Sunteți pe pagina 1din 220

MASURI DE

PRIM AJUTOR
2013


PLAN
Definitie, Obiective, Principii
EVIDENCE BASED MEDICINE-medicina
bazata pe dovezi
Aspecte etico-medico-legale si
epidemiologice ale CPR si primului ajutor
Notiuni elementare de anatomie si
fiziologie
CPR: definitie
Lantul supravietuirii
BLS la adult




INTRODUCERE
Proceduri de ingrijire medicala simple, de
urgenta aplicabile de catre neprofesionisti
pana la sosirea personalului medical de
specialitate.
Se face referinta atat la laici, cat si la
personalul de pe ambulante sau alti first
responders.
NU INLOCUIESTE UN TRATAMENT
MEDICAL COMPETENT
PRIM AJUTOR
Masuri de ingrijire si tratament de urgenta
aplicate unui bolnav sau unei persoane
traumatizate INAINTEA sosirii/defeririii
catre servicii medicale.
MASURILE DE PRIM AJUTOR NU SUNT
APLICATE CU SCOPUL DE A INLOCUI
DIAGNOSTICAREA SI TERAPIA CORECTA
MEDICALA
ofera asistenta temporara pana la sosirea
personalului medical calificat
PRIM AJUTOR
Scop:
Salvarea vietii
Prevenirea producerii in continuare a leziunilor
Reducerea la minimum/prevenirea infectiilor
Cei trei P P - Preserve Life.
P - Prevent the condition worsening.
P - Promote Recovery
Face diferenta dintre:
Leziune temporara/permanenta
Vindecare rapida/ infirmitate permanenta
Viata/moarte
Medicina bazata pe dovezi (EBM)
EBM are ca scop utilizarea celor mai bune dovezi
disponibile provenite din metode stiintifice pentru a
conduce la decizii medicale
urmareste sa stabileasca calitatea dovezilor ce
stabilesc riscurile si beneficiile tratamentelor
(inclusiv absenta acestora).
EBM recunoaste ca multe aspecte ale medicinii
depind de factori individuali cum ar fi calitatea si
rationament al valorii vietii ce sunt doar partial
supuse cercetarilor stiintifice.
sa aplice aceste metode in practica medicala cu
scopul de a asigura cea mai buna predictie asupra
prognosticului ad vitam, chiar daca persista inca
controversele legate de tipul prognosticului de
urmarit.
Ghiduri
Un ghid medical (denumit si ghid clinic,
protocol clinic, ghid de practica
medicala) este un document destinat
orientarii deciziilor si criteriilor de:
diagnostic
conduita
tratament intr-un domeniu specific
medical
Masuratori statistice
Evidence-based medicine incearca sa
exprime beneficiile clinice ale testelor si
tratamentelor utilizand metode statistice
EBM- stadializarea nivelurilor de
evidenta
Evidence-based medicine clasifica diferite tipuri de
evidente clinice si le ordoneaza in functie de importanta
acestora bazata pe cercetarile clinice.
Cel mai puternic grad de evidenta al unei interventii
terapeutice este dat de metaanalize ce cuprind studii
randomizate,controlate tip dublu-orb si cu grup de control
placebo si care se caracterizeaza prin omogenitatea
populatiei luate in studiu si a afectiunilor medicale asociate.
Dovezi:declaratii ale pacientilor,cazuri clinice,opinii ale
expertilor
- Efectul placebo
- Propriile baze observatrionale si raportarea cazurilor clinice
- Dificultati in identificarea expertilor,etc.
Nivel de evidenta
,,U.S. Preventive Services Task Force unul dintre sistemele care
au fost dezvoltate pentru clasificarea probelor privind
eficacitatea tratamentelor si a screeningului astfel:

Nivelul I: dovezi obtinute din cel putin un studiu bine controlat
randomizat.
Nivelul II-1: dovezi obtinute de la studii clinice bine controlate,
fara randomizare.
Nivelul II-2: dovezi obtinute de la studii bine concepute de
cohorta sau caz-control analitice, de preferinta de la cel putin
un centru de cercetare sau grup.
Nivelul II-3: dovezi obinute de la mai multe serii, in timp, cu
sau fr intervenie, acestea putand fi considerate de
asemenea ca fiind rezultate dramatice n studiile necontrolate.
Nivelul III: Parerile autoritilor importante, pe baza
experienei clinice, studiilor descriptive sau rapoartelor
comisiilor de experi.



Categorii de recomandari
n ghiduri i alte publicaii, recomandarea pentru un serviciu clinic este facuta
in functie de balana risc / beneficiu al serviciului i nivelul de dovezi pe
care aceast informaie se bazeaz. ,, U.S. Preventive Services Task
Force utilizeaza:
Nilvelul A:dovezile tiinifice sugereaz c beneficiile serviciilor clinice
depesc substanial riscurile poteniale. Medicii ar trebui s discute cu
pacienii eligibili despre aceste servicii.
Nivelul B: cel puin dovezile echitabile tiinifice sugereaz c beneficiile
serviciilor clinice sunt mai mari dect riscurile poteniale. Medicii ar trebui
s discute cu pacienii eligibili despre aceste servicii.
Nivelul C: cel puin dovezile tiinifice corecte sugereaz c exist beneficii
oferite de serviciul clinic, dar echilibrul dintre beneficii i riscuri sunt prea
aproape pentru a face recomandri generale. Medicii nu ar trebui sa
recomande cu excepia cazului cand exist considerente individuale.
Nivelul D: cel puin dovezile echitabile tiinifice sugereaz c riscurile
serviciului clinic depesc beneficiile poteniale. Medicii nu ar trebui s
ofere aceste servicii de rutina pentru pacienti asimptomatici.
Nivelul I:dovezile tiinifice sunt de o calitate slaba, intr n conflict astfel
nct balanta risc versus beneficiu nu poate fi evaluata. Medicii ar trebui s
ajute pacientii sa inteleaga incertitudinea din jurul serviciilor clinice.

PRIM AJUTOR- Obiective

A. Airway: Mentinerea permeabilitatii
cailor aeriene
B. Breathing: Mentinerea respiratiilor
C. Circulation: Mentinerea circulatiei
+
Oprirea hemoragiilor
Prevenirea/ reducerea socului
PRIM AJUTOR
Evaluare initiala
Inspectia rapida a zonei
Pericole (curent electric, foc, apa, haz mats, obiecte
instabile, ascutite, animale)
Trafic
Violenta
Conditii de relief si clima
Situatii speciale
Preluarea controlului
calm,
rapid si
eficient



PRIM AJUTOR
Se vor evalua:
1. SIGURANTA proprie si a pacientului
2. MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNII
Constient
Inconstient
3. INFORMATII TRANSMISE PE CAI
SPECIALE
- Medalion, bratara cu simboluri
- card cu informatii


PRIM AJUTOR
4. NUMARUL VICTIMELOR
Cand sunt mai multe- evaluarea
A,B,sangerare si C
5. MARTORI
Pot furniza informatii, ajutor chiar daca
sunt nepregatiti prin: apel de urgenta,
suport moral victimei, impiedicarea
imixtiunii altor persoane
6. PREZENTATI-VA ca persoane calificate
in prim ajutor; consimtamant cerut celor
constienti, prezumat pentru cei
inconstienti
Aspecte etico-legale
Datoria de a interveni(desemnata, serviciu sau
responsabilitate preexistaenta fata de victima)
Standard: cat si pentru ce aveti calificare
Consimtamant= acord, permisiune
Pacient constient/inconstient
Minor/major
Bolnavi cu afectiuni psihiatrice
Exprimat/prezumat
Confidentialitatea
Legea Bunului Samaritean (urgenta, cu bune intentii, fara
compensatii, fara a produce daune/leziuni)
Abandon
Neglijenta (datorie, nerespectarea datoriei sau
substandard, producere de leziun/daune, nerespectarea
limitelor)


Aspecte etico-legale
Secventalogica:
Obtineti consimtamantul victimei INAINTE de A O
ATINGE
Urmati ghidurile si protocoalele pentru care ati
fost instruiti, fara a va depasi nivelul de
competenta
Explicati victimei fiecare lucru pe care urmeaza
sa-l faceti
Odata ce ati demarat asistarea victimei, nu o
parasiti pana nu o deferiti unei persoane cel putin
la fel de calificata ca dumneavoastra!

Aspecte etice
IN AFARA UNITATILOR SPITALICESTI
- Sa initieze resuscitarea
- Sa nu initieze resuscitarea
- Sa termine resuscitarea
IN UNITATILE DE RESUSCITARE
- Sa initieze resuscitarea
- Sa nu initieze resuscitarea
- Sa termine resuscitarea
- Pentru terminarea suportului vital


PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
1. Mentineti pacientul in decubit dorsal, capul la
acelasi nivel cu corpul, pana la evaluarea
gravitatii situatiei.
Identificati exceptiile la aceasta regula:
Varsaturi sau hemoragii in zona cavitatii bucale-
pozitie laterala de siguranta ! la leziunile
suspectate de coloana cervico-dorsala (2%
explozii, 6% traumatism facial sau GCS<8)
Dispnee- pozitie sezanda sau semi
Socul- membrele superioare ridicate (!?) doar
daca nu se suspecteaza leziuni de coloana
2. Nu mobilizati pacientul mai mult decat necesar.
Indepartati hainele cu efect restrictiv, asigurati
comfortul termic


PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
3. Asigurati confort psihic pacientului
4. Nu atingeti rani, arsuri decat daca e absolut
necesar. Folositi obiecte sterile. Folositi bariere.
Spalati maini!
5. Nu oferiti apa sau alimente din primul moment
6. Imobilizati orice zona suspectata a fi fracturata.
Nu incercati sa reduceti fractura. Nu mobilizati
decat daca e strict necesar
7. Mentineti temperatura normala a corpului
PRIM AJUTOR-aspecte epidemiologice
Transmitere de boli infectioase
HIV
Virusul hepatitei B, C
Tuberculoza
Masuri de protectie universala- orice pacient trebuie
considerat potential purtator de agenti cu transmitere
sanguina
Purtati manusi sau folositi alta bariera
Spalati-va mainile cu apa calda si sapun:
La venire/plecare
Inainte/dupa examinare, procedura
Dupa scoaterea manusii, mastii
Dupa folosirea batistei, toaletei, trecere prin par, activitati
administrative/gospodaresti
Bariera pentru respiratii artificiale, protectie oculara
NOTIUNI ELEMENTARE DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Notiuni elementare
OXIGEN PLAMANI SANGE




CELULE
GLUCIDE
LIPIDE
PROTEINE
Ce se intampla daca
Se opreste respiratia.
Se opresc bataile cardiace?
Sudden Cardiac Arrest

300,000 victime ale SCR inafara spitalului, in
fiecarea an in USA.
mai putin de 8% din cei ce sufera SCR inafara
spitalului
Sudden cardiac arrest poate surveni oricui si
oricand. Multe victime sunt aparent sanatoase,
fara vreo afectiune cardiaca cunoscuta sau alti
factori de risc.
Sudden cardiac arrest heart attack (atac de
cord- infarct miocardic).
Sudden cardiac arrest: impulsurile electrice ale
cordului devin haotice sau rapide, ceea ce
conduce la oprirea brusca a contractiilor si
batailor cardiace. A heart attack (IMA): cand
oferta de sange catre o parte a miocardului se
blocheaza. Aceasta poate conduce la SCR.
SUDDEN CARDIAC ARREST
Approximativ 700,000 stopuri cardiace pe an in
Europa
Supravietuirea la externare de aprox 5-10%

CPR efectuat de martori: interventie vitala
inaintea sosirii echipajelor de urgenta dubleaza
sau tripleaza supravietuirea dupa SCR

Resuscitarea precoce si defibrilarea prompta (in
decurs de 1-2 minute) poate duce la supravietuiri
de >60%.

CPR: Ghiduri
The International Liaison Committee on
Resuscitation (ILCOR)
American Heart Association (AHA)
International Guidelines 2000 for
Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care
International Consensus Conference on
Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care Science With Treatment
Recommendations (2005 Consensus Conference).
CPR- resuscitarea cardio-pulmonara
Cardiopulmonary resuscitation (CPR)
este o procedura medicala de urgenta
adresata victimei unui stop cardiac, sau,
in unele situatii, stopului respirator. CPR
este efectuata fie in spitale, fie in cadrul
comunitatii de catre laici sau personal
medical specializat in urgenta.
CPR nu va reporni inima, scopul principal
al manevrelor fiind de a mentine fluxul
sangelui oxigenat catre creier si cord. Se
va intarzia astfel moartea celulelor cu
scopul de a prelungi sansa unei resuscitari
cu succes fara leziuni cerebrale ulterioare.
CPR- resuscitarea cardio-pulmonara
CPR implica manevre destinate:
crearii unei circulatii artificiale prin efectuarea
de presiune ritmica pe toracele pacientului ,
pentru ca sangele sa fie pompat prin inima-
manevra denumita masaj cardiac
Si de obicei si manevra de expir al aerului de
catre salvator in plamanii pacientului (sau
folosirea de dispozitive pentru aceasta) pentru
producerea inflatiei pulmonare a pacientului si
trecerea oxigenului in sange- manevra
denumita respiratie artificiala
SCA-Sindrom coronarian acut
40% din victimele SCA:
FV(Fibrilatie ventriculara)
Deteriorare in asistolie-
sanse reduse de
resuscitare
Tratament optim pentru
SCR cu FV este:
CPR de catre martori+
defibrilare


Tratamentul optim pentru
SCR cauzat de asfixie
(inec, trauma, droguri,
copii):
rescue breaths vitale

Lantul supravietuirii
CHAIN OF SURVIVAL
LANTUL SUPRAVIETUIRII
Recunoastera precoce si activarea
sistemului de urgenta: poate preveni SCR
Early CPR:dubleaza/tripleaza
supravietuirea din fv
Fiecare minut fara CPR scade supravietuirea cu
7-10%
Defibrilarea precoce:CPR + defib in 3-5
min: supravietuire de 49-75%
Fiecare minut intarziere- reduce sansele de
externare cu 10-15%


BASIC LIFE SUPPORT
secventa de proceduri efectuate pentru a
restabili circulatia sangelui oxigenat dupa
un SC/R
Compresii sternale si ventilatie pulmonara
efectuate de oricine care stie cum sa o
faca, oriunde, imediat, fara alt
echipament.

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
APPROACH SAFELY!

Scena

Salvator

Victima

Martori
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Factori de risc legati de scena actiunii
Mediu
Trafic
cladiri
Electricitate
Apa, foc
Toxice
Victima
Boli infectioase
Intoxicatii
Tehnici
Defibrilatoare
Instrumente taioase sau ascutite


Training- manechin
Riscuri
Transmitere de infectii
Accidente cu ace
Salvatori cu rani la gura, maini
Case reports de tuberculoza, SARS(Sindromul
Acut Respirator Sever), dar nici un caz de
transmisie de HIV
Manechine: dintre cele 40 mil. USA si probabil
150 mil de elevi pe mapamond antrenati in
ultimii 25 de ani sa resusciteze cu respiratii gura-
la gura pe manechine, nu s-a putut dovedi nici un
caz de transmisie de infectie bacteriana, fungica
sau virala pe un manechin de destinat
exercitiului CPR
CHECK RESPONSE
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Scutura umerii cu
blandete
Intreaba: va simtiti
bine?
Daca raspunde:
Lasati-l asa cum l-ati
gasit.
aflati ce s-a intamplat.
Reevaluati periodic.
CHECK RESPONSE
SHOUT FOR HELP
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths

OPEN AIRWAY


Head tilt and chin lift-
extensia capului si
ridicarea mandibulei
- salvatori laici
- salvatori fara legatura cu
sectorul medical





Nu trebuie curatata cavitatea bucala
decat daca sunt vizibile materiale
solide in calea aeriana






OPEN AIRWAY
Head tilt, chin lift + jaw thrust extensia
capului, ridicarea mandibulei si
subluxatia mandibulei - pentru
personalul medical
ELIBERAREA CAILOR AERIENE
PRIN EXTENSIA GATULUI
NECK EXTENSION
C
a
m
p
b
e
l
l

CHECK BREATHING
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK BREATHING- verificati
respiratiile
Cauta:
privind,
ascultand si
simtind prezenta
respiratiilor normale

Nu confundati
respiratiile agonice cu
cele normale
Respiratii agonice
Apar la scurt timp dupa oprirea cordului in
aproximativ 40% din stopurile cardiace

Descrise ca respiratii grele, dificile,
zgomotoase, gasping

Recunoscute ca semn de stop cardiac
Erroneous information can result in withholding CPR from cardiac arrest victim

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths

Obstructia cailor aeriene cu corp
starin (FBAO)
Approximativ 16 000 adulti si copii sunt tratati annual in UK
pentru obstruictie de cai aeriene cu corpi straini


SEMNE OBSTRUCIE
MODERATA
OBSTRUCIE SEVERA
Te ineci? Da Incapabil sa vorbeasca,
poate incuviinta
Alte semne Poate tusi, respira,
vorbeste
Nu poate respira/
respiratie cu
Wheezing/silentiu/ince
arca sa tuseasca/
inconstienta

ADULT FBAO TREATMENT



ABDOMINAL THRUSTS- compresii abdominale
30 CHEST COMPRESSIONS
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
PlaSATI PODUL PALMEI IN
CENTRUL TORACELUI
PLASATI DEASUPRA CEALALTA
MANA
INTREPATRUNDETI DEGETELE
Comprimati toracele cu:
Feecventa de 100 min
-1

amplitudine 4-5 cm
Raport egal compresie :
relaxare
Daca e posibi, schimbati la 3
minute cu alt salvator
CHEST COMPRESSIONS-
COMPRESII TORACICE
Cea mai eficienta frecventa pentru
compresiile sternale este de 100 compresii
per minut acelai ritm ca cel al melodiei
trupei BeeGee: Stayin Alive.

http://www.dailymotion.com/video/x1afd7
_bee-gees-staying-alive_music
RESCUE BREATHS
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
RESCUE BREATHS
Pensati nasul
Insuflati normal
Puneti gura la gura
victimei
Suflati pana cand se
ridica pieptul
Asteptati aproximativ
o secunda
Lasati toracele sa
coboare
Repetati


RESCUE BREATHS- respiratiile artificiale
RECOMANDARI:
- Tidal volum
500 600 ml

- Frecventa respiratorie
administrati ficare insuflatie in decurs de 1 s, cu
volum suficient pentru a produce ridicarea cutiei
toracice
- Chest-compression-only
continuu, cu frecventa de 100/min
CONTINUE CPR






30 2
Hands-only CPR
chest compression-only CPRpoate fi aplicat in
urmatoarele situatii:
Daca sunteti incapabil sa efectuati respiratii
artificiale sau nu doriti sa le efectuati masaj,
asigurati doar masajul cardiac.
In aceasta situatie, masajul cardiac trebuie
efectuat continuu, cu un ritm de 100/min.
Opriti-va doar pentru a verifica daca victima si-a
reluat respiratiile normale- nu opriti pentru nici
un alt motiv resuscitarea!!


DEFIBRILAREA
Call 112
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Attach AED
Follow voice prompts
AUTOMATED EXTERNAL
DEFIBRILLATOR (AED)
Unele AED se vor
activa singure (ON)
la deschiderea
capacului
ATTASATI PADELELE PE
TORACELE GOL AL
PACIENTULUI
PERMITETI DEFIBRILATORULUI SA
ANALIZEZE RITMUL.
NU ATINGETI PACIENTUL!!!
DACA AED INDICA SOC
Dispuneti celor din jur ,
precum si
dumneavoastra
indepartarea de pacient:
La o parte! Nu atingeti
pacientul!
Livrati socul
DUPA APLICAREA SOCULUI, URMATI
INSTRUCTIUNILE AED
30 2
In cazul in care nu vi se indica soc,
urmati instructiunile AED.
30 2
http://www.youtube.com/watch?v=O9
T25SMyz3A

DACA PACIENTUL INCEPE SA RESPIRE
NORMAL, PLASATI-L IN
POZITIA LATERALA DE SIGURANTA.
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
Attach AED
Follow voice prompts

CONTINUATI RESUSCITAREA:

Pana ajunge la dumneavoastra ajutorul
calificat si puteti preda pacientul

Pana cand pacientul isi reia respiratiile
normale

Pana ce salvatorul devine epuizat.
Salvatorul instruit sa efectueze BLS la
adult si care nu stie nimic despre
resuscitarea pediatrica, poate folosi
aceeasi secventa a protocolului de adult- e
mai bine dacat sa nu faca nimic.
Laicii care au copii in responsabilitate
(educatori, profesori, salvamari etc.) si
doresc sa invete BLS pediatric, vor fi
instruiti sa aplice:
initial 5 respiratii artificiale,
apoi aproximativ 1 minut de CPR,
si abia apoi sa ceara ajutor.

1. Verificati siguranta salvatorului si
a copilului
2. Verificati daca va raspunde copilul
(constienta)- stimulandu-l usor si
intrebandu-l cu voce tare:te simti
bine?
3. A. daca raspunde verbal sau prin
miscari:
- Lasati-l asa cum l-ati gasit (cu
conditia sa nu fie expus pericolului),
- Verificati-i starea si mergeti sa cereti
ajutor daca e nevoie.
- Reevaluati-l periodic
B. daca nu raspunde:
- Strigati dupa ajutor
- Intoarceti cu grija copilul pe spate
- Deschideti calea aeriana prin
extensia capului si ridicarea barbiei

- Plasati-va mana pe frunte copilului si
produceti usor extensia capului
- In acelasi timp, cu varful degetelor
sub barbie, ridicati-o. Nu apasati pe
structurile moi de sub barbie-
obstructie de cale aeriana!!!
- Daca nu reusiti sa deschideti astfel
calea aeriana, incercati manevra de
subluxare a mandibulei


4. Mentinand calea aeriana deschisa, priviti, ascultati si simtiti
prezenta respiratiilor normale
-Cautati cu privirea prezenta miscarilor cutiei toracice
-Ascultati la nivelul nasului si gurii copilului daca exista sunete
produse de respiratii
-Simtiti aerul expirat si inspirat pe obrazul dumneavoastra
In primele minute dupa o oprire cardiaca, si copilul poate prezenta
gasping.
Priviti, ascultati si simtiti maximum 10 secunde inainte de a lua o
decizie.
Daca avetii dubii asupra normalitatii respiratiilor, actionati ca si cum
nu ar fi normale.
5A. Daca respira normal:
Intoarceti copilul pe o parte in pozitia laterala de siguranta
Trimiteti sau mergeti dupa ajutor- sunati 112
Verificati continuitatea respiratiilor
5B. Daca nu respira normal sau nu
respira deloc:
indepartai cu grija orice obstructie de cale aeriana
efectuati 5 respiratii artificiale initiale
In timpul acestei manebre, fiti atenti la prezenta oricarui semn de
voma sau tuse ca raspuns la aplicarea respiratiilor dumneavoastra
signs of life
RESPIRATIILE ARTIFICIALE (VENTILATIILE
INITIALE) LA COPIII IN VARSTA DE PESTE 1
AN:
Mentineti extensia capului si barbia ridicata
Pensati partea moale a nasului inchizand-o cu degetul mare si
aratatorul mainii care este plasata cu podul palmei pe frunte
Deschideti gura copilului, mentinand barbia ridicata
Inspirati, plasti-va gura in jurul gurii copilului, asigurandu-va de
etanseitate
Insuflati constant in gura copilului, timp de 1-1,5 secunde,
uramarind ridicarea toracelui
Mentinand extensia capului si barbia ridicata, indepartati-va gura de
cea a copilului si urmariti revenirea toracelui la pozitita initiala in
timpul expirului
Inspirati din nou si repetati secventa de 5 ori si urmariti miscarile
cutiei toracice a copiluilui.

RESPIRATIILE ARTIFICIALE
(VENTILATIILE INITIALE)LA SUGARI
Asigurati pozitia neutra a capului si barbia
ridicata
Inspirati si acoperiti gura si nasul copilului cu
gura dvs.- etans. La copilul mai mare- doar nasul
sau doar gura
Expirati constant in gura copilului 1-1,5 secunde,
pentru a ridica eficient
Mentineti extensia capului si barbia ridicata,
indepartati gura de victima si urmariti revenirea
toracelui la pozitia initiala
Repetati secventa de cinci ori
Daca exista dificultati in efectuarea respiratiilor
artificiale la sugar si copil, este posibil sa va aflati
in fata unei obstructii de cale aeriana
Deschideti gura copilului si indepartati orice
obstructie vizibila- nu cautati orb
Asigurati extensia suficienta a capului si ridicarea
barbiei
Incercati subluxatia mandibulei
Incercati de maximum 5 ori respiratiile eficiente,
daca nu reusiti inceptei compresiile toracice.
6. Evaluati circulatia
Nu trebuie sa dureze mai mult de 10
secunde
Cautati semne vitale signs of life:
miscare, tuse, respiratie normala (nu
gasping)
Daca verificati pulsul: nu mai mult de 10
secunde
> 1 an: carotida
Sugar: brahiala
femurala
7A. Daca detectati cu
siguranta semne vitale
in 10 sec
Continuati respiratiile
artificiale pana cand
copilul respira eficient
singur
Pozitie laterala de
siguranta daca
ramane inconstient
reevaluati
7B. Daca nu exista
semne vitale, cu
exceptia situatiei in
care sunteti SIGURI ca
simtiti in 10 sec un
puls cert cu > 60
batai/min
Incepeti compresiile
toracice
Combinati ventilatiile
cu compresiile
PENTRU TOTI COPIII, COMPRESIILE TORACICIE
SE FAC IN JUMATATEA INFERIOARA A
STERNULUI.
O latime de deget deasupra apendicelui xifoid
Amplitudine de 1/3 din grosimea toracelui
Se apasa tare si repede
100-120/min
Dupa 15 compresii, efectuati extensia capului si
ridicarea barbiei, 2 ventilatii eficiente
Se continua cu un raport 15:2

COMPRESIILE TORACICE
(MASAJUL CARDIAC)
1 salvator: varful a doua degete
2 salvatori- alternant- encircling
technique
Amplitudine de aprox 4 cm- 1/3 din
grosimea cutiei toracice
COMPRESIILE TORACICE
(MASAJUL CARDIAC) LA SUGARI
MASAJUL CARDIAC
SUGAR, UN SINGUR SALVATOR
Comprimati
sternul cu
varful a doua
degete.
MASAJUL CARDIAC
SUGAR, doi salvatori
COMPRESIILE TORACICE (MASAJUL
CARDIAC) LA COPII IN VARSTA DE PESTE
1 AN
Podul palmei pe inferioara a sternului
Ridicati degetele pentru a nu face presiune
pe coaste
Pozitionati-va vertical deasupra toracelui
copilului, cu coatele intinse
Comprimati sternul cu 1/3 din grosimea
toracelui aprox 5 cm
La copiii mai mari- ambele maini
MASAJUL CARDIAC
copii in varsta de peste 1 an.
8. Nu intrerupeti resuscitarea pana cand:
Copilul prezinta semne de viata:
Se misca
Deschide ochii
Respira normal
Se palpeaza puls>60/min
Soseste ajutor calificat si preia
resuscitarea
Va epuizati
Cand exista mai mult de un salvator, unul incepe
resuscitarea, in timp ce unul merge dupa ajutor.
Daca exista un singur salvator: efectuati CPR 1
minut, apoi mergeti dupa ajutor
Pentru a nu intrerupe CPR, sugarul sau copilul
mic poate fi transportat
Singura exceptie la regula minutului initial de
CPR: colaps produs in fata unicului martor-
verosimil FV. Atunci se solicita initial ajutor
(defibrilare urgenta).
Cand sa solicitati asistenta?
POZITIA LATERALA DE
SIGURANTA
Un copil inconstient cu cai aeriene libere si
respiratii noremale trebuie asezat in
pozitia laterala de siguranta.
Identica cu cea de la adult
Pediatric FBAO
Semne de obstrucie de cale aeriana cu corp
strain:
Semne generale: episod cu martori, tuse,
instalare brusca, istoric recent de joaca sau
alimentatie cu parti mici
Tuse eficienta:
plans sau raspuns verbal la intrebari,
tuse zgomotoasa,
inspira,
perfect constient
Tuse ineficienta:
nu poate vorbi,
tuse silentioasa,
nu poate respira,
cianoza,
scade nivelul de constienta
Pediatric FBAO
NU COMPRESII ABDOMINALE LA SUGARI
Risc din cauza pozitiei orizontale a
coastelor ce poate duce la leziunea
viscerelor

Pediatric AED
Automated external defibrillators (AEDs)
sunt sigure si eficiente cand sunt utilizate
la copii> 1 an
Padelele pediatrice sau AED cu soft de
atenuare a socului: copii 1-8 ani
In lipsa unui AED de acest tip, se pot
utiliza AED obisnuite, pentru copii>1 an.
Case reports de utilizare cu succes a AED
la copii sub 1 an;

Special circumstances
Inecul
OMS 450,000 decese anual
Una din cauzele principale de deces
accidental in Europa
Durata hipoxiei- cel mai importanta factor
de prognostic
CPR de catre martori si activare a
sistemului de urgenta.
Inecul - Epidemiologie
-97% din decesele produse prin inec
survin in tarile subdezvoltate
mai frecvent la barbatii tineri
este principala cauza de moarte
accidentala in Europa survenita la barbatii
tineri
suicidul, accidentele rutiere,abuzul de
droguri si alcool variaza de la tara la tara.


Inecul : definitie
ILCOR: un proces care
determin
insuficien respiratorie
primara la scufundare /
imersie ntr-un mediu lichid
O pelicula lichid/aer este
prezenta la intrarea in caile
respiratorii ale victimei:
victima nu respira aer.
Imersia = a fi acoperit de apa
sau alt lichid
nec: cel puin faa i cile
respiratorii trebuie s fie
acoperite.
Submersia = faptul ca tot
corpul, inclusiv caile
respiratorii sunt sub apa sau
alt fluid.

Inecul: fiziopatologie
Stopul cardiac apare ca o consecinta a
hipoxiei
Inainte de aparitia laringospasmului
respitatiile victimei sunt pastrate.
victima inghite frecvent cantitati mari de
apa.
Respiratia este oprita/ laringospasmul
continua, hipoxia si hipercapnia se
dezvolta
Victima aspira apa in plamani, ducand la
agravarea hipoxiei.



Inecul : tratament
1. Primul ajutor in apa
2. suportul vital de baza
3. suportul vital avansat
4. ingrijirea post- resuscitare
Salvarea initiala: trecatori, salvamari





Inecul : tratament
1. Primul ajutor si scoaterea din apa
Siguranta si minimizarea riscului pentru salvator si victima in orice
moment.
Incercare de a salva victima de la inec fara a intra in apa
- Se comunica cu victima
- Se solicita ajutor
- Se arunca o franghie/ colac de salvare etc
A se folositi o barca sau orice alt tip de vehicol pe apa
Daca intrarea in apa este necesara, a se folosi un dispozitiv de
plutire.
Este mai sigura intrarea in apa cand sunt doi salvatori.
Niciodat salvatorul nu se va arunca cu capul nainte n ap (risc
de pierdere a contactului vizual cu victima sau leziuni ale coloanei
vertebrale)
Incidenta leziunilor coloanei vertebrale cervicale la pacientii
inecati este foarte scazuta (aproximativ 0,5 %)











Inecul : tratament
2.BLS
Restabilirea respiratiei: initierea prompta a respiratiei artificiale sau a
ventilatiei cu presiune pozitiva creste supravietuirea.
Initial 5 respiratii artificiale
Respiraiile artificiale pot fi iniiate n timp ce victima se afl nc n
ap la adncime mic in condiiile in care sigurana salvatorului nu
este compromis.
Respiratia gura la nas poate fi folosita ca alternativa la ventilatia gura
la gura.
Resuscitarea in apa :10-15 respiraii artificiale aprox. 1 min.
- Daca respiratiile normale nu se reiau spontan, iar victima este la
< 5 minute timp de inot de mal, se vor continua respiratiile
artificiale in timp ce se trage victima din apa.
- Daca salvatorul si victima se afla la >5 minute de inot de mal, se
aplica respiratii artificiale timp de 1 minut , apoi se aduce victima
la mal cat mai repede posibil fara incercari suplimentare de
ventilatie.







Inecul : tratament
2.BLS
Compresiile toracice
Pozitionati victima pe o suprafata ferma inainte de a incepe
compresiile toracice, deoarece acestea sunt ineficiente in
apa.
Asigurati-va victima nu rspunde i nu respir n mod
normal, i apoi efectuati 30 compresii toracice: respiratii
artificiale, cu raport 30:2.
chest-compression-only CPR de evitat
Defibrilatoarele automate externe
Daca un dispozitiv AED este disponibil, uscati pieptul
victimei, atasati padelele AED si porniti dispozitivul.
Administrati socul la indicatiile AED.





Inecul : tratament
Regurgitarea in timpul resuscitarii.
Pentru respiratiile artificiale este nevoie de o presiune
mare de insuflare.
Regurgitarea coninutului stomacului i a apei nghiite /
inhalate este frecventa n timpul resuscitarii de la nec.
intoarceti victima de o parte i scoatei materialul
regurgitat folosind un sistem de aspirare, dac este posibil.
Compresiile abdominale pot provoca regurgitarea
coninutului gastric i alte leziuni amenintatoare de viata i
nu ar trebui s fie utilizate.
O atentie sporita ar trebui sa fie acordata n cazul n care
este suspectata leziune spinala.


Inecul
ntreruperea eforturilor de resuscitare
Apa sarata versus apa dulce
Hipotermia dupa inec
Victimele submersiei: hipotermie primara sau secundara
Submersia aparuta in apa rece (<5 C or 41F), hipotermia se
poate dezvolta rapid si poate constitui un factor de
protectie impotriva hipoxiei
O complicaie secundar a pierderilor de cldur la submersie
i, ulterior, prin evaporare, n timpul tentativei de
resuscitare
Considerati reincalzire pana la atingerea unei temperaturi
corporale de 3234 C .


Electrocutarea
0.54 decese la 100,000 persoane/an
Leziunile produse de electricitate:
la adulti: la locul de munc i sunt asociate cu un voltaj
nalt
copiii sunt predispusi n primul rnd la accidente la
domiciliu, caz in care tensiunea este mai mic (220V in
Europa, Australia si Asia, 110V, n Statele Unite ale Americii
i Canada)
Leziunile produse de trasnet sunt rare, dar totusi cauzeaz
1000 de decese pe glob n fiecare an.
Leziunile electrice: efect direct al curentului asupra
membranelor celulare i musculaturii netede vasculare
Energia termic asociata cu electrocutare la voltaj inalt :
arsuri.

Electrocutarea
Factorii care influeneaz gradul de severitate al
leziunilor electrice:
- curentul: alternativ (AC) sau continuu (CC)
- voltajul,
- cantitatea de energie livrat,
- rezistenta la trecerea curentului,
- calea prin care curentul patrunde in pacientului,
- Zona
- durata contactului
Contactul cu AC poate provoca contracie tetanic a
musculaturii scheletice, care pot impiedica desprinderea
victimei de sursa de energie electric.
Disfunctia miocardica sau respiratorie pot provoca moartea
imediat.

Electrocutarea
paralizia centrului respirator sau
muchilor respiratorii: stop respirator
VF dac aceasta traverseaza miocardul n timpul
perioadei vulnerabile
ischemie miocardic datorita spasmului coronarian.
asistolia poate fi primar sau secundar asfixiei ce urmeaza
unui stop respirator
curentul care traverseaza miocardul este foarte probabil s
fie fatal
transtoracic (de la mana-la-mana)> pe vertical (de la
mn-la-picior/ (picior-la-picior)
Trasnetul
Peste 300 kV in cteva milisecunde.
Curentul electric industrial i fulgere: arsuri profunde, la
punctul de contact.
Curentul electric industrial: punctele de contact sunt, de
obicei, in partea superioara al membrelor, mini i
ncheieturi
Fulgerul: mai mult la nivelul capului, gatului si umerilor.
Fulgerul poate de asemenea provoca:
-leziuni centrale si periferice ale nervilor;
- hemoragie si edem cerebral
-leziuni nervoase periferice
Mortalitatea in cazul trsnetelor este de 30% -70%
Electrocutarea : masuri de prim ajutor
Asigurai-v c orice surs de energie este
oprita i nu va apropiati de victima pn cnd
locul nu este n sigur.
energia electric de nalt tensiune poate
conduce la producerea de arcuri electrice prin sol
pana la cativa metri in jurul accidentului.
Este sigur s va apropiati i s ajutati victima
dup trsnet, cu toate c ar fi nelept sa se mute
ntr-un loc mai sigur, mai ales n cazul n care
fulgerul a fost vzut in zona in ultimele 30 de
minute.
Electrocutarea: Resuscitare
Managementul cilor aeriene poate fi dificil, dac exist
arsuri electrice n jurul feei i gtului
Edemele extinse ale esuturilor moi pot dezvolta obstrucia cilor
respiratorii
Dup electrocutare pot surveni leziuni la nivelul capului i a coloanei
vertebrale. Se poate recurge la imobilizarea coloanei vertebrale pn la
evaluare.
Paralizia musculara, mai ales dup voltajul inalt, poate persista mai multe
ore.
A se indeprta mbrcmintea i nclmintea arsa pentru a mpiedica
agravarea leziunilor termice.
Meninerea coloanei vertebrale imobilizate n cazul n care exist riscul de
traume la nivelul capului sau gatului.
Efectuarea unei evaluari secundare amanuntite pentru a exclude leziunile
traumatice cauzate de contractia musculara tetanic sau de ctre
persoana de care a fost aruncata.
Electrocutarea poate provoca leziuni grave, profunde ale esuturilor moi cu
rni ale pielii relativ minore, deoarece cea dintai tinde sa urmeze pachete
neurovasculare
Stopul cardiac asociat cu sarcina
problemele asociate cu sarcina sunt cauzate de compresie aorto-cava
dup 20 de sptmni de sarcina, uterul femeii gravide poate apsa pe
vena cava inferioara si aorta, impiedicand intoarcerea venoasa si debitul
cardiac
Paii cheie pentru BLS la o pacienta gravid sunt:
Apel urgent pentru ajutor de specialitate (inclusiv un obstetrician i
neonatolog).
Incepeti suportul vital de baz conform standardelor ghidurilor. Asigurati
compresia toracica eficienta, cu ntreruperi minime.
Deplasati manual uterul spre stnga pentru a elimina compresia cavei.
Inclinati in partea lateral stng n cazul n care acest lucru este posibil -
unghiul optim de nclinare este necunoscut. Urmariti sa fie ntre 15 i 30
. Chiar i o inclinare mica poate fi benefica. Unghiul de nclinare utilizat
trebuie s permit comprimarea toracelui eficienta i, dac este necesar
sa permita nasterea cezarizata a ftului.
ncepeti pregtirea pentru operatia cezarian de urgenta -fatul va trebui
s fie extras numai dac s-au efectuat manevrele initiale de resuscitare .

Hipotermia accidentala
atunci cnd temperatura corpului
scade accidental sub 35 C.
-uoar (35-32 C),
-moderat (32-28 C) sau
-sever (mai puin de 28 C)
Sistemul de stadializare elveian bazat pe semne clinice
poate fi folosit la fata locului pentru descrierea victimelor:
stadiul I - contient i frisoane;
stadiul II - alterarea strii de contien, fr frisoane;
stadiul III - incontient;
stadiul IV - fr respiraie;
stadiul V - moartea din cauza hipotermiei ireversibile
Hipotermia accidentala
Diagnostic
Termoreglarea normala
-n timpul expunerii la frig
-conditii de umezeala si vant
-la persoanele care au fost imobilizate, sau
-ca urmare a imersiei n ap rece
Afectarea termoreglarii: la vrstnici i tineri
Alte condiii de risc:
- ingestia de droguri sau alcool,
- epuizare,
- - boal
Hipotermia accidentala
Temperatura masurata la nivel esofagian se coreleaza bine cu
temperatura cordului
Epitimpanic
Locul de masurare trebuie pastrat identic pe tot parcursul
resuscitarii si a manevrelor de incalzire
Decizia de a resuscita:
Consumul de oxigen scade cu 6% cu fiecare 1grd Celsius scadere
a temperaturii centrale
La 28 grd C consumul de oxigen celular scade la 50%, iar la 22
grdC scade cu 75%
Efect protector asupra creierului si organelor vitale
La un pacuient hipotermic grad 4, doar absenta semnelor vitale nu
e suficienta pentru a declara decesul
La 18 grd C creierul poate tolera perioade de hipoxie de 10 ori
mai lungi decat la 37 grdC.
Principiul general valabil in aceste situatii este nici un decedat nu
este decedat pana nu e cald si decedat




Hipotermia accidentala
Resuscitarea:
Acelasi raport ventilatii: compresii toracice ca la pacientul
normotermic
Rigiditatea toracelui poate face ventilatia si masajul cardiac
mai dificil de efectuat
Reincalzirea
Se scoate victima din mediul rece
Se previne continuarea pierderii de caldura
Se scot hainele umede si se izoleaza termic pacientul
Transfer rapid catre spital
Cei cu hipotermie > stadiul II- sunt manipulati cu blandete,
risc mare de declansare a aritmiilor cardiace


Hipotermia accidentala
Incalzirea
Victimele constiente sunt incurajate sa se mobilizeze, caci
exercitiul fizic reincalzeste mai eficient decat frisonul
Victimele somnolente sau aflate in coma sunt mentinute in
pozitie culcata
Metodele pasive de reincalzire: destinate cazurilor de
hipotermie usoara, care inca pot frisona, prin:
acoperire cu paturi,
izolare cu folie de aluminiu,
incaperi calduroase si
pungi calde aplicate pe trunchi
Cazurile severe trebuiesc indrumate catre unitati medicale cu
posibilitati de incalzire activa interna si externa


SOCUL, HEMORAGIILE,
LEZIUNILE TESUTURILOR MOI
Socul
Hemoragii
Plagi
Fracturi
Traumatisme craniene
Traumatisme toracice
Traumatisme abdominale


1. SOCUL
Pompa
Presarcina
Postsarcina

1. SOCUL
Pompa: inima tetracamerala
Atrii/ ventriculi
Miocard contractil
Contractilitate/inotropism
Sistemul circulator:
Artere
Vene
capilare
Fluidul circulant
Elemente celulare (hematii, leucocite, trombocite)
Plasma
Pulsul
1. SOCUL
1.SOCUL
Reprezinta incapacitatea cordului si a
sistemului circulator de a mentine perfuzia
catre organele vitale prin aport de de
sange cu continut de oxigen.
Situatie amenintatoare de viata
Recunoasterea semnelor si simptomelor-
nu toate concomitent, nu imediat
1. SOCUL- semne si simptome
1. Anxietate, agitatie,
confuzie
2. Tegumente palide, reci,
umede, lipicioase
3. Tahipnee, respiratii
neregulate
4. Tahicardie/puls slab
batut/ nepalpabil periferic
5. Greturi, varsaturi
6. Sete
7. Privire goala, mohorata,
pupile dilatate




1. SOCUL
I.
Socul hipovolemic- cauzat de pierderea excesiva
de sange sau fluide din organism
Apare in conditii de hemoragii, arsuri, varsaturi si diaree
excesive
II.
Socul cardiogen- deficit de pompa cardiaca
III.
Socul septic
Socul anafilactic- substanta cu rol de alergen-
medicamente, venin de insecte si animale, praf si
polen, alimente
Socul spinal
1. SOCUL: tratament
Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele inferioare ridicate
usor (20-30 cm).
Exceptii:
pozitie laterala de siguranta
leziuni de coloana suspectate
traumatisme craniene
dispnee
A, B, C :
Mentineti deschisa calea aeriana
Identificati/ inlaturati cauza daca e posibil
Controlati hemoragiile!!!!!
Oxigen (daca e disponibil)
Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti!
Mentineti temperatura (paturi), inlaturati hainele ude. NU folositi
metode de incalzire activa!
Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite vederii acesteia
NU alimentati, NU administrati lichide!
112 si transport cu ambulanta cat mai repede la spital
Urmariti si reevaluati constant, monitorizati pulsul, respiratia,
constienta la fiecare 5 minute.
2. HEMORAGII
Pierdera sangelui la nivel capilar, venos
sau arterial
Hemoragii interne- in interiorul corpului
Hemoragii externe- inafara corpului
Ambele
Hemoragii capilare- sangele balteste
Hemoragii venoase- sange inchis la
culoare, curgere fluenta, continua
Hemoragii arteriale- sange rosu aprins,
pulsatil- situatie amenintatoare de viata!
2. HEMORAGII
Adultul- 5-6 litri de sange
Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l
La peste 1l- soc
2-3l- deces
Greu de identificat uneori daca e arteriala
sau venoasa
capilare- usor de controlat pe suprafata
mica
Leziuni profunde cu hemoragii arteriale
sau venoase- Urgenta majora!

2. HEMORAGII
HEMORAGIILE EXTERNE:
control
1. Compresie directa- prima si
cea mai eficienta masura
pansament steril sau tesut
curat
Bandaj compresiv
Inca un pansament sau
propriul pumn
Nu indepartati sub nici o
forma pansamentul aplicat
2. Ridicarea extremitatii
lezate deasupra nivelului
cordului- impreuna cu
compresia directa.


2. HEMORAGII
3. Compresie indirecta
pentru hemoragiile
arteriale pe artere
sustinute de suport osos
Cu degetele, podul
palmei sau mana
!- flux inadecvat catre
extremitate
NU la nivelul carotidelor!
Cele mai des utilizate-
brahial, femural



2. HEMORAGII
4. Garoul- NU!
folosire descurajata!!!!
doar ca ultima resursa!!!!
doar la nivelul
extremitatilor
folosit neadecvat poate
duce la compromiterea
definitiva a membrului sau
agravarea hemoragiei
Bucata de tesatura, curea,
fular
Nu folositi sarme, cabluri
etc- ce ar putea taia pielea
NU ACOPERITI
GAROUL!!!!!
MARCATI POZITIA SI
ORA!!!!
NU-L MAI INDEPARTATI!!!!



2.HEMORAGII
HEMORAGII INTERNE
De obicei nu sunt la vedere
Pot conduce la soc
Hemoragii la nivelul gurii,varsaturi hemoragice, la
nivelul urechilor, nasului, rectului sau altor orificii
sunt considerate severe si indica prezenta
hemoragiilor interne
Contuzii, corpuri contondente, fracturi
Semne (inafara de eventiale exteriorizari):
anxietate, agitatie.
sete,
greturi si varsaturi,
tegumente reci, palide si umede,
tahipnee,
tahicardie cu puls slab palpabil
2. HEMORAGII
In tesuturi moi: echimoze- contuzii
gheata sau pansament rece nu direct in contact
cu pielea, ci prin tesaturi- reduce durerea si
edemul
Hemoragii interne severe:
Sunati la numarul de urgenta local
Monitorizati ABC
Tratati socul*
Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila*
Mentineti confortul termic
Sustineti moral

2.HEMORAGII
Epistaxisul
Produs de traumatism, factori de mediu,
HTA(hipertensiune arteriala), schimbari de
altitudine, malformatii vasculare locale.
Orice pacient suspectata de HTA cu
epistaxis se evalueaza la spital
In caz de fractura de craniu- nu incercati
sa opriti hemoragia. Sunati 112!
Conduita in epistaxis :
Pozitie sezanda, nu capul pe
spate,eliberati de haine stranse in jurul
gatului
strangeti aripile nazale(exceptie fracturi)
si apasati; gheata sau comprese reci la
baza nasului 5-10 min
Presiune la niveleul buzei superioare sub
nas
Incurajati sa scuipe
Nu freaca sau sufla nasul timp de min 1
ora
Pozitie laterala de siguranta daca devine
inconstient
Corp strain- copii: nu impingenti! Sunati
112!

2.HEMORAGII
Conduita in epistaxis :
Pozitie sezanda, nu capul
pe spate,eliberati de haine
stranse in jurul gatului
strangeti aripile
nazale(exceptie fracturi) si
apasati; gheata sau
comprese reci la baza
nasului 5-10 min
Presiune la niveleul buzei
superioare sub nas
Incurajati sa scuipe
Nu freaca sau sufla nasul
timp de min 1 ora
Pozitie laterala de
siguranta daca devine
inconstient
Corp strain- copii: nu
impingenti! Sunati 112!


3.TRAUMATISMELE
TESUTURILOR MOI
Plagi= traumatisme ce produc efractia
tegumentului, a tesutului subcutanat si
altor mucoase.
Inchise/deschise
Plagi contuze/Plagi dilacerate/Plagi taiate/
intepate/ muscate
Riscurile majore:- hemoragii si infectii

PLAGI
Generalitati- principii de tratament
Plagi recente:
controlul hemoragiilor si prevenirea socului
prevenirea infectiei
Stabilizarea partii lezate
Stabilizarea corpurilor penetrante
Plagi vechi si infectate: ridicarea zonei afectate, pansament
umed caldut
Plagi ce contin corpuri straine; pot fi indepartate doar daca
sunt superficiale. ! Nu indepartati niciodata corpurile straine
din ochi sau craniu!!!!!!!
OBIECTUL PENETRANT SE LASA PE LOC! ORICE MISCARE A
SA POATE PRODUCE LEZIUNI SUPLIMENTARE! NU SE
EXTRAGE!!!!!SE STABILIZEAZA CU COMPRESE. SE
BANDAJEAZA!
PLAGI

Plagi mici: spalati cu apa si sapun, uscati si
aplicati un antiseptic usor, neiritant.
Pansament
Plagi mari: nu incercati sa spalati sau sa
aplicati antiseptic. Acoperiti cu
pansament steril, uscat

PLAGI
Controlul hemoragiei:
compresa uscata, sterila,
presiune directa, ridicare,
puncte de presiune
Nu se curata plagile in
prespital
Compresa se fixeaza cu
pansament compresiv
Compresa sa acopere
plaga
Daca se imbiba se plaseaza
alta deasupra, nu se
indeparteaza
Se fixeaza cu rola sau
pansament triunghiular

PLAGI
Dimensiuni
Localizare
Tipuri de plagi:
INCHISE:
ECHIMOZA (contuzie, edem, durere)
Semn de fracturi sau leziuni severe subiacente
Comprese reci/ gheata nu direct pe tegument!
HEMATOMUL- leziune extinsa a tesuturilor moi
cu pierdere de sange in interiorul tesutului- de
obicei in zona fracturilor
Compresie manuala, pansamente reci, imobilizare,
pozitie elevata

PLAGI
DESCHISE
Abraziuni (escoriatii)
Amputatii traumatice
(complete, partiale)
ABC
Controlul hemoragiei
Pansament
Prevenirea/ tratarea socului
Solicita asistenta medicala de
urgenta
Avulsii- tegumentul este
complet indepartat, smuls din
zona respectiva
Hemoragii importante
Recuperati tegumentul,
turnati apa, puneti-l in
pansament steril, in punga
inchisa, puneti cu gheata si
trimiteti cu pacientul
PLAGI
TAIATE instrumente ascutite: cutite,
lame, cioburi de sticla
Hemoragii importante
Cel mai mic risc de infectii

DILACERARI- plagi rupte, smulse
INTEPATE
PLAGI
MUSCATE
Risc de infectie
Risc de rabie
Minore: apa si sapun
Mari: controlul hemoragiei,
comprese,bandaj
Obligatoriu medic!
IMPUSCATE-orificiu de intrare si iesire
Hemoragii interne
4. OASE, ARTICULATII SI
MUSCULATURA
Fracturi, luxatii, entorse, contuzii
Leziuni articulare impreuna cu cele musculare
Dificil de diferentiat de fracturi- in caz de
nesiguranta, mai bine tratezi ca fractura
Fracturi=intreruperea continuitatii osului prin
trumatism direct sau indirect.
Principiu de baza in fracturi: imobilizarea
segmentelor fracturate pentru prevenirea
aparitiei in continuare a leziunilor produse de
capetele osoase
4. OASE, ARTICULATII SI
MUSCULATURA
Luxatiile= modificarea raporturilor
anatomice normale ale extremitatilor
osoase intr-o articulatie cu ruperea
ligamentelor care sustin articulatia

Entorsele= intinderea ligamentelor care
sustin articulatia
4. OASE, ARTICULATII SI
MUSCULATURA
Semne si simptome pentru leziunile
musculo-scheletale ale extremitatilor:
Durere
Plaga
Tumefiere
Deformarea extremitatii
Impotenta functionala
FRACTURI
SEMNE SI SIMPTOME:
Swelling
Pain.
Loss Of Movement.
Irregularity.
Noise.
Tenderness.
Shock
4. OASE, ARTICULATII SI
MUSCULATURA
Examinare:
Generala: A,B,C + stabilizarea
coloanei cervicale + controlul
hemoragiei
A membrului afectat: se
compara membrul lezat cu cel
sanatos
Se indeparteaza hainele
Se examineaza de la
articulatiile superioare spre
inferioare
Pacientul trebuie intrebat ce
simte (durere, parestezii,
nimic)
Se evalueaza:
circulatia: pulsul (in aval de
leziune), recolorarea capilara
sensibilitatea
miscarea

Principii de tratament
Imobilizare:
Inainte de mutarea
pacientului
Reduce durerea
Previne riscul de leziuni
ulterioare
Reduce riscul sangerarii si a
leziuniloe nervoase
Tehnica imobilizarii
Se indeparteaza hainele
Se examineaza complet (puls,
sensibilitate, motricitate)
Se panseaza plagile
Se imobilizeaza articulatia de
deasupra si dedesuptul
leziunii
Se reverifica pulsul si
sensibilitatea
Se lasa la vedere degetele
FRACTURI
ATELE- orice obiect rigid- umbrele, bete,
plansee, perne, ziare pliate, membrul
inferior nefracturat etc.
Atele rigide, moi, vacuum (pe ambulante)
Sunt fixate de membrul fracturat cu
bandaje, tesaturi, benzi adezive
Nu se aplica foarte strans, se lasa expuse
extremitatile- degete

FRACTURI
Inchise-
osul este fracturat,
dar tegumentul ramane
intact
Deschise- osul este
fracturat, tegumentul lezat
Complicate- leziuni secundare
(coasta ce perforeaza
plamanul)
FRACTURI
CONDUITA
Controlul hemoragiei- Tratamentul socului
Monitorizeaza ABC
Se indeparteaza bijuterii, haine, usor, pentru a
nu produce leziuni suplimentare
Se verifica pulsul distal de fractura-
absent:miscari lejere pana la palparea sa
Se acopera plagile cu pansament steril. NU se
apasa capetele osoase inapoi in plaga
Se plaseaza atela
FRACTURI
Plasarea atelei:
Se mentine tractiunea pana la fixarea atelei
Se infasoara de la baza la varf, nu strans
Se verifica pulsul distal
Daca e absent, se largeste bandajul
Se solicita ajutor medical
Rezumat- ACRONIM :
I (ice)
C (compression)
E (elevation)
FRACTURI
ANTEBRAT
BRAT

FRACTURI
FEMUR
GAMBA
ROTULA
FRACTURI
COLOANA VERTEBRALA
Mielice durere, soc, paralizie
Amielice-
Leziune de coloana cervicala se suspecteaza la:
Orice politraumatism
Orice TCC(traumatisme cranio-cerebrale)
Orice traumatism toracic superior
Deformari la nivelul gatului
Orice pacient constient care acuza dureri la nivelul
gatului
Orice pacient traumatizat cu status mental alterat

Conduita:
Pozitie decubit dorsal, stabilizarea capului si
gatului in pozitia gasita
Cai aeriene: subluxatia mandibulei, ABC
Se mentine pozitia neutra a capului si
gatului- guler improvizat din prosop
Se trateaza socul. Nu se ridica picioarele
Nu permiteti miscari, nu mobilizati, ajutor
medical.


Mobilizarea victimelor: principii generale
Sa nu provocati mai mult rau
Se mobilizeaza pacientul doar daca e
necesar
Cat mai putin posibil
Se mobilizeaza corpul ca un tot
Se folosesc tehnici de ridicare si mutare
adecvate sigurantei personale
Un salvator da comanda de mobilizare (cel
aflat la capul pacientului)
Traumatismele craniene
A. Traumatisme craniene minore (majoritatea)
112 trebuie anuntat in caz de :
Hemoragie severa faciala sau craniana
Epistaxis sau otoragie
Cefalee severa
Alterarea starii de constienta in secunde
Aspect echimotic in jurul ochilor sau retroauricular
Apnee
Confuzie
Pierderea echilibrului
Pareza sau incapacitatea de a mobiliza membre
Anizocorie
Varsaturi/vorbire dificila
Convulsii

Traumatismele craniene
B. Traumatism cranian sever:
Mentineti pacientul linisit, imobil, in decubit
dorsal, capul si umerii usor ridicati. Evitati
miscarile gatului. Mobilizati doar in caz de stricta
necesitate
Opriti sangerarile. Presiune directa cu pansament
steril sau textil curat. Nu aplicati compresie daca
suspectati fractura craniana
Monitorizati schimbarile de dinamica a respiratiei
si constientei
In lipsa circulatiei- CPR
Traumatismele craniene
Plagile la nivel cranian:
Zona bine vascularizata: hemoragii masive
Presiune directa
Comprese fixate cu fasa
Suspiciune de fractura craniana: nu compresie
Obraji: pansament compresiv in gura
Traumatismele oculare:
Evaluare medicala obligatorie
Pozitie decliva(capul e mai jos de corp)
Se acopera ochiul cu compresa uscata
Corp strain: compresa si pahar de plastic sau
hartie, se bandajeaza ambii ochi dupa avertizare
prealabila!
Nu se introduc substante in scop antiseptic!
Traumatismele gatului
Trahee, esofag, artere si vene mari,
vertebre, maduva spinarii
Plagi: presiune directa pe sursa
hemoragiei
Nu fesi circulare!
Se mentine stabilitatea capului si gatului
Se mentine permeabilitatea caii aeriene
Traumatismele toracice
Plamani, vase mari,
cord, coloana
Dispnee si hemoragii
In lipsa semnelor de
obstructie aeriana:
orice dispnee de
evaluat pentru trauma
toracica inchisa sau
deschisa
Pneumotorax deschis
Urgenta medicala cu
risc vital
Traumatismele toracice
Semne si simptome
1. Dispnee si durere toracica violenta
2. Cianoza, anxietate
Primul ajutor:
1. Etanseizati rana cu mana sau orice obiect=
pansament ocluziv (card de identitate).
Pansament fixat pe 3 laturi. In caz de agravare,
indepartati imediat!
2. Pozitionati pacientul pe partea afectata
3. Tratati socul- pozitie semisezanda
4. Nimic per os
5. Solicitati asistenta medicala de urgenta
Traumatismele abdominale
Inchise: tegument
intact
1. Durere violenta,
varsaturi, contractura
musculaturii
abdominale
2. Distensie abdominala,
soc
3. Pozitie antalgica
1. ABC
2. Plasati pacientul in
pozitia cea mai
confortabila
3. Indepartati cu grija
hainele pentru a
evalua corect
4. Tratati socul
5. Nimic per os
Traumatismele abdominale
Deschise
1. Semnele traumatismelor
inchise
2. Plagi intepate sau
contuze,
hematemeza(varsaturi cu
sange)
3. Dureri lombare


ABC
Indepartati cu grija hainele
Pozitia cea mai
comfortabila-pe spate, cu
picioarele ridicate usor/
genunchi indoiti
Tratati socul
Opriti hemoragiile. Nu
atingeti si nu incercati sa
repozitionati organele
eviscerate. Acoperiti cu
pansament steril cu ser
fiziologic, fixat pe 4 laturi
Mentineti temperatura
Nimic per os
Solicitati asistenta
medicala de urgenta
Degeraturi
Inghetul tesuturilor datorat expunerii la
temperaturi sub 0 grade Celsius
Tegumentul ingheata la -2
o
C
Degeratura superficiala (usoara)
Inghetul suprafetei tegumentare
Degeratura profunda (severa)
Inghetul tegumentului, a altor tesuturi moi si
chiar a oaselor
Maini, degete de la maini si picioare,
picioare, urechi, nas, barbie.
Degeratura
Simptome
Initial eritem pentru pielea deschisa la culoare
si tenta gri pentru pielea inchisa la culoare
Senzatii de intepaturi
Apoi devine galbui, cu aspect cerat
Senzatie de rece, intepenire, rigiditate
lemnoasa
Pot apare flictene
Degeraturi
Tratament
Indepartati din zona rece si preveniti continuarea
pierderilor de caldura
Indepartati hainele si bijuteriile care strang
Reincalziti zona afectata chiar cu caldura propriului
dumneavoastra corp, pana la aparitia durerilor in zona
afectata
Cand tegumentul se dezgheata, apare durerea
Nu reincalziti o zona degerata daca pe parcursul evacuarii
din mediu exista riscul de reinghetare, sau daca victima are
de mers pana la punctul de acordare a asistentei medicale

Nu masati zonele afectate, nu frecati cu zapada
evacuati din mediul respectiv pentru acordarea
tratamentului medical spcializat
Arsuri oculare produse de ultraviolete
snow blindness
Leziuni inflamatorii
oculare produse de
razele ultraviolete
reflectate de zapada
sau gheata
Simptome
Senzatie de intepaturi
in ochi
Eritem si lacrimare
Durere la miscarile
ochilor
cefalee


Tratament
opriti expunerea la soare
Acoperiti ambii ochi cu comprese
umede reci
Solicitati ajutor de specialitate
Recuperarea poate dura 2-3 zile
ARSURI TERMICE
ARSURI
Clasificate
dupa
profunzimea si
gradul afectarii
tegumentare in
grad:
Unu
Doi
Trei
Arsuri de gradul I
Cauza:
Supraexpunere la soare
Contact cu obiecte
fierbinti
Aburi sau apa fierbinte


Semne
Eritem
Edem si durere usoara
Vindecare rapida
Arsuri de gradul I: primul ajutor
Apa rece, NU apa inghetata
Lotiuni pentru arsuri sau Spray pentru
arsuri

NU unt sau alte unguente

Arsuri de gradul II
Arsura profunda de
expunere la soare
Contact cu lichide
fierbinti
Arsura de flacara.

Semnele arsurilor de
gradul II
Eritem
Edem
Flictene
Durere
Plaga
Aspect umed datorat
pierderii de plasma
prin plaga.

Arsuri de gradul II: primul ajutor
Imersie in apa rece, nu gheata
Aplicati comprese reci
Uscati si aplicati pansament steril sau
tesatura curata pentru protectie
NU spargeti flictenele
NU folositi antiseptice, unguente, spary
sau leacuri domestice pe arsurile grave
Daca sunt afectate membrele superioare
sau inferioare, mentineti-le ridicate.


Arsuri de gradul III
Produse de flacara,
tesaturi care ard,
imersie in apa
fierbinte, contact cu
obiecte fierbinti sau
electricitate.
Semnele arsurilor de
gradul III
Aspect albicios sau de
carbune
Distrugere tisulara
profunda
Pierderea in intregime
a structurilor pielii
Leziuni nervoase
Uneori absenta durerii

Arsuri de gradul III: prim ajutor
Nu indepartati partile de imbracaminte
carbonizate.
Acoperiti zona arsa cu pansament gros
steril sau tesatura proaspat calcata.
In cazul membrelor inferioare sau
superioare- mentineti-le ridicate
NU imersie, NU aplicare de apa rece.
NU se aplica unguente, preparate
comerciale sau alte produse

Arsurile chimice ale pielii
Primul ajutor:
Indepartati hainele
Spalati cu apa timp de 15 20 minute
Aflati numele/ provenienta substatei chimice
Solicitati asistenta medicala

Arsurile ochilor
Primul ajutor:
Spalati cu apa fata, pleopele si ochii timp de
15 20 minute
Evitati frecarea ochilor
Acoperiti ochii
Solicitati asistenta medicala
URGENTE MEDICALE
Continut
Urgente medicale
Afectiunile cardiace
Sindroamele coronariene acute
Insuficienta cardiaca
Sincopa
Accidente vasculare cerebrale
Convulsii

Intoxicatiile
Intepaturile de animale
Urgentele comportamentale






Urgentele medicale: principii
Abordarea unui pacient netraumatizat:
Verificati zona
Stabiliti contactul cu pacientul incercand sa identificati probleam
Prezentati-va
Evaluare primara:
ABC
Identificati cea mai importanta problema a pacientului
112
Incercati sa aflati rapid un istoric al pacientului dupa algoritmul:
S: semn, simptom
A: alergii
M: medicamente
P: probleme medicale anterioare
L: (lunch) ultima masa- ce, cat si cand
E: evenimente asociate
Evaluare secundara:
Examen fizic rapid, monitorizare de functii vitale
Sustineti moral pacientul
Evaluati continuu
Sindroame coronariene acute
Situatie in care fluxul
sanguin coronarian este
intrerupt, conducand la
necroza zonei de miocard
din lipsa de oxigen
Afectiune cardio-vasculara
Durere retrosternala- a se
suspecta un sindrom
coronarian acut pana la
proba contrarie!
Factori de risc
neinfluentabili
Ereditate
Sex
Varsta
Factori de risc influentabili
Fumat
HTA
Colesterol
Obezitate
Sedentarism
Stress
Diabet netratat
Sindroame coronariene acute
Semne si simptome:
Dureri retrosternale
Iradiere in mandibual, umeri. brate, gat, spate
Dispnee
Tegumente palide, umede, transpiratii profuze
Anxietate, greturi, varsaturi
Astenie
Daca suspectati:
1. ABC
2. Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila (sezanda sau
semi)
3. Mentineti pacientul linistit si in confort termic
4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui
5. Pregatiti-va sa efectuati CPR
6. Solicitati asistenta medicala




Angina pectorala
durere toracica cu caracter
constrictiv sau de apasare
(rareori mai mult de 5
minute)
Nitroglicerina (tableta, spray,
patch)
Conduita:
linistirea pacientului si
interzicerea oricarui efort
(stat in picioare, mers sau
orice alta activitate)
Slabiti hainele stranse,
mentineti comfort termic
Oxigen pe masca daca e
disponibil
Nitroglicerina (doar de doua
ori!!)
Monitorizare de functii vitale
Pozitie semisezanda, 112


Sindroame coronariene acute
Infarctul miocardic acut (atac de cord)
Cauze principale: ateroscleroza si tromboza
Daca suprafata afectata din miocard este mare, inima se
poate opri: stop cardiac
Conduita:
112
Vorbiti si linistiti pacientul
Pozitie semisezanda, tineti-l de mana
Nu miscati pacientul, nu-l lasati sa efectueze nici un effort,
sau sa se ridice si sa mearga
Oxigen pe masca
Monitorizare de functii vitale
Anuntare din timp si echipaj specializat in vederea
trombolizei sau angioplastiei

Urgente medicale
Sincopa- pierdere temporara de constienta
Atunci cand fluxul sanguin cerebral este
temporar inadecvat
Fie cu semnificatie medicala minima, fie o
cauza grava.
Semne si simptome:
1.ameteli,greturi, tulburari de vedere
2.transpiratii, paloare, tahicardie

Sincopa
Sistem nervos
Encefal, maduva spinarii, nervi.
Semnale de la si catre creier
Controleaza si activitatea mm involuntare
Neuroni motori
Neuroni senzitivi
Inconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului.
Grade:
A= alert
V= voce
P= pain (durere)
U= unresponsive (nu raspunde)
Sincopa
Cauze de pierdere a constientei
F - Fainting
I - Infantile Convulsions
S - Shock
H - Heat Imbalance

S - Stroke
H - Heart Attack
A - Asphyxia
P - Poisoning
E - Epilepsy
D - Diabetes
Scorul Glasgow
A Deschiderea ochilor
- Spontan= 4
- La cerere= 3
- La durere= 2
- Nu deschide= 1
B Cel mai bun raspuns motor
-la ordin= 6
-localizeaza stinul dureros= 5
-retrage la durere= 4
-flexie la durere= 3
-extensie la durere= 2
-nici un raspuns= 1
C. Cel mai bun raspuns verbal
-orientat= 5
-confuz= 4
-cuvinte fara sens= 3
-zgomote= 2
-nici un raspuns= 1


Sincopa
1. Evaluare initiala
2. Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate
30 cm. Nu permiteti pozitia sezanda
3. Monitorizati A,B,C
4. Largiti orice imbracaminte care strange la
nivelul gatului, toracelui, taliei
5. Verificati daca s-au produs leziuni in
timpul caderii
6. Solicitati asistenta medicala
Accidentele vasculare cerebrale
Situatie in care unul sau mai multe vase
sanguine cerebrale sunt ocluzionate sau
lezate, ceea ce conduce la moartea celulei
nervoase prin lipsa de oxigen
Cauze;
Trombi
Hemoragii
Emboli
Accidentele vasculare cerebrale
Semne si simptome;
1. Debut brusc
2. Cefalee
3. Ameteli, confuzie, salivatie
4. Slabiciune sau pareza/paralizie a unui hemicorp
5. Pierderea expresivitatii faciale si asimetria gurii
6. Vedere dubla
7. Dificultate de vorbire sau/ si intelegere
8. Anizocorie, greturi, varsaturi
9. Inconstienta
10. Convulsii
11. Stop respirator
12. Incontinenta sfincteriana
Accidentele vasculare cerebrale
Evaluare:
fata,
membrele superioare,
vorbirea
Unul dintre acestea anormal- probabilitate
de AVC de aproximativ 70%

Accidentele vasculare cerebrale
Decubit dorsal, capul si umerii usor ridicati
Evaluati si mentineti ABC
Solicitati ajutor
Pozitie laterala de siguranta incazul pacientului
inconstient care respira
Mentineti pacientul linistit si in confort termic
Stabiliti GCS(scorul glasgow)
Monitorizare de functii vitale
Nu administrati nimic per os



Crize convulsive
Convulsii: miscari ale corpului cauzate de
contractii musculare involuntare, cauze;
epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra.
Confuz si dezorientat dupa convulsii
Semen si simptome:
1. aura vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva
2. strigat
3. Pierdere completa sau partiala a constientei si
rigiditate musculara
4. Spasme ale membrelor
5. spume la gura
6. Posibila emisie de urina si fecale
Crize convulsive: conduita

1. Stai calmi- criza inceputa nu poate fi oprita
2. Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l de alte lovituri, NU
IMOBILIZATI PACIENTUL!
3. Indepartati obiectele apropiate ascutite, fierbinti, dure si ochelarii
pacientului pentru a preveni leziunile
4. NU INTRODUCETI NIMIC INTRE DINTI SAU IN GURA PACIENTULUI si nu
imobilizati pacientul in nici un fel
5. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui
6. Nu va panicati dac pacientul nu respira pentru scurt timp in timpul crizei
7. Dupa incetarea crizei : pozitie laterala de siguranta
8. Evaluati si mentineti ABC
9. Nimic per os
10. Solicitati asistenta medicala
11. Monitorizati si evaluati continuu


Stare neuro-psihica specifica post criza: somn, sau anxietate, ostilitate,
violenta
Evaluati eventualele traumatisme produse prin cadere (! La coloana
cervicala)


INTOXICATIILE
Agent toxic= substanta ce cauzeaza stari de rau sau chiar
deces atunci cand este mancata, bauta, inhalata, injectata
sau absorbita chiar si in cantitati mici
Consideratii generale:
Evaluati daca este sigur sa intrati in incapere, atentie la
mirosuri, cautati ambalaje sau alte semne
Nu va apropiati daca e nesigur, solicitati ajutor specializat!
ancheta minutioasa
-ingestie: tub digestiv
-inhalare: gura, nas- sistem respirator
-injectarea: ac sau intepatura de insecta sau sarpe
-absorbtie- prin piele
Semne si simptome : istoricul (ce?, cum?, cand?, cat?,
recipiente goale), respiratia, sistem digestiv, sistem nervos,
salivatie, sudoratie
INTOXICATIILE
Prin ingestie- cele mai frecvente
ABC
Se cauta cutii si ambalaje ce vor fi transportate
cu pacientul la spital
Pacient constient: se provoaca varsatura
Pacient inconstient: pozitie laterala de siguranta
Dilutia: cantitati de apa administrate pacientului
constient in cazuri bine determinate
Voma: indusa in situatii specifice, nu la pacienti
cardiaci, la cei care au ingerat acizi, substante
alcaline sau kerosen
Carbunele activat: numai sub indrumare
! Intoxicatiile cu ciuperci!!!!
INTOXICATIILE
Inhalatie
- Monoxidul de carbon
- Fum
- Gaze iritante (amoniac si cloruri)
Conduita:
-Protectia personala!!!!
-scoaterea din mediu
-ABC
-pozitie laterala pt pacientii inconstienti
-112
INTOXICATIILE
Agenti injectati
Muscatura/intepatura de insecta sau sarpe
Semne:
Inflamatie, edem
Coloratie la locul intepaturii
Slabiciune, oboseala
Durere locala
Prurit
Dispnee, wheezing
Puls filiform
Greturi, varsaturi, diaree
Muscatura de sarpe- conduita: indepartati lent victima si martorii de sarpe
Linistiti pacientul, reduceti-I efortul fizic, spalati cu apa si sapun
Dezinfectia plagii
Garou- dar nu strans
Membrul afectat in jos
Pungi de gheata
112, supraveghere si monitorizare
NU INCIZATI! Nu aspirati! Nu administrati alcool!
Intoxicatiile prin absorbtie
Urme de lichid sau praf pe piele, piele rosie, inflamata, arsuri chimice, urticarie,
prurit, grata, varsaturi, soc
Conduita: se indeparteaza substata- scoatere din mediu, scoase hainele, se perie (NU
SE SPALA) substanta de pe corp, apoi se spala cu apa 20 de min, tratamentul socului


Intoxicatia acuta etanolica
Etanolul- ingredient principal al vinului, berii etc
Clasificat ca si drog- deprima SNC, afectand
activitatile fizice si mentale
Confera dependenta
Afectare in etape: relaxare si stare de bine,
pierderea gradata a coordonarii. Incapacitate de
a efectua activitati si indatoriri uzuale
Depresie a respiratiilor, pierdere de constienta,
coma, deces
Sevrajul: delirium tremens
Intoxicatia acuta etanolica
Semne si simptome;
1. Halena alcoolica
2. Dezechilibrare si vorbire ingreunata
3. Greturi, varsaturi si facies vultuos
Semne ce pot fi identice cu ale unor afectiuni altele decat
intoxicatia etanolica
In caz de suspiciune;
1. Decubit dorsal, protejati de leziuni
2. ABC
3. Evaluare initiala
4. Monitorizati atent- pacientul poate deveni inconstient
5. Nu criticati, fiti fermi
6. Nu plecati niciodata de langa el
7. Solicitati asistenta medicala

Urgente comportamentale
= situatii in care pacientii manifesta un comportament
anormal, inacceptabil, ce nu poate fi tolerat de pacienti,
familie, prieteni sau comunitate.
Factori incriminati in schimbari de comportament:
1. Conditii medicale: diabet, hipoxie, febra,frig, etc
2. Trauma psihica
3. Trauma fizica (TCC)
4. Boli psihiatrice
5. Substante ce afecteaza gandirea
6. Stress situational (traume emotionale)
Etape:
1. Anxietate/ soc emotional
2. Negare
3. Furie
4. Remuscare/ durere/ resemnare

Urgente comportamentale
Management:
Siguranta salvatorului
Evaluarea generala a scenei
Evaluarea primara apacientului
Evaluare secundara
SAMPLE
Evaluare continua
Comunicare: parafrazare, redirectionare, empatie, controlul
multimii
Violenta impotriva salvatorilor
Tentativa de suicid
Violul
Moartea
Consiliere dupa un eveniment critic