Sunteți pe pagina 1din 101

INSTITUTUL INIMII

N. STANCIOIU
CLUJ - NAPOCA
ELECTROCARDIOGRAFIE CLINICA
Prof.Dr. Radu Capalneanu, FESC, FACC
CURS STUDENTI ANUL III
ELECTROCARDIOGRAFIA
- metoda de investigatie paraclinica neinvaziva -
Informatii asupra procesului electric

Informatii morfologice : hipertrofii, necroza

Informatii functionale : ischemie, severitatea unei valvulopatii

Informatii etiologice : sincopa, palpitatii, insuficienta cardiaca

Informatii prognostice : calitatea vietii, risc vital

Informatii homeostazice : diselectrolitemii, efecte iatrogene

Informatii terapeutice : cardiostimulare, defibrilator implantabil,
resincronizare ventriculara

ELECTROCARDIOGRAFIE CLINICA
- modalitati de inregistrare -

Electrocardiograma de repaus
Electrocardiograma la efort
Electrocardiograma pe 24h (Holter)
Electrocardiograma transtelefonica
Electrocardiograma prin telemetrie
Sistemul specific cardiac
Normal Impulse Conduction
Sinoatrial node

AV node

Bundle of His

Bundle Branches

Purkinje fibers
Potentialul de actiune
Depolarizarea si
repolarizarea in
celula miocardica
Depolarizarea cardiaca
1
2
3
3
ELECTROCARDIOGRAMA
INREGISTRAREA
ELECTROCARDIOGRAMEI
Derivatiile bipolare si unipolare ale
membrelor
DERIVATIILE CONVENTIONALE
Derivatiile precordiale standard
Morfologia electrocardiogramei
normale
The ECG Paper
Horizontally
One small box - 0.04 s
One large box - 0.20 s
Vertically
One large box - 0.5 mV
Frecventa cardiaca
Determinarea axei electrice
- QRS cel mai amplu in D1,D2,D3 ?
- QRS echidifazic in D1, D2, D3 ?
- QRS pozitiv in aVL, aVR, aVF ?
AXA ELECTRICA ?
AXA ELECTRICA ?
Ritmul cardiac normal
Tulburarile de ritm
Ritm cardiac normal
Bradicardia sinusala
Tahicardia sinusala
Aritmia sinusala respiratorie
Aritmia extrasistolica
supraventriculara
Tahicardia paroxistica
supraventriculara
TAHICARDIE PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA
Disfunctie de nod sinusal
Disfunctie de nod sinusal monitorizare
Holter
Sindrom tahi-bradi
(monitorizare Holter)
Fibrilatie atriala
FIBRILATIE ATRIALA
Flutter atrial
FLUTTER ATRIAL
Aritmie extrasistolica ventriculara
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
TAHICARIE VENTRICULARA
Fibrilatia ventriculara
Tulburarile de conducere
atrioventriculare
Tulburari de conducere
atrioventriculare
Bloc a-v gr I
Bloc a-v gr II tip 1 (4:3)
Bloc a-v gr II tip 2 (2:1)
BAV grd. inalt
Rata conducerii : 4:1
Bloc a- v gr III (complet)
Bloc atrio-ventricular complet
BAV gr.III QRS larg
Hipertrofiile atriale si
ventriculare
HIPERTROFII ATRIALE
HIPERTROFIE ATRIALA STANGA
HIPERTROFIE ATRIALA STANGA
- P mitral -
HIPERTROFIE ATRIALA DREAPTA
Hipertrofii ventriculare
HIPERTROFIE VENTRICULARA STG
HIPERTROFIE VENTRICULARA DR
HIPERTROFIE BIVENTRICULARA
Tulburarile de conducere
intraventriculare
Tulburari de conducere intraventriculare
BLOC DE RAMURA STANGA
BLOC DE RAMURA DREAPTA
HEMIBLOC ANTERO-SUPERIOR
BLOC BIFASCICULAR
Bloc trifascicular : hemibloc anterior+ bloc de ramura dr.+
PR lung
Ischemia , leziunea si
necroza miocardica
Modificari ecg in boala coronariana
Modificarile undei T = ischemie electrocardiografica
- unde T negative ischemie subepicardica
- unde T ascutite, simetrice ischemie subendocardica

Modificarile segmentului ST = leziune electrocardiografica
- supradenivelarea ST leziune subepicardica
- subdenivelarea ST leziune subendocardica

Modificarile undei Q = necroza electrocardiografica
- unde Q cu caractere patologice - necroza
Negativarea undelor T = ischemie
ISCHEMIE SUBENDOCARDICA unde T ample, simetrice
Subdenivelarea segmentului ST = leziune subendocardica
Supradenivelarea segmentului ST - LEZIUNE SUBEPICARDICA
LEZIUNE SUBEPICARDICA INFERO-LATERALA
INFRCT MIOCARDIC ACUT
INFERIOR
INFARCT MIOCARDIC ACUT
ANTERIOR
Necroza miocardica unda Q patologica
Infarct miocardic vechi inferior
Necroza miocardica unde Q
patologice
TESTAREA EKG LA EFORT
Tulburari electrolitice -
hiperpotasemie
Efect digitalic
SINDROMUL DE PREEXCITATIE
VENTRICULARA
SINDROMUL DE PREEXCITATIE
VENTRICULARA ( WPW )
SINDROMUL DE PREEXCITATIE
VENTRICULARA ( WPW )
CARDIOSTIMULAREA ARTIFICIALA
Cardiostimulare artificiala
-functie de stimulare si de detectie-
Cardiostimulator bicameral
Electrozi de cardiostimulare
artificiala permanenta
Stimulare endocavitara VD cu electrod
bipolar
Principalele tipuri de cardiostimulari
Cardiostimulare unicamerala
atriala (AAI)
Cardiostimulare
unicamerala
ventriculara (VVI)
Cardiostimulare bicamerala
(DDD)

VVIR 60/120
repaus
efort
Epuizarea sursei de energie
Traseu cu fecventa de stimulare joasa
Spike-uri fara captura ventriculara
Malfunctie prin deficit de stimulare
(absenta stimularii)
? ? ?
Malfunctie prin deficit de pacing VVI
(absenta capturii)
Intermitent spike-uri fara capturi ventriculare
?
? ?
Malfunctie prin deficit de stimulare si
deficit de captura
? ?
Malfunctie prin deficit de sensing
(undersensing)
Spike-uri precoce in relatie cu depolarizarile spontane
Tahicardie ventriculara mediata prin
deficit de sensing
Inhibarea stimulatorului prin efort
fizic cu bratele - VVI (oversensing)
(inhibitie prin miopotentiale)
Cardiostimulare cu resincronizare
ventriculara
CEA resincronizare Ritm
spontan
CEA VVI
CARDIOSTIMULARE
TRIPLUCAMERALA AD, VD, VS
CEA bicamerala
CEA triple site
MULTUMESC PENTRU ATENTIE !