Sunteți pe pagina 1din 14

Paparus Georgeta-Liliana

Traumatismele cranio-encefalice se numara


printre cele mai frecvente afectiuni ale sistemului
nervos. Sunt mai frecvente la barbati, interesnd
mai ales persoanele tinere. Cauzele principale
sunt: accidentele rutiere, accidentele de munca,
traumatismele survenite n cursul practicarii
unor ramuri sportive si agresiunile.
Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale
se poate face dupa mai multe criterii, printre care
se numara cele anatomice, evolutive si clinice.







Fiecare din aceste clasificari pot determina
discutii contradictorii datorita existentei unor
discordante dintre situatia clinica a bolnavului
imediat dupa traumatism, evolutia ulterioara si
complicatiile care pot surveni mai devreme sau
mai trziu. n functie de criteriul anatomic care
precizeaza existenta unei comunicari ntre endo
si exocraniu, traumatismele pot fi nchise sau
deschise. Din punct de vedere evolutiv,
traumatismele cranio-cerebrale se mpart n :
acute (pna la 48 ore), subacute (2-3 saptamni)
si cronice (peste 3 saptamni).

Factori fizici:sunt in general de natura
mecanica care se refera la tipul si amploarea
impactului,precum si la modul de preluare si
de transferul energiei cinetice de impact.
Factori biologici care se refera la modul cum
reactioneaza structurile corpului la energia
transmisa prin impact.Efectele traumatice
rezulta din combinatia factorilor mecanici si
biologici ceea ce explica complexitatea mai ales
la imprevizibilitatea evolutiei lor.





Modelele experimentale simulate nu pot
reproduce integral fenomenul unui
impact real care este foarte complicat. Pan n
prezent simularile au fost realizate numai cu
corpuri moarte precum cranii izolate, cadavre
umane, ncepnd din anul 1941.Modelele
experimentale au fost prevzute cu diferite
dispozitive de impact, n
special pneumatice, cu aparatur de
vizualizare i nregistrare precum i cu
sisteme acceleratoare.Msurtorile si calculele
au permis determinarea parametrilor energiei
traumatice.


Categorii de mecanisme
fizice traumatizante. Mecanisme fizice directe p
roduse de ctre un impact asupra corpului
uman. Mecanisme fizice indirecte, cu impact int
racranian, dar fr impact extracranian
mecanisme numite i prin impuls.
Mecanisme fizice prin
contralovitur.Mecanismele fizice directe, dup
criteriul frecvenei de apariie, sunt de trei
tipuri :
1) de deceleraie (acceleraie negativ)2 de
acceleraie3) de compresie bilateral.

Mecanismul direct prin deceleraie const n
frnarea brusc spre oprire a capului,datorit
lovirii de ctre un corp masiv si dur de exemplu
un perete),aflat de regul n repaus.Concret,
acest proces este ntlnit n toate tipurile de
cderi, accidente de circulaie, de munc, de
sport, n alpinism, etc.n toate aceste fenomene,
energia cinetic iniial a capului este
transferat brusc structurii intracraniene.
Mecanismul de deceleraie este realmente
un proces complex. n mod frecvent, mai ales
n accidente de circulaie, frnarea capului se
face simultan cu o acceleraie de sens contrara
obstacolului. n funcie de poziia capului fa
de direcia de impact, deceleraia poate fi de
dou tipuri:- deceleraie liniar sau axial,-
deceleraie rotaie sau de torsiune.
Mecanismul prin acceleraie se refera la
fenomenul prin care un corp dur exterior
lovete capul aflat n repaus
i i transmite energie cinetic. Capul vaavea o
micare mecanic scris de catre principiul
fundamental.
Concret se refer la agresiuni mecanice
brute, lovituri din partea unor animale,lovituri
la meciurile de box, lovire accidental a capului
de ctre un corp czut de la nlime.
n condiiile traumatismelor de rzboi apar
acceleraii deosebit de maricare sunt urmate de
o serie de efecte suprapuse si n consecin
leziunile intracraniene se specializeaz.
n condiii reale fenomenele sunt combinate,
cu predominana uneia sau alteia dintre cele
dou acceleraii.n comparaie cu cea liniar,
acceleraia de rotaie induce leziuni mult mai
grave structurilor intracraniene, deoarece
produce deplasri ntre diferitele formaiuni
intracerebrale care au densiti si
greuti specifice diferite.
Aceste deplasri i distorsiuni implic leziuni
vasculare si deteriorri severe ale masei
cerebrale. Acceleraia unghiular are
nu numai un efect lezional asupra emisferelor
cerebrale, ci i efecte plasate n trunchiul
cerebral si n mduva cervical,rotaia capului
efectundu-se n jurul nivelului primei vertebre
cervicale.
Mecanismul direct prin compresie bilateral
const n compresia din ambele pri si
concomitent a capului. Sub aceast form,
mecanismul const n prinderea capului ntre
miscari dure (de tipul tampoanelor de vagoane),
vehicule n mers, etc. De regul n situaii
concrete, bilateral este mai complex.
Situaiile clinice sunt cele n care capul aste
opozitionat pe un plan dur si fix de o parte, n
timp ce un obiect n micare l lovete din partea
opus. De data aceasta intervine si efectul
acceleraiei induse de corpul n micare.