatozoid cu
cromozomul X
Prenatal
Ovulul fecundat de spermatozoid -> oul
uman (zigotul) -> embrionul (lunile I-III de
sarcin) -> ftul (lunile IV-IX de sarcin) ->
dezvoltare n uter 40 de sptmni ->
esuturile, organele, aparatele i sistemele -
noi caractere morfologice i funcionale

La natere -> biei i fete - caractere
sexuale care hiberneaz mai mult de un
deceniu -> inapi relaiilor sexuale i
fecundrii n aceast perioad

Sugar
prima etap a autocunoaterii i a percepiei
schemei corporale

realizeaz limitele i prile corpului su, i
recunoate i i deosebete pe cei din jur
Copilrie
apare comportamentul social
se produce descoperirea i identificarea
sexului
3 ani i pun ntrebri despre originea
vieii si anatomia lor:
biat/fat
3-4 ani tie cu care dintre prini
seamn d.p.v. genital
5-6 ani - protesteaz dac este confundat cu sexul
opus
unele jocuri ale copiilor au subiecte cu caracter sexual
i accept identitatea sexual i de cele mai multe ori
i iau ca model printele de acelai sex
Copilrie
Inceperea cunoasterii propriului corp
Explorarea zonelor genitale accesibile (gland penian,
clitoris) al 2-lea an de via
Dupa unii autori - intre 2-5 ani primele orgasme
stimulare manual direct si inconstienta
contracii ritmice ale mm. pelviperineali (pt. reinerea urinii)
Deosebirea intre:
plcerea manipulrii organelor genitale i senzaiile date de
miciune i defecaie
mirosurile genitale i cele anale
Autoerotism inocent chiar n faa adulilor
Reprimarea brutal -> legtura dintre intimitate i plcerea
orgasmic (definitiv la 4-5 ani)
Copilrie
Perioada colar interes pentru diferenierea
sexual i informaiile despre sex

Autoerotismul intr in clandestinitate -> plcere
solitar

Experiene individuale + acumulri sociale (privete
curios atitudinile adulilor)

nva diferite maniere de contacte corporale
ntre aduli (mngieri, srutri, mbriri)
cu prinii (n special cu mama)
cu partenerii de joaca (n timpul jocurilor)

Copilrie
Caracter egocentric important ce este i ce are
Primul semn al personalizrii activitii sexuale -
pudicitatea
n comportamentul su sexual copilul nu face
deosebiri i nu are responsabilitate
Acest tip de comportament se poate prelungi i las
urme in adolescen i chiar la adult
nostalgii de fraternitate anonim
lipsa de responsabilitate social i afectiv -> legturi
sexuale neconsistente
partide de sex
comuniti sexuale
prostituie

Adolescena
Perioada de via n care comportamentul sexual
este tulburat

Datorit interaciunilor dintre:
acuplare
satisfacere orgasmic
relaia cu partenerul

Maturizarea sexual = legtur erotic complet

Autoerotismul se menine nc o bun perioad de
timp
revine dup perioada de laten din a 2-a copilrie
a disprut ignorana -> contiinta a ceea ce face

Adolescentul si
corpul su
Neliniti date de modificarea corpului fizic ->
angoas:
i se pare c nu crete ndeajuns -> i msoar des nlimea
i se pare c fesele sunt prea rotunde, snii prea proemineni
-> teama de feminizare

Nelinitile fizice se refer de fapt la problema sexual

Nelinitile cele mai manifeste:
Teama de o anomalie a organelor genitale
Probleme legate de erecie
Probleme legate de ejaculare

Pubertatea
Perioada de trecere de la copilrie la maturitate
Perioad evolutiv lung (8-10 ani), cu variaii
indidividuale determinate de factori genetici, rasiali,
geografici, socio-economici, de sntate, etc.
Modificri importante somatice, sexuale, biologice
i psihice:
maturarea sexual
apar caracterele sexuale (lat. pubere = a se
acoperi de pr)
Fenomene diverse - se instaleaz i se dezvolt
progresiv, ntr-un interval-limit de 10 ani (n mod
obinuit 4-5 ani), timp n care organismul femeii se
transform n femeie adult, iar al brbatului n
brbat adult
Pubertatea la
biei
<10 ani = precoce, >18 ani = tardiv
Modificri:
cretere i dezvoltare general
caractere sexuale primare, secundare, teriare
nceputul perioadei - dificil de depistat (primele
ejaculri trec , de obicei, neobservate)
10 ani - primele modificri n sfera genital
- nceperea creterii mai pronunate a
penisului i a testiculelor
12 ani - ncepe s creasc laringele, care la sfritul
dezvoltrii va proemina pe faa anterioar a gtului
(protuberanta laringiana = mrul lui Adam)
Pubertatea la
biei
13 ani - apare pilozitatea pubian, primul semn
evident al intrrii biatului n perioada pubertar
- la nceput este bine delimitat (de tip
feminin)
14 ani - ncepe ngroarea vocii, fenomen
strns legat de lrgirea i proeminarea laringelui,
precum i o tumefiere trectoare a glandelor
mamare (ginecomastie pubertar temporara)
15 ani - pigmentarea scrotului comparativ
cu restul tegumentelor
- ncepe s apar pilozitatea axilar i
mustaa

Pubertatea la
biei
15 ani - intr n funciune spermatogeneza, dei
ereciile spontane ale penisului pot fi observate i
naintea acestei perioade, n copilrie.
- intrarea n activitate a liniei seminale ->
ereciile apar mai frecvent, nsoite de eliminri de
sperm, produse la stimuli sexuali specifici
- aceste fenomene se produc de obicei noaptea
-> poluie nocturn, semnul precis al maturaiei
sexuale
- poluiile - la intervale diferite (2/lun), fiind
un fenomen normal pn la nceperea vieii sexuale
regulate.
Pubertatea la
biei
16-17 ani - pilozitatea feei cotinu s creasc
- apare i pilozitatea pe alte pri ale
corpului (membre, piept)
- pilozitatea pubian se extinde la nivelul
abdomenului, avnd conturul ters i cptnd
aspectul de tip masculin
- poate aprea acneea juvenila (mici
papule roii pe fa i pe spate, ce se pot transforma
n pustule-elevaiuni ale pielii pline cu colectii
purulente).
Cauze - factori hormonali, microbieni,
alimentari, igienici, etc.
Se exacerbeaz iarna i se amelioreaz
vara, prin expunerea la soare, disprnd n mod
normal dup 3-4 ani.
Rar, ea poate persista fiind nevoie de un
tratament special dermatologic.
Pubertatea la
biei
intelectul ncepe s domine
asupra sensibilitii i
sentimentelor
comportamentul fa de anturaj
este activ

16-17 ani (cont.)

Glandele sudoripare (din
regiunea axilar i inghinal) ncep
s funcioneze n mod exagerat ->
miros neplcut, ptrunztor
Caracterele sexuale teriare:
impulsul sexual ncepe s se
contureze -> mai exprimat
dect la fete


Pubertatea la
biei
Se definitiveaz aspectul exterior al individului
La sfritul creterii n lungime va avea urmtoarele
caracteristici constituionale, specific masculine:
Umerii - mai lai dect bazinul, coapsele se prelungesc n
dauna trunchiului, trunchiul este mai scurt, comparativ cu
membrele inferioare
Coapsele nu se ating pe faa lor interioar, lsnd un spaiu
liber la apropierea picioarelor
Musculatura predomin, esutul grsos fiind slab
reprezentat
Pielea este acoperit de pilozitate (pe fa - barba,
pilozitatea pubian se extinde fr limit precis deasupra
abdomenului)
Din punct de vedere funcional, in aceast perioad
ncepe spermatogeneza -> individ apt de
reproducere.
Complexul penisului
mic

Preocuparea fundamental: mrimea penisului
Penis mic = angoas ->
Piscin nu se dezbrac de fa cu altcineva
La du se ncovoaie pentru a disimula mai bine glandul
Alte motive de nelinite (dei lucruri NORMALE):
Un testicul care atrn sub cellalt
Proeminena corpului epididimului (deasupra testiculului)
Proeminena venei dorsale a penisului
Pictura incolor, vscoas, la nivelul meatului uretral
Devierea penisului n erecie spre stnga sau spre dreapta

Circumcizia
Teama de anomalii genitale -> decizia circumciziei
Motive - medicale prepu ce stranguleaz glandul
- religioase
- de igien si preventiv

Protejeaz impotriva - bolilor venerice
- cancerului de prostat

Nu exist o diferen de sensibilitate asupra plcerii
sexuale intre circumscrii si necircumscrii
- Plcerea i relaiile sexuale depind mai mult de factori psihici i
emoionali dect de o sensibilitate local ->
Creierul organul sexual
predominant al org.uman !

Probleme legate
de erecie
Erecii matinale legate de vise erotice

Culp fa de dorina sa sensibil la stimuli foarte
variai (srut, contactul cu partenera in timpul
dansului, atingerea n treact)

Situaii neateptate: examen, recitri sistemul
nervos rspunde angoasei cu o erecie

Erecia necontrolat NU ESTE - perversiune
- boal
- pcat
Probleme legate
de ejaculare
Ejacularea confirm virilitatea
Prima ejaculare amprent profund
Prima ejaculare:
masturbare
rar - emisie nocturn
excepional - reverie erotic
90% din cazuri - 11-15 ani
Sentimente amestecate plcere cu team, groaza
de a avea un copil, de a se goli de sev
Neliniti legate de ejaculare:
Orgasm fr ejaculare
Expulzie insuficient de lichid seminal
Ejaculare fr a simi plcerea
Emisia nocturn
wet dream surs de ingrijorare

Legat de vis dorinele cele mai secrete exprimate
sub form de simbol

O noapte de somn 4-5 perioade de vis

Visele cu caracter erotic pot conduce la orgasm att
brbatul ct i femeia brbatul le poate disimula
mai greu

Raportul Kinsey brbatul incult (puin imaginaie
erotic) are mai puine vise umede dect brbatul
cultivat

Pubertatea la
fete
Nu are o dat fix (prima menstruaie)
Perioad evolutiv (copilrie i vrsta adult)
Perioada in care ovarul intr n activitate
Modificri profunde genitale-viscerale, n
morfologia genital, psiho-morale
Se definesc bine:
- caracterele sexuale primare (vulva se
orienteaz in jos, se dezvolt aparatul erectil,
se dezvolt glandele lui Bartholin, vaginul se
alungete i capt o reacie acida);
- caracterele sexuale secundare (talia crete,
membrele se alungesc, pelvisul se lete,
grsimea se depune mai ales pe solduri, snii
se tumefiaz, apar perii pubieni i axilari);
- caracterele sexuale teriare (emotivitatea,
sensibilitatea, imaginaia, apare impulsul
sexual, dar nu atat de brutal ca la biei).
Pubertatea la
fete
Modificri - condiionate de glandele endocrine,
dirijate de sistemul nervos
- un nou echilibru neuro-endocrin -> faz
de fragilitate deosebit
Somatic, pn la 6 ani, fetiele nu se deosebesc de
biei
Dup 6 ani - formele sunt mai rotunjite la fetie,
bieii sunt mai musculoi
n jurul varstei de 9 ani se produce lirea bazinului,
care are ca urmare rotunjirea oldurilor.
Snii se dezvolt abia la 10-12 ani - la inceput, au
gruparea caracteristic sexului, se termin n plan
orizontal
Totodat, cu aceast vrst ncepe dezvoltarea
organelor genitale externe i interne.
Menstruaia
Adolescentele trebuie:
Avertizate de secreiile albe ale vaginului n
sptmnile/lunile care preced prima menstruaie
modificri hormonale de pubertate, NU INFECTII!
nvate s curee secreiile acumulate ntre
glandul clitoridian i capionul acestuia

3 aspecte:
Durerea i disconfortul
Neregularitatea menstrual
Restriciile n timpul menstruaiei
Durerea i
disconfortul
Spasm uterin (incert)
Cauz organic
Uter infantil
Himen neperforat
Infecie vaginal
Cauze psihologice

Adolescentele trebuie avertizate despre:
Starea de disconfort premenstrual (oboseal, melancolie,
ntrirea snilor, a abdomenului)
Durerea abdominal de la mijlocul ciclului
Strile sufleteti sunt n relaie direct cu modificrile
echilibrului hormonal

Neregularitatea
menstrual
n primii ani ciclul menstrual variaz foarte mult

Numai dup 20 de ani se fixeaz definitiv (medie
ideal de 28 zile)

Amenoree la o femeie n plin activitate genital
(exceptnd sarcina):
Schimbare de clim
Schimbare de hran
oc afectiv
Teama de sarcin
Dorina unei sarcini
Restriciile n timpul
menstruaiei
Anumite civilizaii femeia impur la menstruaie
Biblia, Coranul interziceau raportul sexual n
primele 5 zile ale ciclului i n urmtoarele 2 zile (nu
pentru a nu murdri brbatul, ci pentru a-i menaja
forele pentru procreere)

Femeia poate s practice coitul tot timpul (spre
deosebire de regnul animal) creierul a preluat
controlul asupra sexualitii
Dorina sexual cunoate, totui, 2 puncte
culminante:
ovulaie
perioada imediat urmtoare

Aspectul
exterior
Surse de nemulumire
acneea
pilozitatea
Provocate de hipersecreia suprarenal de hormoni androgeni
dezvoltarea snilor
Depinde de factorii ereditari
Poate fi mai lent sau mai rapid
Terminaiile nervoase de sensibilitate i de erectilitate nu
sunt proporionale cu volumul glandei mamare
Toate tratamentele locale menite s creasc volumul
snilor ineficace i periculoase
Chirurgia plastic rezervat i recomandat numai dupa
un consult de specialitate.

Pubertatea la
fete
n jurul vrstei de 14 ani - prima
menstruaie, anunat de o serie de simptome:
apare o scurgere vaginal albicioas (leucoree) periodic,
chiar ptat cu puin snge
senzaie de greutate
dureri in abdomenul inferior i bazin - se confund adeseori
cu apendicita, chist ovar, etc.
La nceput, menstruaia - la intervale neregulate,
dup cteva cicluri - o anume ritmicitate
Perii axilari vor crete la fetite mai trziu, abia dup
prima menstruaie
La vrsta de 15 ani se produc modificri evidente ale
bazinului
ntre 16-17 ani menstruaia devine regulat
n aceast perioad poate aprea i la fete acneea -
aceeai semnificaie i aspect ca la biei.
Pubertatea la
fete
Aspectul somatic al femeii diferit de brbat:
nlimea corpului este mai mic,
sistemul osos mai fragil, doar bazinul fiind mai lat, diametrul
bazinului depete pe cel al umerilor, trunchiul este mai
lung fa de coapse, coapsele se ating pe faa anterioar,
masivul facial se dezvolt mai puin, faa avnd uneori o
expresie copilreasc
esutul grsos este bine reprezentat
laringele crete puin, nct vocea rmne deschis
pielea - acoperit cu fire de pr, pilozitatea pubian - net
delimitat (pilozitate de tip feminin), acoper doar pubele
(muntele lui Venus)
la nivelul toracelui anterior se dezvolt snii
n cadrul caracterelor sexuale teriare tipic feminine
predomin sentimentele i instinctele
Himenul
Multe adolescente ii imagineaz himenul ca pe o
barier etan

Dificulttile raporturilor dureroase in, n majoritatea
cazurilor, de contracia reflex a muschilor
pelviperineali i a sfincterului vaginal

Forma himenului nu pledeaz n mod decisiv pentru/
contra virginitii

Aceste constatri trebuie s elimine inegalitatea prin
care, in anumite civilizaii, o femeie trebuie s-i
dovedeasc virginitatea
Hipertrofia unilateral
a unui sn
Uneori, dureroas -> teama de feminizare
sau chiar de alte boli

Provocat de o reacie hormonal trectoare

Dispare cel mai adesea n cteva luni sau ani

Medicul poate risipi nelinitea -> tratament
pentru grbirea regresiei tumefierii mamare
Pubertatea
Erik E. Eriksen Problema crucial a
adolescentului este definirea identitii sale
Dilemele pubertii:
Incertitudinile sale sunt trdate de atitudinea lui,
de comportament, vorbire
Cine este el? Un copil, nc, ori deja un adult?
Ce rol va avea n societate? Va putea s-i asume
funciile de iubit/a, amant/a, so/sotie sau
patinte?
Viaa va fi un succes sau un eec?
Aceste dileme explic multe dintre disperrile,
comportamentele ambigui sau ambracadabrante
ale adolescentului
Imaginea corpului este revelatorul fundamental al
dorinelor i insatisfaciilor sale.
Prejudecile
adolescentului
Satisfacia sexual a femeii este proporional cu
mrimea penisului

Potena sexual a brbatului depinde de talia
penisului

Lungimea penisului n erecie este proporional cu
cea n stare de repaus

Exist procedee ce permit mrirea taliei penisului
(cu excepia interveniei chirurgicale de mrire a
diametrului prin injectare de esut adipos
tegumentar)

Afirmarea
adolescentului
n faa pornirilor sexuale adolescentine bariere
familiale si sociale
Societatea pune accentul pe conflictul ntre
generaii politic de segregaie i de colonizare
paternalist fa de tineri
Familia impune norme represive i contradictorii
Placerea sexual = pcat, viciu, greeal prin excelen
Spectrul infamant al sarcinii
Represiunea sexualitii
3 ci folosite pentru a da fru liber instinctelor:
Masturbarea
Homosexualitatea
Relaia heterosexuala

Masturbarea la
biei
Organizat
Metode:
fantasme, iluzii (suport material: povestiri erotice,
imagini foto, video + proiectele de viitor)
Prima emisie spermatic
masturbare
poluie nocturn
Clandestinitatea adolescentin
Drog miraculos mpotriva unui eec, a plictiselii, a
lipsei de afeciune -> depirea dificultilor de
comunicare n relaiile heterosexuale

Masturbarea
la fete
1. Clitoridian
- orgasm foarte rar
2. Contracii ritmice ale muchilor pelviperineali

Emancipatele - vise orgasmice

Vaginul nu este nc integrat n schema corporal

Prima menstr senzaie de:
dezgust
team
satisfacie rusinoas



Masturbarea
la fete
Variaii infinite numeroase zone erogene
Primul orgasm:
Exerciiu de gimnastic
Plimbare pe biciclet/cal
Reproducerea contraciilor ritmice ale muchilor
fesieri, pulpelor, perineali
ncruciarea picioarelor i strangerea puternic a
feselor
Masturbarea
la fete
Stimulare manual

Proiectarea jetului de du

Penisuri artificiale
Lesbos obiecte din filde sau aur nvelite n pnz brodat
n argint
Milezienele penis de piele
Sienezele obiect de sticl umplut cu ap cald
Franuzoaicele obiect de cauciuc umplut cu lapte cald
Astzi vibromaseurul (vibratorul) permite unei femei s
ating, fr partener i fr oboseal, orgasme multiple
Masturbarea n
adolescen
Satisface apetitul plcerii orgasmice

Se devalorizeaz rapid, datorit evoluiei normale a
programrii comportamentale

Se resimte dorina de cellalt fantasme, visuri
erotice, dor

Comportament inegal
Calm erotic, sentimental, social
Autoerotism interior, suprri, exaltri, peripeii colare,
vacane aventuroase

Primele acuplri nu ntrerup masturbarea, pn la
instalarea unei relaii de durat


Homosexualitatea n
adolescen
Nu poate fi redus la o conduit - internat, lipsa
femeilor, nchisoare > homosexualitate ocazional

Cum se devine homosexual?
Cel mai adesea din ntmplare (ntlnind o
persoan pe care adolescentul o admir)

Homosexualul prima experien la 14 ani (mult
mai precoce decat heterosexualul)
Lesbienele prima experien la 19-20 ani

Nu exist o cauz precis attea homosexualiti
ci homosexuali exist
Homosexualitatea n
adolescen
Triada psihologic:
Narcisismul folosirea celuilalt ca o oglind pentru a se
pune n valoare
Teama de a nu-i pierde identitatea sexual
(pentru muli homosexuali problema crucial este posesia
penisului)
Culpabilizare de origine oedipian, la bieii crescui
ntr-o relaie prea intim cu mamele (complexai de dorina
incestuoas, refuz s mai aib de-a face cu femeile)

Una sau mai multe experiene n timpul adolescenei
nu duc la o adevarat homosexualitate

Adolescena vrst mai critic dect vrsta adult

Comportamentul
heteroerotic
mai multe faze:
Selecia partenerului sexual
Imagine global asamblat din semnale senzoriale pariale
Imagini - distan mare 20-25m vizuale - forma corpului
- distan medie 10-15m vizuale si auditive
- distan mic 1m auditive, oftalmice, tactile
Aprecierea valorii partenerului canoane
morfologice
Solicitarea de acuplare joc in doi
Actul sexual
Etapa preludiilor
Conjuncia sexual
Intromisiunea
Secvenele motorii
Disjuncia (dezinseria)

Comportamentul
sexual adolescentin
Legtura afectiv cu prinii se slbete
Vid comportamental umplut de primele iubiri
foarte serioase: schimb real de afeciune cu
persoane de aceeai vrst
Nevoia de iubire face parte din sociabilitatea
corporal -> tandree, gesturi de afeciune (nu
neaprat sexuale) Romeo si Julieta
Absolutism afectiv amplificare la maximum
(scrisori exaltate, poezii, desene, cntece) ->
primele nefericiri = tragedii
Gtile exces de indiferen -> opoziie pentru
formarea cuplurilor i izolarea lor
Diferenierea sexual
adult
o stare stabil - mai multe decenii

Caracterele morfologice (masculine i feminine) necesit doar
doze mici hormonale pentru a se menine n parametri normali

Aceti hormoni - necesari i pentru stimularea
comportamentului sexual i pentru a permite reproducerea

Semnele de mbtrnire apar mai inainte sau mai trziu, n
funcie de individ, in cursul deceniului al VI-lea

La brbat - funcia sexual scade progresiv, dar testiculele pot
produce spermatozoizi activi pn la sfritul vieii

La femeie ins, ovarele i inceteaz funciile in anii care preced
sau succed cu puin vrsta de 50 de ani, devenind
nefecundabil; erotismul scade, cu variaii foarte mari ca timp
de instalare i intensitate.
Diferenierea
sexual
Enumerarea tuturor acestor date ->complexitatea
determinismului sexual

Factori perturbani -> abatere de la modelul normal de
sexualizare sub aspect morfologic, comportamental sau sub
ambele aspecte.

Suficiente semne biologice difereniaz oamenii n brbai i
femei, ca stri stabile i (normal) ireductibile.

Strile intersexuale - excepia care ntrete regula, un mic
capitol al patologiei.

Difereniertea sexual, comportamental i psihologic - un
corolar al sexualizrii morfo-funcionale.
Diferenierea
sexual
Condiia masculin i cea feminin - 2 experiene
nici superpozabile, nici contrarii, nici simetrice
att n planul raporturilor obiective cu mediul care ne
inconjoar i cu legile biologice,
ct i in cel al structurilor subiective: sensibilitate, gusturi,
afectivitate, concepii asupra existenei etc.
Deosebirea natural ntre brbat i femeie
- Prilej clasic de conflicte, de controverse sau de
tradiii culturale, sociale, economice, politice
(iar uneori, din pcate, chiar de discriminri
fie!)
- trebuie s constituie, de fapt, o surs de
explorare, admiraie i completare reciproc pe
plan spiritual, cultural i social, ntrind astfel
fascinaia fireasc fa de cealalt jumtate" a
speciei noastre.
Impulsul
sexual
Activitatea sexual a omului are dou
componente: impulsul sexual i contactul
sexual
Impulsul sexual (libidoul, simul genital) -
determinat de plcerea produs de sex
Prezena sexului opus -> excitaie sexual
Actul sexual propriu-zis - precedat de
manifestri erotice ale ambilor parteneri, n
scopul apropierii fizice i psihice, pentru
realizarea contactului sexual.
Impulsul
sexual
Dezvoltarea progresiv a testiculelor i ovarelor
-> producerea de hormoni sexuali -> dezvoltarea
normal a organelor genitale, apariia i dezvoltarea
impulsului sexual, a dorinei de activitate sexual
Factorii psihici i senzoriali (vz, pipit, auz, miros)
matureaza impulsul sexual, orientndu-l spre
realizarea sexual, provocnd atracia unei persoane
fa de alta
Excitanii psihici in de comportamentul general al
persoanei de sex opus, viznd faptul c este
simpatic, amabil, inteligent etc.
brbatul atras de fragilitatea, nevoia sau dorina de
aprare a femeii
femeia atrasa de dorina brbatului de a o proteja,
manifestarea lui voluntar, aspectul viguros.
Impulsul
sexual
Factorii senzoriali
vzul - rol primordial - imagine plcut, frumoas,
atractiv a persoanei de sex opus, legat de
aspectul su fizic (fa, corp) i de mimic,
gesturi, mers, mbrcminte, podoabe etc.
excitanii tactili (pipitul) - rol deosebit n
producerea excitaiei sexuale
se remarc mai ales excitaiile plecnd din
anumite zone ale corpului (zone erogene) - prin
atingere produc i cresc excitaia sexual:
organele genitale, snii, buzele, coapsele,
palmele i chiar alte zone
excitaiile auditive contribuie la realizarea
impulsului sexual: vocea, timbrul acesteia, felul
de a vorbi (intonaie, oapte, muzicalitate etc.)
Impulsul
sexual
Factorii senzoriali
mirosul
natural, specific fiecrei persoane (dat de
tegumente, gur, nas etc.)
artificial, indus cu parfumuri sau alte produse
mirositoare
dintre plante, o semnificaie erotic o au florile
de salcm, tei, busuioc i mirosul de vanilie
Toi aceti factori enumerai mai sus
contribuie la realizarea impulsului sexual, a
atraciei, pe care o simt dou persoane de
sex opus
Rolul acestora - diferit ca pondere la diferite
cupluri, dar o relaie de calitate nu poate fi
conceput n absena acestor elemente
Raportul (actul)
sexual
= ultima faza a comportamentului heteroerotic

= scopul programului comportamental

= lant de acte instinctuale complexe

Relatia sexuala completa, complexa si benefica
= contopirea perfecta atat in planul
senzatiilor, cat si pe planul sentimentelor si
spiritualitatii
Ejacularea
Se produce reflex

Contractiile peniene (5-7) produc
progresiunea spermei si expulzia ei in vagin

Poate fi intarziata voluntar, dar nu poate fi
oprita voluntar

Ejacularea in afara vaginului = coitus
interruptus metoda de prevenire a sarcinii
suprima orgasmul feminin si diminueaza
orgasmul masculin

Orgasmul

= Echivalentul fiziologic si psihic al ejacularii ->
senzatie paroxistica placuta si o eliberare brusca din
tensiunea neuropsihica acumulata pana in acel
moment
Cateva secunde cateva minute
Intensificarea reactiilor generale ale organismului:
Corpul poate deveni aproape rigid (hipertonie
musculara)
Respiratia se poate opri
Ochii se inchid spasmodic
Privirea devine fixa
Pulsul se accelereaza la 100-150 bpm
T.A. sistolica creste


Orgasmul

Variaza foarte mult de la o femeie la alta, in
functie de atractia fata de partener si de
tensiunea sexuala
Declansat de vibratiile penisului in ejaculare,
de patrunderea spermei in vagin
Poate aparea si inaintea ejacularii
Se poate repeta in cursul actului sexual
Insotit de spasme ale musculaturii gatului,
bratelor, coapselor, gambelor
Postludiul
Stare de deconectare, destindere, satisfactie,
euforie
Revenirea treptata a penisului la dimensiunile
initiale
Ritmul respirator, pulsul si tensiunea arteriala
revin la normal
Foarte important: continuarea mangaierilor si
a manifestarilor de tandrete, interesul fata de
partener
Pentru femeie in mod deosebit, postludiul este
foarte important
De cate tipuri este sexul?

De patru tipuri:

1. Trist: cand ai cu ce si n-ai cu cine
2. Studentesc: cand ai cu cine, ai cu ce
si n-ai unde
3. Tragic: cand ai cu cine si n-ai cu ce.
4. Filozofic: cand ai cu cine, ai cu ce, ai
unde - dar DE CE?


TULBURARILE FUNCTIEI SEXUALE
Relatia sexuala normala dependenta
de foarte multi factori -> multe
posibilitati de perturbare

Cauze care intereseaza partenerul,
partenera sau pe ambii -> diminuarea
sau cresterea activitatii sexuale sub
diferite aspecte.
Hipersexualitatea
= Activitatea sexuala ce depaseste normele considerate
ca normale, obisnuite

In materie de biologic, in general, si de omenesc, in
special, limitele normalului sunt relative, dificil de
precizat -> exista, totusi, elemente care, prin
prezenta lor, vor da fenomenului respectiv atributul
de situare la limitele normalului sau chiar in sfera
anormalului.

Hipersexualitate = situatia cand dorinta sexuala,
realizarea ei sau ambele depasesc parametrii
considerati ca normali -> conflicte de diferite grade
fie in cadrul cuplului, fie cu cei din jur, adesea fiind
vorba si de manifestari agresive sau atentat la bunele
moravuri.
Hipersexualitatea
masculina
Are la origine:

1. Tulburari psihice obsesionale

2. Tulburari neuroendocrine
Tulburari psihice
obsesionale
apar la cei care traiesc in promiscuitate sau la cei la
care preocuparile sexuale devin o obsesie
Tipuri:
a. Don-Juanismul - cautarea permanenta de noi relatii sexuale,
care sa satisfaca (prin numar) o vanitate bolnava, un
narcisism exagerat
- Expresie a imaturitatii sexuale, a fricii permanente ca nu
este iubit, a indoielii asupra propriei virilitati
- Relatiile nu sunt afective, caci individul nu investeste deloc
sentimente in ele
b. Casanova (aventurierul venetian) - barbatul adulat de mai
multe femei pe care, insa, le dispretuieste
- Tine sa se razbune in contul unui esec anterior in dragoste
b. Satiriazisul sau satirismul (satir - divinitate greaca cu chip de
tap) - barbatul cu o excitatie sexuala permanenta si
inepuizabila, gata oricand, oriunde si cu oricine pentru un
contact sexual.

Tulburarile
neuroendocrine
determinate de traumatisme, tumori, sechele dupa
encefalite sau meningite, toxoplasmoza
Consecinta: secretie in exces de hormoni sexuali
daca se instaleaza in copilarie -> modificari somatice si
tulburari sexuale
daca apar la adult -> doar tulburari ale impulsului sexual si
libidoului si o dezvoltare exagerata a pilozitatii
Excesul de hormoni androgeni (testosteron mai ales)
-> cresterea musculaturii, a fortei fizice si intelectuale,
a impulsului erotic si a dorintei sexuale, uneori
aparand chiar o agresivitate sexuala
Hipersexualitatea
feminina
Activitate sexuala care depaseste media normala

Poate fi cauzata de excesul de hormoni androgeni
(tumori ovariene, de suprarenala), de boli tiroidiene,
tuberculoza, alcoolism, dar si de factori genetici,
sociali (anturaj, educatie), psihologici

Se manifesta de obicei prin:
cresterea sensibilitatii si excitabilitatii
cresterea capacitatilor fizice si intelectuale
diminuarea instinctului matern si a autocontrolului
Hipersexualitatea
feminina
a. Hipersexualitatea propriu-zisa

b. Nimfomania

c. Erotomania

d. Complexul Dianei

e. Narcisismul


Hipersexualitatea
feminina
a. Hipersexualitatea propriu-zisa - fie un
comportament sexual normal ca realizare, dar
excesiv cantitativ
- fie patologic, pervers ca realizare (in acest
ultim caz actul sexual este realizabil si
satisfacator doar in anumite conditii si cu un
anumit partener)

Comportamentul sexual excesiv cantitativ
comporta un numar mare de parteneri, raporturi
sexuale numeroase

Hipersexualitatea
feminina
b. Nimfomania (uteromania, andromania, bulimia
sexuala, ,,foamea" sexuala) - activitate sexuala
excesiva, necontrolata si nesatioasa, fara criterii de
selectie a partenerului, fara criterii etice, morale sau
sociale, fara cautarea satisfactiei sexuale propriu-
zise, cu remarca la simplul contact fizic cu un barbat
sau cu mai multi
Afectivitate putin dezvoltata, instinctul matem slab,
de obicei sunt agresive, dificile, egoiste, geloase
Asemeni unei drogate impinsa de o pornire
irezistibila -> isi ofera corpul primului venit, fara a fi
capabila de discernamant
Nu-si poate controla placerea sexuala: tanar sau
batran, cersetor sau intelectual, barbat sau femeie,
pentru ea nu conteaza partenerul


Hipersexualitatea
feminina
Pofta ei - pe masura deceptiilor: nimfomana nu
ajunge decat rareori la orgasm, lasand in urma ei
amaraciune si dispret -> factor autodistructiv care o
incita la noi aventuri -> cerc vicios
Nimfomana nu trebuie confundata cu obsedata
sexuala (ale carei fantasme erotice nu se
concretizeaza intr-o relatie adevarata) si nici, mai
ales, cu prostituata, cu care este uneori asimilata
deoarecc amandoua se invart prin aceleasi medii,
una pentru a gasi un partener, cealalta pentru a gasi
un client
Nimfomana cedeaza primului venit pentru ca doreste
sa cunoasca orgasmul; dar orice noua tentativa se
soldeaza cu un esec, pentru ca nici un partener nu o
poate satisface, oricat de dotat ar fi el.
Odata cu deceptia si insatisfactia, apar sentimente
de remuscare, devalorizare si inutilitate.

Hipersexualitatea
feminina
c. Erotomania - comportament sexual inadecvat, avand
la baza un delir erotic
- apare la femei drogate, nevrotice, schizofrenice,
maniace, cu dementa senila
- relateaza ,,povesti de dragoste" din care nu lipsesc
aventuri, urmariri etc., toate rod al imaginatiei lor
delirante

d. Complexul Dianei (zeita greaca a padurii si vanatorii)
- dorinta inconstienta de a fi barbat
- atractie catre preocupari barbatesti, unele atitudini
virile (sunt autoritare, agresive, dominatoare),
afectivitate scazuta, instinct matern diminuat
- poate fi agresiva sexual.
Hipersexualitatea
feminina
e. Narcisismul (Narcis-personaj mitic grecesc, indragostit de
propriul sau corp) - prezinta concomitent o conduita
hipersexuala si o paradoxala frigiditate
- Prea preocupata de ea insasi, nu se abandoneaza niciodata
nici pe plan sexual, nici in planul tandretii -> recurge la
partener doar pentru a se pune in valoare -> esec
- Uneori simuleaza orgasmul doar pentru a da partenerului o
mai buna imagine a ei
- Prea preocupata de a crea iluzia voluptatii - nu reuseste sa
se abandoneze si intra in panica atunci cand partenerul o ia in
serios.
- Refuza a fi considerata ca un obiect utilitar, iar rezultatul nu
poate fi decat un esec.
Uneori - autosexualism bazat pe autoerotizarea
contemplativa a propriului corp, a propriilor evidente sexuale
(sani, organe sexuale), atractie si dragoste fata de sine insasi
-> deviatie comportamentala, perversiune sexuala.
Narcisismul se poate manifesta si la barbati, dar rnult mai rar.
Atitudinea in
hipersexualitate
Ajung rar la medic - cand vin o fac fie pentru ca au si
alte cauze (prurit, scurgeri genitale, boala venerica), fie
pentru ca au intrat in conflict cu partenerul sau cu
societatea, cu legea (cazuri medico-legale).
In cele mai multe cazuri, fiecare se considera ,,mai
dotat", ,,mai barbat" ca alti barbati, sau ,,mai femeie"
ca alte femei si nu consulta medicul (generalist,
internist, endocrinolog, ginecolog, psihiatru), ->
potentiali candidati la depasirea limitelor medicale,
sociale sau legale, ale comportamentului sexual normal
Cea mai buna conduita: sfatul unui medic sau al unui
psiholog in fiecare caz in care se observa o depasire a
ceea ce este firesc, normal, obisnuit in comportamentul
sexual
Hiposexualitatea
Tulburare care se caracterizeaza prin
nerealizarea, in diferite grade, a unui act
sexual normal, cu satisfactie sexuala normala
Hiposexualitatea masculina
(impotenta)
Sistemul nervos - rol esential in sexualitate ->
modificarile functionale nervoase pot influenta
comportamentul sexual
Cauze: oboseala, epuizarea, astenia nervoasa, emotiile
puternice, frica, nelinistea, starile depresive, abstinenta
prelungita, plictiseala, lipsa de interes fata de partener,
dar si unele boli endocrine, boli nervoase (traumatisme,
tumori, infectii), avitaminoze, subnutritie, boli de
metabolism (diabet, obezitate), intoxicatii (alcoolism,
tabagism, stupefiante), imbatranire
Scaderea dinamicii sexuale poate aparea trecator,
ocazional ->cauza favorabila pentru un alt esec (teama,
lipsa de incredere in propriile forte - barbati cu o viata
spirituala si afectiva mai bogata, cei care abia incep
viata sexuala, dar se poate intampla oricarui barbat,
fapt care trebuie stiut si explicat celor in cauza
Hiposexualitatea
masculina
Impotenta = doar atunci cand esecul se repeta chiar
fata de femei diferite, chiar daca exista conditii
adecvate pentru relatii sexuale in bune conditiuni si
chiar daca exista dorinta realizarii lor
Doar fata de o anumita persoana -> impotenta
electiva, cu sanse maxime de vindecare

Modificari (singure sau in diferite asocieri):
a. tulburari ale impulsului sexual (ale dorintei
sexuale, libidoului)
b. tulburari de erectie
c. tulburari de ejaculare
d. tulburari de orgasm (satisfactie, voluptate)

Tulburari ale
impulsului sexual
Absenta sau reducerea preocuparilor erotice
Cauze:
Psihologice:
nelinistea, anxietatea, sentimentul de frica, de vinovatie (legatura
extraconjugala)
mediul ambiant defavorabil (zgomot neasteptat, persoane
straine)
absenta unei comunicari cu partenera prin gesturi, mangaieri,
cuvinte (partenera putin cunoscuta sau ,,de ocazie")
partenera ironica, dominatoare, agresiva, creand complexe
barbatului
senzatie dezagreabila provocata de vocabularul partenerei, de
mirosul acesteia
Mai ales la barbatii cu o anumita labilitate neuropsihica, sau
cu o educatie rigida, la adolescenti care abia incep viata
sexuala, la ipohondri, isterici, paranoici
Organice: insuficiente endocrine (testiculara, tiroidiana,
hipofizara), boli cronice (pulmonare, renale, hepatice,
cardiace), diabet zaharat, intoxicatii cronice (alcool, tutun,
stupefiante).
Tulburari ale
impulsului sexual
In general - la tineri bine ancorati in mediul lor socio-cultural,
care fac dragoste din cand in cand, dar fara a simti o veritabila
dorinta.
- Dozajul lor hormonal si aparatul genital normale -> le
lipseste apetitul sexual
- Conditii familiale, sociale sau religioase care ar fi putut sa-i
inhibe (uneori ei spun ca niciodata nu au fost atrasi de o femeie
cu adevarat)
- Moderarea dorintei lor este pe masura constrangerilor
inconstiente pe care si le impun.

Starea de fapt a majoritatii celibatarilor -> evita cu grija
situatiile critice care i-ar confrunta cu dorinta feminina
- Folosesc uneori si alibiul de a urmari femei inaccesibile (deja
angajate in alte relatii sau locuind in alta tara)
- Cand imprejurarile ii obliga sa treaca la fapte, isi tradeaza
insuficienta apetitului, ori chiar repulsia fata de femeie.

Tulburari
de erectie
Imposibilitatea realizarii actului sexual, desi exista dorinta
Tipuri ale tulburarilor de erectie:
a. anerectia totala (atunci cand nu se produce nici un fel de
erectie, nici cea matinala)
b. anerectia intentionala (apare doar atunci cand se iveste
ocazia contactului sexual, in rest erectia fiind posibila)
c. anerectia electiva (doar fata de o anumita persoana)
d. erectia incompleta (penis ceva mai flasc, fara rigiditatea
caracteristica erectiei normale)
e. erectia abandonatoare (cand cedeaza imediat dupa
intromisiune sau inainte de ejaculare)
Erectia intentionala - apare o oarecare erectie ce dispare
imediat ce penisul atinge vulva, sau putin dupa aceea. Totusi
acesti pacienti, de obicei tineri, care-si doresc cu pasiune
partenerele, cunosc in singuratate o erectie normala - cand se
apropie de persoanele iubite sunt torturati de certitudinea
esecului inhibitie care cedeaza in general usor, insa teama
unui alt esec poate duce la abstinenta prelungita
Tulburari
de erectie
Impotenta ocazionata de deflorare - inhibitii conjugate ale celor
doi parteneri:
Femeia - vaginism considerabil tentativelor de penetrare
Barbatul - in fata responsabilitatii sale incepe sa se indoiasca
de aptitudinile sale sexuale (va fi oare la inaltime?) -> erectie
slaba, insuficienta pentru penetrare, sau una intermitenta,
care dispare odata trecut pragul vulvei.
Tulburari secundare de erectie: dupa ani si ani de viata sexuala
normala, la un moment dat, sub efectul unei emotii prelungite
sau a unei oboseli intense, subiectul vede ca incepe sa-i scada
virilitatea (impotenta totala sau inhibitie doar fata de sotie sau
doar fata de amanta, dorita totusi cu ardoare)
- Cauza derizorie: o reflectie critica asupra dimensiunii penisului,
un esec profesional, o interventie chirurgicala (hernie, varicocel)
- Vulnerabilitatea barbatului la emotii care se raporteaza
domeniului erotic
- Mecanismul sexual se afla intr-un echilibru fragil
Tulburari
de erectie
Teama de femei conditioneaza un numar mare de cazuri de
impotenta masculina.
Nereusind sa-si impace aspiratiile legitime pe plan socio-
profesional cu dorintele unei impliniri personale, femcia are
tendinta de a se arata agresiva in raport cu partenerul sau
In fata celei mai mici reticente a partenerei, in fata dispretului
afisat sau tacit, a gestului ei de nerabdare, in fata unui ton
ridicat, barbatul ,,coboara steagul"
Disparitia interesului pentru partenera (varsta, aspect,
agresivitate, neintelegeri) constituie un factor major in aparitia
anerectiei secundare intentionale
Cauza psihologica 90% din cazuri
10% - Cauza organica: boli sau tratamente dupa boli


Tulburari
de erectie
Afectiuni:
boli nervoase (meningite, encefalite, tumori,
traumatisme)
boli endocrine (testiculare, tiroidiene, hipofizare)
intoxicatii (alcoolism, tabagism sever, stupefiante)
boli vasculare (ateroscleroza)
imbatranire
Medicamente:
antihipertensive
diuretice
antiulceroase
antidepresive
barbiturice
estrogeni

Tulburari de
ejaculare
Ejacularea apare de obicei dupa 60-100
frictiuni, in 2-10 minute de la intromisiune,
dar poate aparea si dupa o perioada mai
lunga sau sub 2 minute

Tipuri:
1. Absenta ejacularii
2. Ejacularea precoce
3. Ejacularea tardiva
Tulburari de
ejaculare
1. Absenta ejacularii, permanenta (anejacularea totala) sau
numai ocazionala (intermitenta) -insoteste de obicei
anerectia totala sau pe cea intermitenta
Barbati cu o anxietate marcata in timpul actului sexual, le
lipseste orgasmul
Forme clinice de anejaculare intermitenta:
numai fata de o partenera, in restul cazurilor ejacularea
fiind normala
doar in timpul raporturilor sexuale, insa acesti barbati pot
ejacula in somn
anejacularea la contact sexual, dar ejaculeaza prin
automasturbare, iar altii prin stimulare de catre partenera
Uneori, lipsind ejacularea, erectia poate fi mentinuta cu mult
peste limitele normale -> fie producerea mai multor orgasme
ale femeii in cursul aceluiasi contact (dandu-i o satisfactie
deosebita), fie absenta orgasmului la femeie, care nu a
receptionat jetul spermatic al barbalului.

Tulburari de
ejaculare
Cu timpul, acesti barbati lipsiti de libido, fac frecvent impotenta
erectila

Anejacularea poate aparea fie la persoane neurastenice,
depresive, anxioase, fie poate fi determinata de unele boli
organice: ale maduvei spinarii, ale prostatei, ale uretrei, dupa
operatii de prostala sau dupa tratament cu unele medicamente
(clorpromazina, haloperidol).

Tratamentul anejacularii = tratamentul cauzei

Terapia de cuplu - etape: autostimulare (masturbare), care
poate duce in mod obisnuit la ejaculare fara partenera ->
masturbare in prezenta partenerei -> provocarea ejacularii prin
slimularea manuala si pe urma chiar orala de catre partenera ->
stimulare a intrarii vaginale si intromisiunea vaginala, imediat ce
pacientul percepe iminenta ejacularii. Femeia introduce penisul
partenerului in vagin, continuand stimularea manuala a
penisului si accelerand miscarile pelviene

Tulburari de
ejaculare
2. Ejacularea precoce - destul de dificil de definit, desi in
general acest termen desemneaza situatiile cand ejacularea
se produce sub 2 minute de la intromisiune, cel mai adesea
sub 30 de secunde, iar uneori chiar inainte de intromisiune
(,,ante portas")
Durata contactului sexual - variabila si timpul necesar unei
femei pentru a atinge orgasmul este si el foarte diferit ->
ejaculare precoce = situatia in care barbatul nu isi poate
intarzia ejacularea dupa dorinta, fie prin intreruperea actului
sexual, fie prin incetinirea miscarilor de copulatie
Fiziologic, pacientul resimte putin / nu resimte deloc
senzatiile premergatoare ejacularii -> nu-si poate controla
reflexul ejaculator -> Tratament: Reinvatare senzoriala -
concentrare asupra senzatiilor erotice. Invatarea masajului
senzitiv implica participarea celor doi parteneri.
Tulburari de
ejaculare
Stimularea - progresiva -> partenerul sa devina constient de
iminenta producerii ejacularii
Etape:
stimularea manuala uscata a penisului;
stimulare manuala folosind produsi lubrefianti
stimularea sexuala
Scopul - aducerea pacientului in situatia de a percepe senzatia
premergatoare orgasmului
Din acest moment barbatul poate incerca contactul sexual

Tulburari de
ejaculare
3. Ejacularea tardiva - peste 20 minute
se produce dupa:
excese sexuale
consum de alcool
prin distragerea atentiei
prin intreruperea miscarilor copulatorii
prin insuficienfa hormonala androgenica (legata
de o boala sau de varsta)
Dupa un anumit timp pot aparea dureri, congestie,
edematiere, transformand placerea in disconfort sau
chiar suferinta.

Tulburari de
orgasm
Tipuri:
lipsa totala a orgasmului (anorgasmie)
Diminuarea orgasmului (anorgasmie partiala) -
barbati cu nevroze, surmenaj sau care nu simt
atractie fata de partenera
In asemenea cazuri, barbatul, desi are dorinta,
erectie si ejaculart, nu manifesta o placere
afectiva si erotica; este o impotenta orgasmica
sau frigiditate masculina
Medicul si psihologul sunt cei care vor stabili
cauzele aparitiei acestei tulburari si metodele
de inlaturare a ei
Hiposexualitatea
feminina
Mai este numita si frigiditate, anorgasmie feminina, anafrodizie,
anestezie sexuala (frigidus rece)

Imposibilitatea realizarii orgasmului in cadrul unui raport sexual
vaginal cu un partener de sex opus -> nemultumire,
insatisfactie, care se vor accentua odata cu trecerea timpului,
ducand pana la dezinteres fata de partener

Mai frecventa decat se crede in general (55-82% dintre femei)

Uneori, femeia frigida nu este afectata in mod deosebit de
aceasta situate
nu a cunoscut deloc orgasmul (nu are nici un termen de
comparatie),
realizand situatia reala, prefera sa mimeze satisfactia pentru
a-i lasa partenerului impresia ca nu este frigida
Alteori, pacienta pune accentul pe placerea pe care o simte in
timpul preludiilor sexuale, plangandu-se de lipsa placerii in
momentul penetrarii


Hiposexualitatea
feminina
Frigiditatea poate fi:
1. totala
2. partiala
3. incompleta

1. Frigiditatea totala - femeia nu are deloc impuls sexual pentru
barbat, nu are nici o senzatie sexuala, nu ia parte la actul
sexual, pe care il efectueaza mecanic, absenta, neinteresata.
Nu obtine orgasmul, dar nici nu simte nevoia de el, asa ca isi
suporta bine situatia

2. Frigiditatea partiala - femeia are impuls sexual normal, dar nu
ajunge la orgasmul vaginal, putand obtine satisfactie doar prin
excitatii prelungite clitoridiene

3. Frigiditatea incompleta - femeia simte nevoia relatiilor sexuale
(are libido), dar nu poate ajunge la satisfactie deoarece are o
excitabilitate sexuala slaba sau aceasta nu creste in timpul
contactului sexual.
Hiposexualitatea
feminina
Exista multe forme intermediare sau asociate tinand
de psihicul partenerei, de maturitatea sa, de relatiile
din cadrul cuplului, de monotonia relatiilor sexuale in
cuplu, de afectiuni genitale sau generale asociate de
anumite perioade din viata femeii (nastere, lehuzie),
de capacitatea sexuala a partenerului
2 mari categorii de frigiditati, dupa factorii care
determina frigiditatea:
a. predominant psihogena (functionala)
b. predominant somatogena (organica, simptomatica)
Frigiditatea predominant psihogena - apare ca o
consecinta a faptului ca o multime de factori pot
influenta echilibrul psihic normal al unei femei, acesta
fiind un factor esential pentru o sexualitate implinita
Hiposexualitatea
feminina
Factori predominant psihogeni:
Copilaria - rol esential pentru comportamentul general al
adultului, dar mai ales pentru cel sexual
Atmosfera destinsa sau rigida dintre parinti, atitudinea lor
tandra sau reprimanta fata de copil, viziunea pe care parintii o
au si o vor imprima si copilului, asupra vietii sexuale
Felul de a fi al tatalui si atitudinea parintilor fata de viata
sexuala vor influenta fata in atitudinea ei de mai tarziu fata de
sot, fata de partener, fata de viata sexuala
Inceperea vietii sexuale (deflorarea si primele raporturi
sexuale) amprenta serioasa asupra tinerei femei, uneori
marcand-o negativ si definitiv prin asocierea permanenta cu
teama, durerea, brutalitatea acestor prime raporturi, din cauza
nepriceperii partenerului

Hiposexualitatea
feminina
Desfasurarea actului sexual poate induce aparitia unei frigiditati,
daca se trece usor peste importanta preludiilor si nu li se acorda
timpul si ponderea necesara, daca se practica frecvent contactul
sexual intrerupt, daca nu exista o relatie afectiva intre soti, daca
barbatui are o imagine saraca in materie de contact sexual, daca
nu sunt conditii adecvate pentru un act sexual de calitate (liniste,
deconectare, izolare), daca exista teama de consecinte nedorite
ale unei relatii sexuale
Teren favorizant la partenera: nevroza astenica, fobii, obsesii,
isterie, melancolii, depresii, psihoze maniaco-depresive, debut de
schizofrenie.
Tratamentul frigiditatii predominant psihogene este complex -
medic si psiholog - medicatia necesara sau psihoterapia adccvata
Tratamentul ii implica pe ambii parteneri, re-educare reciprica in
cuplu
Hiposexualitatea
feminina
Sedinte repetate - rezultatele depind de:
perseverenta pacientei de a urma tratamentul
psihologia pacientei
acomodarea cuplului cu viziunea noua pe care medicul si
psihologul incearca sa o induca, privind comportamentul
sexual al partenerilor
Se recomanda:
sportul
miscarea
alimentatia bogata in fructe si legume
evitarea tutunului si a stupefiantelor
pot fi folosite cantitati mici de alcool, cafea, condimente
(vanilie, piper, mustar, ardei)
Trebuie combatute teama si depresia, vor fi induse
relaxarea, increderea, optimismul

Hiposexualitatea
feminina
Frigiditatea predominant somatogena (organica) -
simptom, aspect al unor afectiuni preexistente, care pot
fi de mai multe tipuri:
boli endocrine (ovariene, tiroidiene, hipofizare)
neurologice (infectii, tumori)
ginecologice (infantilism genital de diferite cauze, inflamatii ale
vulvei, vaginului, uterului, ovarelor, trompelor, rupturi de
perineu, prolaps genital)
boli generale (diabet zaharat, obezitate, cardiopatii)
Acesti factori pot fi uneori cauza de contact sexual
dureros, care prin repetare in timp sa duca la
aversiune si lipsa orgasmului, sau pot cauza direct
lipsa de interes, lipsa de perceptie a placerii

Hiposexualitatea
feminina
Tratamentul frigiditatii predominant somatogene
(organica, simptomatica) - medic si psiholog
trebuie cautate cauzele medicale ale suferintei si
tratate corespunzator
este necesar sa se parcurga apoi etapele
mentionate la terapia frigiditatii psihogene,
pentru ca rezultatul sa fie de calitate si durabil

In toate cazurile este necesar ca pacienta (sau
cuplul) sa se adreseze cat mai din timp medicului,
pentru a se evita aparitia unor reflexe patologice, a
unor noi inhibitii, complexe, care vor face
tratamentul si mai dificil.

DEVIATIILE
(PERVERSIUNILE)
SEXUALE
Se considera ca singura placere sexuala
normala este aceea care se produce
prin relatii sexuale cu un partener de
sex opus, respectand legile naturale

Orice abatere de la aceste reguli poate
fi considerata perversiune sexuala,
deoarece incalca normele de
convietuire admise de societate
SADISMUL (marchizul DE SADE) - obtinerea placerii sexuale
prin suferinte morale, dar mai ales fizice produse partenerului,
mergand pana la raniri si chiar crime

MASOCHISMUL - obtinerea placerii sexuale in urma unor
suferinte fizice cu simbol critic, autoprovocate sau provocate de
partener

Sadismul si masochismul sunt perversiuni oarecum
complementare, putand fi intalnite uneori la acelasi individ

TRANSSEXUALISMUL - individul isi neaga sexul genetic,
gonadic, gonadoforic, genital extern, hormonal, psihologic,
avand o dorinta puternica de a se transpune comportamental si
anatomic in identitatea sexului opus
barbatii sunt convinsi ca apartin sexului feminin, iar femeile
ca apartin sexului masculin
adeseori cer operatii pentru schimbarea sexului

EXHIBITIONISMUL - prezent la ambele sexe dar mai frecvent la
barbat; pacientul isi expune organele genitale, de obicei in
locuri publice, in fata unor persoane de sex opus

PEDOFILIA - existenta unor impulsuri erotice indreptate catre
copii; se intalneste si la barbati si la femei, frecvent la persoane
in varsta, in dementa senila, oligofrenie, schizofrenie, uneori
asociata cu manifestari exhibitioniste, voyeuriste sau sadice

FETISISMUL - situatie in care erotizarea trebuie pregatita sau
amplificata de prezenta unor obiecte (de obicei vestimentare),
cu rol de simbol, ce apartin unei persoane dorite de sex opus

VOYEURISMUL (scrotofilia) - incarcarea erotica se produce prin
observarea corpurilor nude, a organelor genitale sau a unui
contact sexual la alte persoane

GERONTOFILIA - perversiune in care tinerii simt o atractie
deosebita fata de batrani



ZOOFILIA - excitatia erotica si satisfacerea ei se produc prin
contact sexual cu unele animale
- apare la oligofreni, senili, alcoolici, maniaci

AZOOFILIA (pygmalionism) - obtinerea excitatiei sexuale, chiar
pana la orgasm, prin contemplarea unui tablou, a unei statui cu
accente erotice

HOMOSEXUALISMUL (inversiunea sexuala) - deviatie care
consta in atractie si obtinerea satisfactiei psihosexuale in
compania unui partener de acelasi sex
- mai frecvent la barbati, mai ales in mediul urban
- are origine predominant psihica, cu sau fara stigmate
somatice heterosexuale

Homosexualitatea masculina (sodomie, pederastie) poate fi:
reala - barbatul are repulsie fata de fernei, are atractie
sexuala doar fata de barbati
facultativa - atractie erotica atat fata de barbati cat si fata
de femei

Nu se cunosc exact cauzele afectiunii, dar sunt factori genetici
si factori educativi: hiperprotectia materna, o mama
dominatoare, agresiva, comportament feminin impus baiatului
(imbracat cu rochite, parul ca la fetite)

De obicei, homosexualii sunt persoane excesiv de combative
sau din contra, pasive, cu supunere sau cu independenta
afisata, marcati de indoieli asupra identitatii lor sexuale

Pot aparea si in unele psihopatii majore: oligofrenie, psihoza
maniaco-depresiva, epilepsie


Homosexualitatea feminina (lesbianism, tribadism,
saphism) - de obicei mai rara si mai discreta;
- afecteaza femei deceptionate de primele relatii
sexuale (cu barbat brutal sau impotent),
nemultumite, nevrotice, isterice, psihopate
- si lesbianismul poate fi real sau facultativ

Patologia de acest gen trebuie rezolvata de
endocrinologi, ginecologi, psihiatri, psihologi, uneori
medici legisti, juristi

Deviatiile, perversiunile sexuale pot avea un impact
social si medico-legal

In mod normal trebuie respinsa si dezaprobata orice
fel de forma de activitate sexuala care nu este in
sens biologic si care nu se incadreaza in normele de
conduita etica ale societatii in care traieste individul

Sunt manifestari impotriva legilor biologice (caci se
opun procreerii) si a legilor sociale

Afecteaza ideea de familie, de relatii normale, incalca
norme si legi etice si chiar juridice

Uneori chiar au caracter de contagiozitate

Complexitatea problemei necesita inca studii
aprofundate de medicina

The Kiss Auguste Rodin

Va multumesc!
Contracepia
Suma de metode prin care se previne concepia, se asigur controlul
naterilor i planificarea familiei.

Contracepia are drept scop s separe mijloacele de finalizare i s permit
partenerilor s-i exprime satisfacerea nevoilor sexuale fr riscul
conceperii unor copii nedorii.

Dac, comportamentul acceptat de societile civilizate include experiene
sexuale pre- i extramaritale, atunci este de preferat contracepia pentru a
preveni naterea de copii nedorii sau avortul provocat.Contracepia nu este
mai puin nenaturai dect oricare alta dintre cuceririle civilizaiei:
mbrcmintea, igiena, transportul mecanizat, utilizarea unor tehnologii,
inclusiv forcepsul n obstetric i chiar practicarea medicinii. Aa se
stabilizeaz dimensiunea familiei i a comunitii.

Contracepia are indicaii comunitare i individuale : din raiuni de limitare a
creterii numerice a populaie i pentru ameliorarea speciei.n ultimii 50 de
ani populaia lumii s-a dublat. Dac existau pe glob 2,5 miliarde de oameni
i n 1965 peste 3,5 , actualmente triesc n lume aproape 7 miliarde de
oameni.
Astzi n unele ri ale lumii rata mortalitii a sczut la circa 2% pe an i sunt
ri n care ea este i mai sczut. Procrearea necontrolat poate avea n
aceste ri efecte jalnice asupra standardelor de via.

n dimensionarea ratei natalitii, a dimensiunii familiei i n creterea
populaiei sunt implicai factori diveri: hrana, fertilitatea, vrsta cstoriei,
obiceiurile, dorina de avea copii, legile care reglementeaz motenirile, religia,
politica, rzboaiele i tot felul de alte stri conflictuale, educaia, rata
mortalitii infantile.

Natura ofer posibilitatea de a se obine un produs deosebit (un copil) dintr-un
material biologic (prini) printre indivizii mai civilizai i mai inteligeni, la
popoarele mai avansate, n timp ce indivizii inapoiai se reproduc fr
restricie. Faptul are ca rezultat o dereglare primejdioas a echilibrului i n
final o reducere a standardelor de via.Cei care ar avea mai mult nevoie de
contracepie n interesul lor i al oricriei comuniti -cei iresponsabili, lenei,
neinteligeni, napoiai mintal -sunt exact cei care utilizeaz cel mai puin
metodele contraceptive.
impulsul sexual rmne puternic i n timpul bolilor i este posibil, puin
teoretic, ca concepia n acest moment s duc la obinerea unui copil de
calitate nesatisfctoare. n plus naterea ar determina prinii s fac eforturi
financiare, fizice i nervoase pe care nu sunt pregtii s le suporte (operaii,
boli, etc.).

bolile sistemice cronice ale soiei cum ar fi tuberculoza, nefrita, hipertensiunea
arterial, bolile cardiace, insuficiena pulmonar, psihozele, nevrozele, bolile
sngelui i oricare alte boli, fac femeia inapt s reziste solicitrilor din timpul
sarcinii i naterii, sau o fac incapabil s-i creasc copilul sau copiii.La fel
complicaiile obstreticale anterioare ca toxemia gravidic recurent, sau
fistulele vezico-vaginale dup intervenii obstetricale, sau cura chirurgicai a
prolapsului pelviperineal, justific evitarea sau amnarea unei noi sarcini.

o categorie aparte o reprezint bolile care pot fi transmise ftului, cum ar fi
sifilisul, boala hemolitic a nou nscutului i mai ales bolile cu transmisie
genetic, epilepsia, surdo-mutitatea, hemofilia etc. Repetarea frecvent a
sarcinilor i a naterilor impiedic femeia respectiv s se refac biologic i
astfel ea va fi in pericol s sufere de anemie, de pierderea masiv de calciu, s
sufere de tulburri la nivelul ligamentelor articulare i ale muchilor, de
epuizare nervoas. De obicei riscurile de sntate i chiar vitale ale mamei i
copilului apar dup cea de a 4-a natere.
Cstoria si
contracepia
Proaspeii cstorii trebuie s ajung s se cunoasc reciproc, s se ineleag,
s-i rezolve problemele reciproc, dintre care problemele financiare nu sunt
cele mai puin importante. i deseori este nevoie ca soia s continue s
lucreze (in concordan i cu alte dorine i nevoi ale sale).
Dac survine o sarcin imediat dup cstorie, situaia familiei poate fi
prejudiciat. Unii consider c deseori este bine ca un cuplu s practice
contracepia n prima parte a cstoriei.

Metode contraceptive :
Cerinele majore pe care trebuie s le ndeplineasc o metod contraceptiv
sunt: eficacitatea n prevenirea sarcinii, efecte secundare adverse minime,
utilizare uoar/simpl, renunare fr consecine, s poat fi aplicat fr
sfatul medicului, s fie ieftin i uor de procurat.
Acceptarea contracepiei este influenat de o serie de factori : prietenia,
simpatia, atitudinea de inelegere i nu de judecare a solicitanilor, pregtirea
psihologic n timp, descrierea corect i pe ineles a metodelor propuse, cu
avantajele i dezavantajele semnificative.
Factorii care duc de obicei la respingerea uneia sau alteia dintre metode sunt
vrsta partenerilor, frecvena actului sexual, religia, nivelul cultural,
standardele educaionale, starea civil a partenerilor, numrul de copii,
particularitile ciclului menstrual, balana hormonal estrogen/androgeni,
personalitatea femeii, problemele medicale, problemele familiale. Un factor
important l reprezint de asemenea tolerarea efectelor secundare.

Eficiena metodelor contraceptive se apreciaz prin numrul de sarcini nedorite
care apar la 100 de femei ntr-un an de folosire a uneia sau alteia dintre
metode, sau prin rata de insuccese care apar n primul an de utilizare a unei
metode la 100 de femei mritate, cu vrsta cuprins ntre 15 i 44 de ani.

METODELE CONTRACEPTIVE -n general metodele contraceptive pot fi grupate
n patru clase :
dependente de actul sexual (metode "barier");
independente de actul sexual (hormonale, sterilete);
inhibitoare ale actului sexual (abstinena, retragerea);
chirurgicale (sterilizare, histerectomie)
Un alt tip de clasificare mparte metodele contraceptive n metode masculine
(coitus interuptus, prezervativul, sterilizarea chirurgicai i metode
hormonale) i metode feminine (naturale, vaginale, hormonale, intrauterine,
postcoitale, chirurgicale). Precizm c ntreruperea cursului normal al unei
sarcini prin avort nu este i nu trebuie s fie o metod contraceptiv.
Metoda cea mai frecvent este "pilula contraceptiv. Medicul trebuie s
propun pacientelor ntreruperea metodelor contraceptive cnd acestea se
pregtesc pentru o intervenie chirurgical oarecare, cnd consider necesar
nlocuirea unei metode contraceptive cu alta, cnd se dorete sarcina, cnd
este necesar o perioad de ntrerupere de rutin, la peste 30-35 de ani, sau
cnd apar efecte adverse suprtoare .
Abstinena periodic a cuplului -metodele necesit ca femeia s-i
cunoasc foarte bine propria fertilitate, adic perioada ovulaiei i s tie
n fiecare zi care sunt modificrile determinate de ovulaie i semnele
acestor modificri. Pentru a fi ct mai sigur, femeia trebuie s-i
calculeze numrul zilelor dintre dou menstruaii ntr-un interval de
minimum opt luni de zile. Apoi stabilete care a fost numrul cel mai mic
de zile nregistrat ntre dou menstruaii (durata cea mai mic a unui ciclu
menstrual ).
Perioada fertil se calculeaz prin scderea cifrei 18 din durata cea mai
scurt i a cifrei 11 din durata cea mai lung a unui ciclu menstrual.
Rezult astfel dou cifre care reprezint nceputul i sfritul (intervalul)
perioadei fertile.
De exemplu, o femeie a avut ntr-un an de zile cel mai scurt ciclu de 26 de
zile i cel mai lung de 30 de zile. (27-18=9 31-11=20) ,intervalul perioadei
fertile este aadar cuprins ntre ziua a 9-a iziua a 20-a a ciclului
menstrual, socotind din prima zi de menstruaie.
Un alt mod de a aprecia perioada ovulaiei este msurarea temperaturii
bazale a corpului. Msurarea se face cu un termometru medicinal, n
fiecare zi la aceeai or, timp de minimum 5 minute, cu termometrul plasat
n aceeai regiune a corpului, fie n gur, fie n vagin, fie n rect i se
nregistreaz valorile ntr-un caiet. De obicei imediat dup ziua ovulaiei
apare o cretere uoar a temperaturii bazale (cteva zecimi de grad pe
scara Celsius).
O alt metod pentru stabilirea perioadei de ovulaie se bazeaz pe
modificrile mucusului care se prelinge din canalul cervical, modificri
determinate de secreiile hormonale ale ovarului i necesare pentru
crearea unui mediu prielnic spermatozoizilor. Aceste modificri
intereseaz culoarea, cantitatea, vscozitatea i elasticitatea mucusului.
Dup ovulaie, mucusul devine mai translucid, mai abundent, mai fluid i
mai elastic.
Aceast metod "a calendarului" (indiferent cum se apreciaz perioada
fertil) promoveaz n fapt abstinenta ntr-un interval de 717 zile. Fr o
apreciere ct mai corect metoda nu d rezultatele scontate, mai ales dac
inem seama de faptul c perioada fertil propriu-zis are o durat de circa
2-3 zile, iar durata de via a spermatozoizilor n tractul genital al femeii
este de circa 5 zile. Metoda este n fapt cea mai puin eficient dintre
toate.

n general, la un ciclu de 28 de zile perioada sigur cuprinde zilele de
sngerare menstruai, 3 zile dup ncetarea sngerrii i 9 zile naintea
menstrei urmtoare. Dac ciclul este mai scurt cu 2-3 zile, acestea se scad
din ultima perioad sigur, cea premenstrual.Dac ciclul este mai lung cu
2-3 zile, acestea se adaug la perioada sigur premenstrual.De regul
zilele cele mai sigure sunt ultimele 7 zile ale ciclului menstrual ( de
dinaintea menstruatiei). La o perioad de abstinen cuprins ntre a 7-a zi
i a 21-a zi a ciclului menstrual, ansa unei sarcini este de 10/100
femei/an.O perioad de abstinen ntre a 8-a i a 18-a zi are anse de
aparitie a unei sarcini de 25-35 /100 femei/an.

n fine un dezavantaj sau un risc major pentru cuplurile care folosesc
aceast metod l reprezint efectul su asupra relaiei sexuale i riscul
contactrii unor boli cu transmisie sexual. Metodele legate direct de actul
sexual sunt i coitus (sau carezza) i coitus interuptus.
Prin coitus rezervatus orgasmul i ejacularea nu se produc.Coitus
interuptus presupune penetrarea vaginal, friciunile dinaintea
ejacularii i retragerea imediat a penisului. Controlul ejaculrii nu
este sigur, n secreiile preejaculatoare pot exista spermatozoizi viabili
care ajung n vagin; la o ejaculare "ante portas", spermatozoizii care
ajung la nivelul vulvei pot migra n vagin i de aici pn n tubele
uterine, mai ales la femeile care au un oarecare grad de prolaps
pelviperineal (multipare)

Un dezavantaj major - privarea, n special a femeii, dar i a brbatului,
de orgasm. Excitaia sexuai este lipsit de satisfactie, nu se
finalizeaz i faptul poate s produc reacii nervoase i emoionale
neplcute. Cu timpul se ajunge la menoragii, dismenoree, nevroz,
impoten. Eecurile metodei sunt estimate la 8%

Metodele de barier -aceste metode sunt eficiente i nu prezint de
regul dezavantaje majore. Ele ofer protecie fa de o sarcin
nedorit, dar i fa de bolile cu transmitere sexual, prezervativul
reprezentnd cea mai eficient metod pentru evitarea acestor
mbolnviri

Prezervativul masculin -a fost folosit nc din epoca antic a Romei
- prezervative confecionate din vezica urinar a animalelor n scopul
preveniri mbolnvirilor
Contraceptivele "moderne" au aprut n a 2-a jumtate a secolului odat
cu descoperirea cauciucului i a metodei de vulcanizare. Unele surse arat
un consum de circa 6 miliarde de prezervative pe an n lume, metoda fiind
a doua n ordinea aplicrii. Prezervativul este fabricat din latex vulcanizat
i are forma unui tub cilindric nchis la un capt. Dei subtire, este destul
de rezistent, de unic folosinta.
n terminologia de specialitate poart denumirea de "condom. Unele
prezervative au din fabricaie la captul nchis o mic prelungire cu rol de
rezervor n care se adun lichidul spermatic ejaculat. nainte de aplicare
trebuie scos aerul din prezervativ. Dup ejaculare, penisul se retrage
imediat din vagin i n acest timp prezervativul se ine aplicat strns la
rdcina penisului. Unele prezervative sunt lubrefiate, altele au aplicate
spermicide etc.
Avantajele metodei: simplitatea ei, procurarea condomului la ndemna
fiecrui solicitant, prevenirea transmiterii bolilor prin actul sexual
insuccese destul de mici (circa 6-8 sarcini la 100 femei/an).
Dezavantaje: costul destul de ridicat pentru unii, posibila diminuare a
excitabilittii la ambii parteneri, intromisiunea vaginai ceva mai dificil,
mai ales cnd este mai intempestiv, diminuarea ereciei la brbatii mai n
vrst, cu sexualitate mai slab sau cu tendin la impoten.
n ultima vreme au fost confecionate i prezervative feminine. Acestea
seamn cu nite pungi de plastic care cptuesc pereii vaginei i care au
att la captul nchis ct i la captul deschis cte un inel de cauciuc.
Inelul de la captul nchis fixeaz sculeul n vagin, sub osul pubian, iar
inelul de la captul deschis rmne la nivelul labiilor. Eficiena sa este de
circa 85-95%.


Diafragma vaginal : se prezint ca o calot sferic confecionat din
cauciuc i cu un fir metalic inserat pe marginea liber. Diafragma se
introduce n vagin cu concavitatea spre colul uterin, pe care l
acoper i cu marginea inferioar n fundul de sac posterior al vaginei .
n acest fel ea se va interpune n timpul actului sexual ntre partea
profund a vaginei i colul uterin pe de o parte i penis pe de alt
parte.

Diafragmele au diametre diferite, ntre 60 i 80 mm, mergnd din 5 n
5. Se consider c diafragma este cea mai folosit dintre metodele
vaginale. Ea este folosit nc din secolul al XIX-Iea. Eficiena metodei
este de aproximativ 85% i crete dac pe faa profund a diafragmei
i pe marginile sale se aplic o substan spermicid. Diafragma
trebuie plasat n vagin naintea fiecrui contact sexual i nu trebuie
ndeprtat dect dup 6-8 ore sau chiar mai mult.

Ea este la fel de bun ca oricare alt metod mecanic, este ieftin i
uor de aplicat, nu are nici un efect asupra coitului natural i asupra
orgasmului la ambii parteneri. Diafragma nu poate fi folosit de
femeile cu prolaps sau retroversie uterin; sunt femei mai sensibile
care nu tolereaz diafragma i altele care nu accept ideea prezenei
diafragmei.Fixarea lor pe col este ajutat i de fenomenul de suciune
din timpul coitului (ca o ventuz). Desigur ele nu pot fi utilizate de
femeia care are un col cicatriceal, deformat.
Bureii : acetia sunt inserai n partea superioar a vaginei dup ce au
fost mpregnai cu substane spermicide. Bureii pot fi impregnai din
fabricaie cu substane spermicide speciale. Eficiena lor este destul de
mic i nu protejeaz mpotriva bolilor cu transmitere sexual.
Spermicidele: prin "spermicide" se omoar spermatozoizii. Principalii
ageni cu aciune spermicid sunt surfactanii, nonoxinol-ul 9 i
menfegolul. Spermicidele sunt incorporate n creme, geluri, spray-uri,
pelicule, tablete, ovule, burei. Se utilizeaz mpreun cu alte metode
contraceptive (prezervative, diafragme, burei), sau se folosesc ca
atare, dar cu o eficacitate diminuat, sub 80%. Folosirea prea
frecvent a spermicidelor poate duce la apariia de iritaii ale mucoasei
vaginale i ale nveliului colului uterin, iritaii care favorizeaz
infeciile.
Trebuie avut n vedere c cea mai bun protecie contraceptiv i
mpotriva bolilor cu transmitere sexuai o confer combinarea
metodelor :
(prezervativ + diafragme + spermicid).
Metode "casnice" : splturile (irigaiile vaginale) dup coit, cu scopul
nlturrii sau/i distrugerii spermatozoizilor , nainte ca acetia s
intre n canalul cervical. Se pot folosi soluiile slabe din spun, soluia
5-10% de oet sau de suc de lmie n ap, sau soluii antiseptice
variate.Eficiena acestor irigaii este invers proporional cu timpul
scurs de la ejaculare i pn la irigaie. Eficiena metodei nu trece de
60% i indicaia ei este cea de urgen. "Foiele" anticoncepionale
("chinezeti") se pot aplica direct pe glandul penian sau se aplic pe
colul uterin; sunt solubile n ap i nu rezist mai mult de 10 minute.
Dispozitive contraceptive intrauterine (DIU) - sunt obiecte care se
introduc n cavitatea uterin i previn fixarea oului i evoluia unei
sarcini. Inseria DIU se face numai dup obinerea (eventual n scris) a
consimmntului femeii, sau a cuplului i a informrii corecte i
complete a solicitanilor despre metod, despre avantajele i
dezavantajele sale etc. nainte de operaia propriu-zis trebuie fcut
un consult complet al femeii, clinic i de laborator.Pentru inserie se
face badijonarea vaginei cu un antiseptic i se msoar lungimea
cavitii uterine i direcia sa cu o sond (uneori ataat de fabricant
dispozitivului). Apoi se introduce aplicatorul n cavitatea uterin pn
la dimensiunea msurat i se elibereaz dispozitivul care i reia
forma i se plaseaz n cavitate.

Dificultile relative de inserie ale DIU i efectele secundare care
apreau la primele modele au fcut oarecum nepopular metoda. Se
apreciaz c ea este utilizat de circa 4% din femei n rile
occidentale i de procente mult mai mari n China, Columbia etc. In
aceste ri, ca i n Japonia, sunt mai populare DIU n form de T , sau
n form de scut (scutul Dalkon). Fiecare DIU are un dispozitiv de
introducere i un fir de nylon care rmne ataat i coboar prin col
n vagin.
Cel puin n primele luni dup introducere se contraindic folosirea
tampoanelor menstruale intravaginale pentru a nu trage n afar DIU o
dat cu tamponul.

Introducerea DIU trebuie fcut cu atenie i la primele dureri ale
pacientei n timpul manevrei, aceasta trebuie ntrerupt pentru a nu
perfora uterul sau colul.

n unele cazuri este necesar anestezia local sau general pentru
dilatarea prealabil a canalului cervical;

DIU este cel mai bine de introdus atunci cnd canalul cervical este cel
mai uor de strbtut, adic n timpul menstruaiei sau n zilele
imediat urmtoare. Dup un avort sau o natere se ateapt prima
menstr i apoi se introduce DIU pentru a nu favoriza infeciile sau
perforaia uterin. Aplicarea DIU se poate folosi i ca metod
contraceptiv de urgen, n primele 72 de ore dup un contact
neprotejat.
Dup inserie pacientele pot sesiza dureri (colici uterine) pentru care
trebuie s consulte imediat specialistul. Primul consult va fi fcut dup
prima menstr, apoi se verific dispozitivul la 3 luni dac nu apare nici un
efect negativ. Totui dup un timp mai ndelungat DIU poate deveni
sfrmicios i se poate rupe. Uneori dup 1-2 ani DIU se poate fixa strns
n endometru i genereaz sngerri i chiar scurgeri uterine. n aceast
situaie DIU va fi extras i abia dup 2-3 Iuni de repaus se reinsereaz un
alt DIU.
La orice simptom alarmant DIU se nltur; la fel odat cu instalarea
menopauzei. Un DIU expulzat spontan trebuie nlocuit cu un alt model.
Mecanisme de aciune - exist mai multe mecanisme incriminate, fr s
avem certitudinea c ele sunt i cele adevrate. Este unanim acceptat c
DIU nu mpiedic ptrunderea spermatozoizilor n cavitatea uterin i nici
nu influeneaz ovulaia.DIU nu poate mpiedica fertilizarea ovulului i
formarea oului, deci nu poate mpiedica o sarcin intratubar sau
intrauterin. Se consider c DIU previne nidarea (fixarea) oului n uter,
desigur atunci cnd el are mrimea necesar i "acoper" ntreaga
ntindere a endometrului (nu este eficient la uterul bicorn).Nidarea este
respins probabil de reacia inflamatorie "de corp strin" a endometrului
cauzat de DIU. Aceast reacie determin i o activitate de fagocitare ( de
"mncare") a spermatozoizilor i de asemenea o producie sporit de
prostaglandine, substane care stimuleaz contractilitatea tubar i
uterin (prin care se mpiedic nidarea).DIU cu fir de cupru intervin prin
eliberarea unor cantiti mici de Cu care se pare c particip la alterarea
spermatozoizilor i la modificarea mucusului cervical, care devine "ostil"
pentru spermatozoizi.S-a constat i o cretere a cantitilor de
imunoglobuline care de asemenea se opun nidrii.
Se contraindic folosirea DIU n urmtoarele situaii:
- imediat dup natere sau avort;
- la pacientele cu cicluri menstruale neregulate i abundente;
- cele cu uter fibromatos sau alte boli pelvine;
- la femeile care prezint semne de infecie pelvin actual n
antecedente);
- uter bicorn, uter septat, malformaii uterine;
- la femeile cu uter cicatriceal, miomectomie, histerotomie;

Se adaug desigur cazurile suspecte de sarcin uterin sau extrauterin,
cazurile cu sngerri uterine nediagnosticate, cele cu deficite imunitare majore
i cele suspecte de contact sexual infectant ( cu boli cu transmitere sexual).

Se mai contraindic DIU la femeile cu boli cardiace valvulare, cu endocardite
bacteriene, cu endometrioz.
Dezavantajele i complicaiile DIU

Efectele secundare, complicaiile i eecurile sunt obinuite i constau n:
leinul sau colapsul pacientei n momentul inseriei DIU;
sngerri intermenstruale sau menstruale abundente (n circa 50% din
cazuri); dac persist, aceste sngerri pot determina un oarecare grad
de anemie; pentru corectarea lor se poate ncerca administrarea de acid
epsilon-aminocaproic.
dismenoree i dureri intermenstruale;
anexite acute i cronice, mai ales cnd infecia era deja prezent i n-a
fost observat, sau inseria DIU s-a fcut imediat dup o sarcin sau
dup un avort, dac exist sau s-a produs o infecie vaginai (cu gonococ
mai ales); n asemenea cazuri cel mai bine este s se nlture DIU;
transformarea canceroas a endometrului;apariia unor leziuni ale
endometrului, mai ales cnd DIU coboar parial n canalul cervical;
perforarea uterului i ieirea DIU n cavitatea pelvin ("translocaia
DIU") unde poate cauza infecii, obstrucii intestinale etc. i este
necesar ndeprtarea sa (prin operaie);
ruperea DIU (posibil dup 2-3 ani de la implantare) care devine astfel
ineficient i trebuie scos;
expulzia spontan a DIU (n 2-10% din cazuri n primul an), extragerea
sa accidentai;sarcina tubar sau uterin; sarcina extrauterin ( de 10
ori frecvent) este greu de diagnosticat n aceste condiii.
Avantajele DIU :
- ieftine, uor de procurat i dac sunt bine inserate i bine tolerate au o
eficien mare. De asemenea DIU nu necesit msuri speciale de igien sau
alte manevre nainte, n timpul, sau dup coit.
- DIU nu duce la scderea fertilitii i, dup ndeprtarea lor, la cteva luni,
femeia poate avea copii fr riscuri.
- Atragem din nou atenia c DIU NU protejaz mpotriva bolilor cu transmitere
sexual.

Contracepia hormonal:
Mult timp un numr nsemnat de cercettori au cutat o substan chimic
cu efect contraceptiv , dar cu excepia preparatelor hormonale, o alt
substan nu s-a dovedit a fi eficient, fr s fie i duntoare. S-a constatat
c progesteronul are efect anovulator.Primul estrogen sintetizat cu
administrare oral a fost etinilestradiolul, n 1939, apoi n anul 1943 a fost
extras dintr-o plant (de ctre Marker) iar n 1951 a fost produs
noretisteronul,primul progestagen prin administrare oral.

n anul 1963 s-a sintetizat Norgestrelul. Prima pilul combinat acceptat
n SUA a fost Enovid-l0, pentru c n 1980 s fie introduse n Anglia
pilulele trifazice.
Contraceptivele actuale conin un estrogen (mestranol 0-0,5 mg sau
etinilestradiol 0-0,03-0,05 mg) i un progesteron. Estrogenul administrat
oprete ovulaia. Progesteronul are rolul de a contracara efectele
estrogenului (hiperplazia sau ngroarea endometrului i hemoragia
abundent care apare la suprimarea administrrii estrogenului).Aceste
preparate suprim vrful de secreie hipotalamo-hipofizar al FSH i LH de
la jumtatea ciclului menstrual i opresc ciclul ovarian (n circa 80% din
cazuri).
Prescrierea contraceptivelor orale trebuie precedat de un examen
complet i complex al femeii care solicit administrarea lor.Se apreciaz
prezena sau absena contraindicaiilor , a bolii inflamatorii cronice
pelvine, se examineaz bacteriologic secreia vaginal i se face examenul
microscopic al frotiului citovaginal.Dac nu exist contraindicaii se
recomand solicitantei s ia zilnic cte o pilul, la aceeai or, de
preferin seara. Pentru unele preparate administrarea ncepe din a 5-a zi
a ciclului menstrual i se continu 21 de zile. Dac pacienta uit s ia pilula
ntr-o zi atunci va lua n ziua urmtoare dou pilule. Dup 2-3 zile de la
ntreruperea administrrii apare sngerarea care simuleaz o menstr
normal. Administrarea se reia din a 5-a zi de la prima zi de sngerare.
Dup natere este bine ca administrarea contraceptivelor orale (CO) s se fac
dup 6 sptmni, sau mai bine dup prima menstr. CO combinate
(estrogen/progesteron) nu suprim lactaia, dac aceasta e bine instalat.Unele
preparate conin 28 de pilule, ultimele 7 fiind fr hormoni, aceasta pentru a uura
administrarea lor. Se recomand ca administrarea pilulelor s se fac maximum 2-3
ani pentru o etap de tratament, iar n acest timp s se urmreasc periodic
aspectul frotiurilor cervicale i s se nregistreze la intervale de 6 luni tensiunea
arteriai, glicozuria i glicemia. Minipilula sau pilula care conine numai
progesteron are o eficien de 96-98% dac este administrat corect. Este indicat
femeilor care nu pot folosi CO combinate, celor care fumeaz, femeilor mai n
vrst, diabeticelor. Se recomand administrarea la aceeai or (tolerana maxim
de timp este de 3 ore). Minipilula poate suprima menstrele, poate favoriza formarea
de chisturi ovariene i crete ansa unei sarcini extrauterine (1/1000). Ea este
contraindicat n cazurile cu sarcin extrauterin i chisturi ovariene n
antecedente, la cele cu boal tromboembolic, cu antecedente de hemoragie sub-
arahnoidian .
CO combinate pot fi microdozate, monofazice, trifazice, secveniale. De regul
medicul alege preparatul cu cea mai mic doz de hormoni i se explic foarte clar
pacientei avantajele, dezavantajele i efectele secundare care pot s apar. CO
combinate sunt contraindicate n timpul sarcinii i lehuziei imediate, la femeile cu
tromboze n antecedente sau la cele cu migrene, la cazurile cu tulburri ale
metabolismului lipidic, la femeile cu cancer de sn, de endometru sau de col, la cele
cu mol hidatiform n antecedente, la cele care au sngerri vaginale
nediagnosticate, la femeile cu boli ale ficatului, la cele care au avut herpes genital,
icter hepatic i la cele care necesit intervenii chirurgicale majore.
Se va evita administrarea de CO combinate la fumtoare, la obeze, la cele
cu varice sau cu antecedente de boli cardiovasculare, cu hipertensiune
arterial, cu diabet, la femeile peste 35 de ani, la cele cu antecedente
familiale de cancer i boli cardiovasculare, la epileptice i la cele care
sufer de tuberculoz sau boli psihice.
Dintre beneficiile demonstrate ale CO combinate sunt: protecia mpotriva
cancerului de ovar (pn la 10-15 ani dup ntreruperea administrrii),
reducerea sngerrilor i protecia mpotriva afeciunilor inflamatorii
pelvine. Efectele lor secundare sunt minime (greuri, senzaii de tensiune
la nivelul snilor, dureri de cap, mici sngerri ntre menstre ce pot fi
tratate fr ca ele s reprezinte un risc). Neplcute sunt, uneori i
ngrarea pielii capului.
Metoda este simpl, are eficacitate 98-99%, i confer siguran i o stare
bun femeii; dup ntreruperea administrrii, ovulaia normal se reia la
circa 3 luni i crete posibilitatea apariiei unei sarcini. Este adevrat c
metoda este scump i nu previne riscul bolilor cu transmitere sexual.
Uneori, din cauza efectelor secundare, femeia renun la aceast metod
(circa 25%), mai ales dac este ncurajat i de o propagand ostil CO.
Un efect secundar cu implicaii mai deosebite este scderea libidoului,
efect progesteronic care produce i scderea secreiilor vaginale i
modificri emoionale, mai ales la femeile peste 35 de ani. Apariia de
menstruaii abundente poate fi tratat cu preparate care conin mai mult
progesteron. n cazul amenoreei (cu sau fr galactoree) se ntrerupe
administrarea CO.
CO predispun la apariia vaginitelor i vulvo-vaginitelor cu candida, la
creterea cantitii secreiilor cervicale (leucoree), cu eroziuni asociate
ale colului i uneori cu polipi endocervicali.La femeile care iau CO
combinate trebuie urmrite periodic nivelele sanguine ale colesterolului
(crete), bilirubinei, lipidelor, glicemiei, tolerana la glucoz, glicozuria,
testele de coagulare a sngelui (fibrinogenul, factorii VII, X i poate VIII
i IX), testele de agregare plachetar. Acestea nu trebuie s duc la
ngrijorarea femeilor care apeleaz la CO combinate, riscurile
administrrii lor nefiind nici pe departe aa de alarmante cum le prezint
mass-media sau unii "specialiti.

Este de preferat ca o eventuai sarcin s nu apar mai devreme de 3
luni de la ntreruperea administrrii CO combinate ( exist un risc ipotetic
de malformaii fetale dac sarcina survine mai devreme). ncepnd cu
anii '60 ai secolului XX au aprut i sunt utilizate preparatele -depozit cu
efect ndelungat. Din 1984 se folosete medroxiprogesteronul-depozit
(DEPOPROVERA) n injecii intramusculare profund, cu efect 12
sptmni. Este indicat femeilor care nu doresc s ia zilnic pilula, celor cu
antecedente de boal inflamatorie pelvin, cu endometrioz, cu anemie
falcipar, cu handicap mintal. Preparatul are aceleai efecte secundare.
Alte preparate cu efect ndelungat sunt noretisteron acetatul care se
administreaz n doze de 200 mg la fiecare dou luni (interval de siguran
2 sptmni). Exist i preparate combinate (Cyclofem/Cycloprovera cu
25 mg acetat de medroxiprogesteron i 5 mg de cipionat de estrogen, sau
Mesigyna care conine 50 mg enantat de noretisteron i 5 mg de valerat de
estradiol). Alte preparate (NORPLANT) se implanteaz subdermic i au o
eficien de circa 5 ani. Ele conin 36 mg levonorgestrel n capsule (6
capsule pe doz). Din capsule se elibereaz zilnic n medie 30-35
micrograme de substan.

Contracepia de urgen - se refer la metodele de prevenire a sarcinii
dup un contact sexual neprotejat, fie c femeia a folosit sau nu o alt
metod contraceptiv, sau metoda folosit a fost ineficient (ruperea
prezervativului de exemplu). Pentru a fi eficient, metoda trebuie aplicat
n primele 2-3 zile de la contactul sexual neprotejat. Dei valoarea ei este
ridicat, metoda nu este folosit prea mult, mai ales din ignoran, multe
femei nici nu tiu c exist o asemenea metod. Metoda ar putea salva un
mare numr de femei de la o sarcin nedorit i mai ales de la avort.Din
cele aproximativ 50 de milioane de avorturi nregistrate ntrun an, circa
2/3 sunt provocate empiric, mai ales n rile n curs de dezvoltare.
Aceasta conduce la peste 78 000 de decese materne pe an i las un mare
numr de femei cu sechele grave post abortum. Metoda const in
administrarea unei pilule contraceptive cu doz mare de substan activ
("pilula de a 2-a zi").
Se folosesc preparate de 100 micrograme etinilestradiol i 500
micrograme levonorgestrel sau norgestrel, n 2 pilule, dup care se
administreaz la interval de 12 ore nc dou pilule. Prima doz se
recomand s fie administrat n primele 72 de ore de la contactul sexual
neprotejat. Eficiena metodei este de circa 75%.
O alt metod de urgen este introducerea n cavitatea uterin a unui
sterilet (DIU). Montarea sa n primele 5 zile dup contactul sexual
incriminat previne sarcina n 99% din cazuri.Folosirea CO de urgen are
dezavantajul efectelor secundare ale acestora (greuri, vrsturi, ameeli,
dureri de cap).
Nu se recomand utilizarea acestor metode dect o singur dat i se va
evita la nulipare, la fete tinere, la femeile cu risc pentru boli transmisibile
pe cale sexuai (dei acestea sunt cele mai frecvente solicitatoare ale
metodei).Recent (1998) s-a constat c levonorgestrelul n doz de 0,75
mg administrat la 12 ore are acelai efect cu metoda Yuzpe, dar are efecte
secundare mai puine; rezultate asemntoare s-au nregistrat i cu
Mitepriston (un antiprogestativ) n doze de 600 mg sau 50 mg.
Sterilizarea -multe femei solicit sterilizarea concomitent cu operaia
pentru apendicit. n timpul sterilizrii chirurgicale pot s intervin o serie
de complicaii (infecii, hemoragii, infecii urinare, accidente anestezice).
Att femeile, ct i brbaii pot suferi unele modificri psihologice i
emoionale asociate cu regretul c au recurs la o asemenea metod
contraceptiv ireversibil.
De ce aceast preocupare n continu ofensiv pentru planificarea
familial?

n primul rnd pentru c planeta noastr are o ntindere i resurse
limitate; ea nu poate suporta, fr efecte catastrofale asupra nsei
locuitorilor si, presiunea populaional n continu cretere. S ne
imaginm ce nseamn pentru Pmnt naterea la fiecare 10 secunde a
unei clase de colari. Se consider c populaia globului va ajunge n anul
2100 la 11,5 miliarde de locuitori i c acetia, n condiiile unui consum
mediu egal cu cel actual din SUA, vor epuiza rezervele mondiale de petrol
n 7 ani.n lume se defrieaz o suprafa acoperit cu pduri cu suprafaa
Marii Britanii.

ns programul de planificare familial s-a dovedit a avea succes tocmai
prin creterea nivelului educaional, prin alfabetizarea femeilor care i-au
cptat un nou i adecvat statut social i o autonomie social, au cptat
drepturi la motenire, la condiii de plat egale cu brbaii. Aceste
programe au permis femeilor s decid asupra dimensiunilor propriilor
familii, le-au permis accesul la servicii medicale specifice i la serviciile de
ocrotire a mamei i copilului .S-a conturat deja ideea c sunt necesare
eforturi la nivel planetar pentru armonizarea populaiei cu consumul, cu
tehnologia, cu mediul ambiant, altfel suntem sortii unei catastrofe
ecologice.

Sarutul Constantin Brancusi

Va multumesc!