Tehnica multielement, determina 75 de elemente intr-o singura analiza. Energia plasmei conduce la emiterea unui electron de catre molecula generand ioni. Rezultatul este un ion pozitiv. Ionii sunt separati de spectrometrul de masa si masurati si sunt in cantitati direct proportionale cu concentratia analitului. Domeniul de detectie Domeniul de detectie: acopera tot domeniul de detectie de la 1 ppt la 1000 ppm. Este cea mai completa si complexa tehnica, acoperind un domeniu vast de concentratii. Limite de detectie pentru alte metode: Absorbtia atomica cu cuptor de grafit-are domeniul de detectie de la 10 ppt la 100 ppb, Absorbtia atomica cu flacara cu domeniul de detectie 50 ppb-500 ppm, Spectrometrul de emisie optica cu plasma cuplata inductiv ICP- OES cu domeniul de detectie de la 1 ppb la mai mult de 1000 ppm. Beneficii cheie ale ICP-MS Limita de detectie: ppq-ppt; Domeniul liniar: 9* (ordine de marime); Interferente: putine; Viteza de lucru: mare; Elementele detectate: aproape toate; Multielement; Simultaneitate; Marimea probei: l sau ml. Tipurile de probe care pot fi analizate La ICP-MS pot fi analizate aproape orice tip de probe: Ape; Substante chimice; Semiconductori; Alimente; Materiale geologice; Probe biologice; Probe de medicina legala; Produse farmaceutice; Produse petrochimice; Metale; Materiale nucleare.
Tabelul periodic al elementelor cu limitele de detectie ale ICP-MS
ICP-MS pentru analiza apei potabile Spectrometria de absorbtie atomica cu cuptor GFAAS se foloseste pentru urme de metale-Cd, Cr, Ni, Ag, Pb. Spectrometrul de emisie optica cu plasma cuplata inductiv ICP-OES pentru: Al, Mn, Fe, Cu, Zn, Ba, B, Ca, Mg. Generator de hidruri/detector de fluorescenta atomica: Hg, As, Se, Sb. Spectrometrul de masa cu plasma cuplata inductiv ICP-MS: Cd, Cr, Ni, Ag, Mn, Fe, Cu, Zn, Ba, B, Ca, Mg, Hg, As, Se, Sb.
Limitele de detectie minime comparate cu limitele stipulate de diverse standarde pentru apa de baut (g L -1 )
ICP-MS este un inlocuitor al metodelor traditionale ICP-MS ofera: O limita de detectie mai buna decat GFAAS; Un interval dinamic mai mare decat GFAAS; Mai multe elemente detectate la nivel de urme decat GFAAS; Posibilitatea de a analiza elemente ce genereaza hidruri fara utilizarea unor module suplimentare in prepararea probelor; Capacitatea de a masura Hg direct la nivele analitice de ng/l; Capabilitate multi-element asemanator cu ICP-OES plus masuratori de izotopi si monitorizare; Metode simple de prelucrare a probelor; Uzual se face digestia probei in mediu acid fara utilizarea de standarde pentru modificarea matricei; Posibilitatea de a se folosi cuplat cu un cromatograf pentru prelucrarea probelor. Schema ICP-MS
Parti componente Sursa de ionizare:(plasma la 1000K) Camera de sprayere; Atomizor; Ion sampling cone & skimmer cone; Lentile omega; Celula de reactie (octopol); Filtru de masa quadrupol (sector magnetic); Detector.
Principiul metodei Ionii sunt introdusi in plasma la 1000K, molecula emite un electron rezultand un ion pozitiv. Acesti ioni sunt focalizati prin sistemul de conuri si de catre lentilele omega, sunt separati in spectrometrul de masa unde intra in rezonanta magnetica si sunt masurati la detector. Ionii trebuiesc separati de fotoni si particulele neutre. Cu ajutorul lentilelor si a celulei de reactie cu octopol, la detector (quadrupol), ajung doar elementele de interes, celelalte particule fiind deviate. Eliminarea interferentelor se realizeaza prin adaugarea camerei de reactie cu He sau H 2. Integrated Sample Introduction System (ISIS) ISIS automatizeaza introducerea si prepararea probei pentru a mari productivitatea si flexibilitatea. Este complet automat si controlat de software. Aplicatia include productivitate, autodiluare, sampling, cromatografie de presiune joasa & eliminarea matricei cu ajutorul valvelor, generator de hidruri. Compartimentul tortei In compartimentul tortei este motorul ce o aliniaza tri-dimensional. Acesta este rapid si precis. Este usor de scos pentru inlocuire sau intretinere. Timpul alocat intretinerii cat si costurile pot creste la un sistem cu o torta dificil de demontat. Compartimentul plasmei este separat de corpul principal iar gazele din plasma sunt directionate direct catre evacuare. Conurile Uzual sunt din Ni dar pot fi si din platina in cazul determinarii substantelor organice; 1 mm diametru; Se infunda greu; Cu in exterior, Ni in interior; Conductivitate termica excelenta; Conductivitate electrica excelenta; Imbunatatesc puterea plasmei.
Skimmer cone Uzual sunt din Ni dar pot fi si din Pt; Diametrul interior: 0.4 mm; Este incalzit pentru a rezista la depozitele de saruri; Teoretic este imposibil de obturat.
Sistemul de lentile Sensibilitate Spectre pentu1ppm Taliu Spectru pentru 1ppm Taliu si 1ppm Plumb Detector dual simultan & amplificator de mare frecventa. Interval dinamic de 9 ordine de marime Detectorul este simultan cu interval dinamic de 9 ordine de marime cel mai mare in aceasta tehnica; Are o constructie de asa natura incat nu este compromisa viteza de achizitie cand functioneaza in modul analogic; Semnalele ce apar in urma folosirii unui laser ablation pulse sau cand este cuplat la un detector cromatografic pot fi masurate cu un interval dinamic mare. Despre soft Softul include: Meniuri pentru navigare usoara; Autotune performant-Target tune Sensitivity Autotune New ShieldTorch mode (cool plasma) Autotune EMF early maintenance feedback modul interactiv pentru intretinere. Despre lentile Lentila de extractie previne ca elementele usor ionizabile sa fie extrase din interfata; Nivelul liniei de baza pentru elementele usor ionizabile este redus la valori apropiate de nivelele cu plasma rece chiar si la 1600W. Lentilele Omega cresc sensibilitatea masuratorilor pentru analizele de urme. Aceste lentile favorizeaza o buna focalizare a fluxului, focalizare si nu accelerare. Sunt usor de scos si de intretinut fara a deschide zonele vidate; Timp redus de intretinere si protejarea de contaminanti a spectrometrului de masa. Octopolul Sistemul de reactie cu octopol Sistemul de filtre de masa Celule de reactie cu octopol se folosesc pentru eliminarea interferentelor. Introducerea probei, interfata si configuratia lentilelor electromagnetice este optimizata in functie de aplicatie. Octopole Reaction System ORS. Interferente frecvent aparute si indepartate de ORS
Element Interferente Si (28) CO, N 2 K (39) ArH Ca (40) Ar V (51) ArC Cr (52) ArC, ClOH Mn (55) ClO, KO Fe (56) ArO, CaO Co (65) ArNa, CaOH Cu (63) ArNa Zn (66) ArMg As (75) ArCl Se (78) ArAr, Br Celula de reactie cu octopol; deplasarea ionilor Dimensiunea fizica a fluxului de ioni este determinata de potentialul cavitatii si de energia cinetica a ionilor in miscare radiala. Geometria potentialului cavitatii combinata cu diametrul mic al celulei octopolului comparativ cu cuadrupolul spectrometrului de masa asigura o transmitere eficienta a ionilor cu sau fara utilizarea gazelor de reactie. Disocierea Interactia He in celula de reactie cu octopol Interactia H 2 in celula de reactie cu octopol Transfer de sarcina: Ar + + H 2 2H + + Ar Reducerea sarcinii Ar + previne trecerea sa spre cuadrupolul spectrometrului de masa. Transfer de proton: Ar 2 + + H 2 Ar 2 H + + H Prepararea probelor pentru a fi analizate cu ICP-MS Se pot analiza: Probe lichide; Probe gazoase (probe de aer) care sunt analizate dupa barbotare sau absorbtie pe un filtru si digestie; Probe solide: dupa digestie in acizi sau prin laser ablation. Prepararea probei Relativ usoara; trebuie ca probele solide sa ajunga sub forma de solutie (digestie); Frecvent se folosesc medii oxidante: Acid azotic/peroxid de hidrogen; Acid azotic/acid percloric; Acid azotic/acid sulfuric; Nu este recomandat pentru probe de alimente cu continut mare de grasimi (datorita continutului mare de C); Pentru digestie se folosesc: vase deschise, vase presurizate, digestoare cu microunde. Digestie acida simpla Probele se incalzesc in vase deschise cu un amestec de acid azotic concentrat si peroxid de hidrogen sau acid percloric; Punctul de fierbere al acestui amestec determina temperatura de lucru; Pot fi folositi si alti acizi. Sunt necesare protectii suplimentare la utilizarea acidului percloric sau fluorhidric: - Pentru acidul fluorhidric PTFE sau obiectele din plastic sunt obligatorii; din cauza riscului de explozie acidul percloric nu este folosit la o concentratie mai mare de 72%. - Avantaje: Simpla si ieftina, suficienta pentru unele matrici.
Digestie automata la presiune inalta Este o metoda relativ rapida; Digestia este completa; Lipsa contaminarilor; Sistem inchis ce previne pierderea elementelor volatile; Posibilitatea de control a temperaturii si presiunii de lucru. La multe produse PTFE a fost inlocuit cu: -Cuart de inalta puritate sau sticla carbonica; Temperaturi de lucru de pana la 320C; Presiune de lucru de pana la 130 barr; Mineralizare completa pentru matrici complexe. Digestia cu microunde Multe laboratoare folosesc aceasta tehnica pentru a-si imbunatati productivitatea. Probele si amestecurile de digestie sunt aduse in tuburi speciale ce se pun intr-un cuptor cu microunde special; Tuburile de proba sunt facute din sticla, cuart sau PTFE; In tuburi se genereaza o presiune mare; Timpul de digestie este intre 5 si 60 min. Stabilitatea elementelor In general 1% adaos de acid azotic este suficient pentru stabilizare. Pentru unele elemente: Hg, Sn, Sb, stabilizarea se face cu acid clorhidric; Clorul creaza interferente cu 75 As sau 51 V. Se utilizeaza celula de reactie pentru indepartearea interferentelor. Probele solide total dizolvate In probele de rutina TDS este mai mic de 0.2% (2000ppm); Dependent de proba si/sau numarul de probe, poate urca la 2-3%. Pregatirea probelor: -diluare pana la 2000ppm TDS -centrifugarea sau filtrarea probelor sub forma de suspensie -numai fractiunile solubile sunt analizate. Debitul probei este de 400l/min mai putina apa, oxigen si mai putini oxizi; Diametrul tortei este de 2.5mm. Proba este injectata in plasma in jet mai difuz si astfel poate interactiona cu aceasta mai bine decat daca am injecta intr-o torta cu diametrul de 1-1.5mm. Plasma la 27Mhz. Temperatura plasmei este in relatie inversa cu frecventa. La frecvente mari (40MHz), plasma este mai rece. Plasma mai calda=energie de ionizare mai mare. Controlul contaminarii Toti pasii facuti in prelucrarea probelor pot introduce contaminari; Toti reactivii si vasele folosite pot introduce contaminari: vase din plastic sau sticla, acizii sau reactivii de mare puritate, acizi cu metale in cantitati de urme, apa cu rezistivitate de 18Mohm. Contaminari pe care le poate aduce personalul; Monitorizarea blancurilor in timpul prepararii. Aplicatii realizate cu ICP- MS Analize semicantitative; Analize cantitative. Timpul de efectuare al analizelor este foarte scurt, maxim 5 minute/proba; se pot efectua aproximativ 500 de probe pe zi in modul de lucru semicantitativ. Analizeaza mase intre 6 si 238. Nu este necesara utilizarea ecuatiilor pentru eliminarea interferentelor. Analiza apei de mare Se determina analitii in concentratie mica (ppb ppt); Exista concentratii mari in matrice; Apa de mare este agresiva, poate scoate urme de contaminanti din tuburile in care se face pregatirea probei; Apa de mare se analizeaza prin diluarea probei de 10X. Analiza apei de mare din larg Determinarea Se Se are un potential de ionizare mare (9.75eV) iar elementele cu potential mare de ionizare nu ionizeaza eficient in plasma cu argon. Se are 6 izotopi. Cand exista mai multi izotopi si abundenta lor este distribuita pe mai multe mase, sensibilitatea scade (raport semnal/zgomot mic). Toti izotopii Se au interferente semnificative. Acest lucru se intensifica in prezenta Cl, Ar, Br si Kr. Se este si mai greu de analizat in apa cu salinitate mare Continutul de solide dizolvate este foarte mare (25% Na 2 SO 4 ). Pentru ICP-MS maximul de solide dizolvate este de 0.3-0.4%. Concentratia in sodiu este mare si dupa diluare. De aceea nu ionizeaza. Potential crescut de interferente. Aplicatii diverse Calibrarea Se la 100 ppt: standardul de calibrare este preparat in 0.5% NaCl pentru a se asemana cu probele ce vor fi analizate. Se observa stabilitate excelenta de-a lungul intregii secvente. Masurarea unor urme de Be (element cu masa mica si energie de ionizare mare- 9.323 eV- greu de determinat prin alte metode)
Analiza benzinei (sistemul este adaptat pentru introducerea probei organice-torta cu diametru 1mm; conuri de Pt; adaos de O 2 in Ar; nebulizator concentric de cuart pentru aspiratie libera). Analiza de urina (ca si apa de mare, urina se determina prin diluare de 10 ori). Determinarea S (care interfera cu dimerul 16 O 16 O) Analize de lapte integral si lapte degresat; Analize de sange. Specierea Specii chimice: forma specifica a unui element dependent de compozitia lui izotopica, structura electronica, starea de oxidare, prezenta ca un complex si/sau structura sa moleculara. Analiza speciilor chimice: Activitatea analitica ce identifica si/sau evalueaza cantitativ fiecare specie chimica a unui element dintr-o proba. Specierea unui element: Repartitia speciilor chimice intr-o proba. Tehnici cuplate pentru speciere Comparatii intre cele 3 tehnici combinate Utilizarea ICP-MS ca detector pentru lichid cromatograf (LC), gaz-cromatograf (GC) si electroforeza capilara (CE) devine din ce in ce mai mult o rutina. Sunt asezate in ordinea usurintei la cuplare cu ICP- MS: -LC (usor)>GC (devine rutina)>CE (inca la nivel de cercetare). Cuplarea cu: LC este foarte simpla, se conecteaza coloana la portul de introducere a probei din nebulizator; GC este foarte simpla, conectarea coloanei la baza tortei iar make up gas trebuie sa fie Ar. CE necesita eficienta mare, nebulizator pentru debite mici si adaptari speciale pentru a face ca debitul de solutie sa actioneze ca si purtator. Folosirea ICP-MS ca detector pentru HPLC Bun detector cromatografic; Lichid cromatografia este cea mai obisnuita tehnica de separare cuplata cu ICP-MS; Exista o buna compatibilitate intre aceste doua metode; Solutia de analizat este nebulizata, transferata in camera de sprayere si apoi in plasma. Este o metoda buna de separare a analitilor organici, anorganici si biologici pe baza volatilitatii lor; O importanta deosebita o are natura solventului care este introdus in plasma: solutiile organice tind sa formeze un film de carbon pe conurile aparatului iar acestea pot fi infundate; Se impun masuri deosebite pentru a limita acest fenomen; In unele cazuri toxicitatea unui element depinde de starea lui de oxidare; Fiind o tehnica analitica ultrasensibila, controlul contaminantilor este foarte important si acest lucru se realizeaza prin amplasarea aparatului intr-o incinta curata unde parametri ambientali sunt monitorizati permanent. Poate fi folosit pentru evaluarea ionilor metalici eliberati din aliaje dentare prin tehnica ICP-MS. Cantitati infinitenzimale de ioni metalici pot afecta in mod iremediabil insa sanatatea astfel ca detectia lor in medii specifice necesita apartura performanta cu limita de detectie de ordinul ppt- ppq.
Exemple de bioaliaje dentare Ti si TiO 2 cu buna biocompatibilitate; Ti-6Al-4V; Ti-6Al-4Zr bine tolerate de organism; Cr-Co care uneori provoaca reactii alergice; Ni-Ti (Nitiol); Au/Pd; Minicrom; Wiron; Ni-Cr, proportia de Ni din aliaj trebuie sa fie mai mica de 60% pentru a nu provoca reactii alergice; AuAgPdTi si AgPdAuTi nu provoaca alergii; Aliaje turnate de Pd, Co, Cr care provoaca alergii; Otel inoxidabil 316 si 316L; Amalgamuri.
Utilizarea biolaliajelor in stomatologie Biolaliajul sa-si pastreze calitatile initiale, sa nu se degradeze in timp. In mediul cavitatii bucale, aliajele sa nu afecteze mucoasa bucala, gingiile sau tesuturile inconjuratoare. Ionii metalici eliberati la contactul cu diferite medii corozive sa nu patrunda in sistemul circulator provocand efecte carcinogene. Ele sunt utilizate la implanturi. Ingineria biomaterialelor s-a dezvoltat rapid, firmele care produc implanturi trebuie sa certifice produsele lor pe baza unor standarde de calitate unanim recunoscute. Legislatia prevede masuri de limitare pentru contaminarea cu elemente periculoase.
Reactii alergice Efectele adverse ale bioaliajelor (alergiile), pot fi acute sau cronice; 50-250 cazuri de alergie la aliaje dentare care contin Ni. Citotoxicitatea depinde de proportia in care se gaseste elementul respectiv, studiile aratand ca Ni trebuie sa fie in proportie mai mica de 60%. Be a fost eliminat din componenta aliajelor dentare pentru ca pulberile rezultate in urma prelucrarii lui sunt foarte toxice. Ti si TiO 2 este bine tolerat de catre organismul uman. Elementele nobile prezinta o buna biocompatibilitate. Pd: alergii, stomatite, urticarie. Aliajele turnate de Pd, Cr, Co de obicei creaza si reactii alergice. Spectrometru de masa cu plasma cuplata inductiv (ICP- MS) ale carui aplicatii specifice includ: detectia de elemente in urme in saliva, transpiratie, par, urina, sange si ser, analiza de metale grele sau specii metalice, ICP-MS ofera o analiza rapida de multielemente la concentratii foarte mici SN - 5889- 2885 (utilizarea celulei de reactie a ICP-MS pentru determinarea simultana a 18 elemente din probe de sange si ser) precum si masurarea izotopilor radioactivi folositi in diverse diagnosticari medicale conform SN 5989-2482EN. Eliberarea spre exemplu a cationilor de Ni 2+ in tesutul adiacent produce dermatite de contact. Astfel se impune necesitatea unor analize de inalta acuratete conform Directivei Europeane 94/27/EC, care interzice comercializarea produselor ce intra in contact prelungit cu pielea daca, de exemplu, in cazul nichelului sunt eliberate cantitati mai mari de 0,5 g/cm 2 / saptamana.
Un exemplu de ion ce poate fi eliberat din bioaliajele implantabile il constituie Cr +6 , care se gaseste in compozitia aliajelor dentare conferindu-le acestora rezistenta la coroziune. Ionii de Cr 6+ prezinta riscuri pentru sanatea umana (traverseaza usor peretii celulelor si este usor asimilat, provoaca reactii alergice- bronsite asmatice, este genotoxic si ataca ADN- ul) si riscuri pentru mediu (produsii Cr 6+ sunt toxici pentru mediu).
Cromatograma pentru apa minerala, speciatie pentru Cr (III) si Cr (VI) Calibration curve for Cr(III), using standards ranging from 0.05 to 100 ppb Determinarea cantitatii de ioni eliberati din bioaliaje, a vitezei de coroziune a materialelor impalantabile se va face in conformitate cu recomandarile standardelor: ISO-111463:1995 - Coroziunea metalelor si aliajelor- Evaluarea coroziunii in pitting; ISO/TR 10271:2001- Materiale metalice dentare - teste de coroziune; EN-ISO 6871 - 1996-Stomatologie bazata pe aliaje turnate; ISO 22674:2005-Stomatologie Materiale metalice pentru restaurare dentara fixa si mobila si aplicatii. SR EN ISO 21530: 2005- Stomatologie- Determinarea rezistentei la dezinfectanti chimici;
Coroziunea Fenomen nedorit de distrugere partiala sau totala a aliajului dentar in urma unei reactii eterogene ce se desfasoara la suprafata acestora in contact cu un gaz coroziv sau in solutii de elecroliti. Obturatiile realizate din Pb, Hg, Ag cand vin in contact cu saliva realizeaza intre ele o pila electrica perfecta. Comportamentul in medii de saliva artificiala Saliva artificiala este un mediu simulat cu compozitie chimica cunoscuta, asemanatoare cu cea a salivei. S-au facut numeroase cercetari prin metode elecrochimice pentru determinarea coroziunii bioaliajului dentar in aceste medii simulate si se urmareste micsorarea coroziunii prin diverse metode de pasivare a bioaliajului dentar, urmarind in acelasi timp cresterea biocompatibilitatii implantului dentar cu osul. Metoda analitica de determinare a ionilor metalici eliberati din aliajele dentare in medii de fluide biologice precum saliva, plasma, SBF este de mare interes. Aliajele din titan: plombe, restaurari, implante subcutanate genereaza un polimetalism oral. Doua aliaje de compozitii diferite au potentiale electrice diferite si duc inevitabil la degajarea ionilor metalici in corpul uman. Legislatia prevede masuri de limitare pentru contaminarea cu elemente periculoase. Limitarea eliberarii de elemente toxice nu poate fi semnificativa in absenta metodelor de testare si analiza general acceptate.
O analiza corecta presupune o multitudine de factori, unul dintre acestia fiind o buna calibrare a aparatului. Pentru aceasta se foloseste metoda curbelor de calibrare. Este necesara prepararea preliminara a probelor de analizat, diluarea corespunzatoare a acestora pentru a putea fi folosite la determinarea corecta a elementelor utilizand metoda Semi- Cantitativa. Pentru aceasta s-au utilizat standarde cu o concentratie foarte bine cunoscuta in urmatoarele elemente: Li, Be, Co, Ge, As, Se, Mo, Cd, Sn, Sb, Te, Eu, Gd, Tb, Dy, Ho, Er, Tm, Yb, Hg, Tl si Pb. Standardele necesare au fost standarde multi-element, cu denumiri specifice, de exemplu, env1, env2, MSDA sau TR_10 ppb, produse de firma Merk. Cu ajutorul acestor standarde am trasat curba de calibrare utilizand metoda Semi- Cantitativa reusind astfel determinarea, de exemplu, a elementelor componente pentru o proba cu compozitie necunoscuta.
Calibrarea aparatului poate fi de doua feluri, calibrare automata si calibrare manuala. Scopul a fost acela de a reusi o calibrare manuala corespunzatoare. In prima faza au fost diluate standardele unielement Pd, La, W, Ta, Rh, Re, Sm, Pr, Ir, Nd, B, Sr, Ga, Rb, Y, Zr, In, Cs, Bi, Ba, Br, Nb in scopul de a obtine concentratia de 100 ppb pentru B, Sr, Ga, Rb, Y si o concentratie de 10 ppb pentru celelalte elemente existente in proba cu compozitie necunoascuta, concentratii necesare pentru o buna calibrare a aparatului.
Proba cu compozitie necunoscuta trebuie mai intai mineralizata. In scopul mineralizarii s-a folosit HNO 3 , 65%. Vasele de laborator (sticle, eprubete, recipienti) sunt confectionate in intregime din polipropilena sau polietilena pentru a nu contamina proba. Vasele din sticla pot impurifica proba prin plecarea ionilor de Si din compozitia sticlei in solutie, fapt ce determina aparitia unor rezultate eronate ale analizei.
Am obtinut sase probe si anume: - proba 1, identica ca si compozitie cu proba 1 care contine urmatoarele elemente: Pd, La, W, Ta, Rh, Sm, Pr, Ir, Nd. - proba 2, identica ca si compozitie cu proba 2 continand urmatoarele elemente: B, Sr, Ga, Rb, Y, Zr, In, Cs, Bi, Ba. - proba 3, identica ca si compozitie cu proba 3 si contine urmatoarele elemente: Br, Nb. Pentru standardele de concentratii cunoscute s-a utilizat Analiza Cantitativa. Cu ajutorul acestor standarde s-a efectuat analiza ICP-MS. Avand trasate curbele de calibrare s-au analizat probele 1, 1, 2, 2, 3 si 3 utilizand analiza semicantitativa. Exemplu 1-Calculul concentratiei de Ga
Element Masa atomica g/mol Concentratie ppb Co 59 20 Ga 69 x Ge 74 40 y = 1.333x - 58.66 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 0 50 100 Series1 Linear (Series1) Utilizand ecuatia y=1.3333x-58.667, putem afla valorile concentratiei Ga din proba necunoscuta in ppb. Conc de Ga=1.3333*69-58.667=33.3307ppb y=concentratia elementului in ppb x=masa atomica a elementului de studiat Initial s-a realizat o optimizare a aparatului folosind o solutie standard ce contine uraniu 238U folosind solutie pentru tuning si un standard multielement prin verificarea raspunsului aparatului corespunzatoare masei atomice a izotopului 238 al uraniului. Se urmarea obtinerea unui raspuns stabil din partea detectorului si a unei curbe de calibrare bune.
Exemplul 2-Optimizarea pentru Uraniu
Masa atomica Intensitatea semnalului obtinut 237.6 1000 238 30000 238.4 1060 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 237.5 238 238.5 Series1 y=intensitea semnalului si x=masa atomica a elementului Raspunsul detectorului poate fi verificat prin compararea raspunsurilor corespunzatoare standardelor multielement, spre exemplu spectrelor standardului TR, standard ce contine uraniu. De exemplu, ordinea probelor la analiza este urmatoarea: Blanc, Env1-dil100, Env2-dil100, MSDA1, TR1_dil10, proba1, proba1, proba2, proba2, proba3, proba3, blanc, Env1-dil100, Env2-dil100, MSDA1, TR2_dil10. In acest mod se poate verifica, utilizand softul aparatului, spectrul standardelor TR1 si TR2. Acest sectru, pentru acelasi standard trebuie sa fie identic la inceputul si la sfarsitul analizei. Se poate spune atunci ca detectorul ICP-MS-ului functioneaza in parametri optimi.
Pentru trasarea curbei de calibrare este utila cunoasterea urmatoarelor elemente: masa atomica a elementului; concentratia teoretica a componentelor existente in standardele multielement; abundenta elementelor; potentialul de ionizare; intensitatea semnalului masurat pentru toate elementele. Cu ajutorul acestor valori pot calcula sensibilitatea aparatului, astfel:
y = -0.027x 2 + 0.292x + 0.204 -0.200 0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 0 5 10 15 Series1 Poly. (Series1) Factorul teoretic RSF depinde de potentialul de ionizare dupa o dependenta polinomiala de forma de mai jos unde:
Pentru imbunatatirea acestor factori, am calculat un alt factor cu ajutorul urmatoarei ecuatii: y=-0.0271x 2 +0.2922x+0.2046 si in acest mod toate punctele au fost aliniate pe curba.
Cunoscand valorile pentru masa atomica si valorile pentru sensibilitatea detectorului am trasat curba de calibrare, tinand cont de faptul ca raspunsul detectorului trebuie sa fie de forma polinomiala. S-a gasit ecuatia curbei de calibrare luand in considerare toti acesti factori, de forma unei ecuatii polinomiale: y=ax 2 +bx+c unde a, b, c sunt coeficientii ecuatiei polinomiale iar y este sensibilitatea detectorului x-masa atomica a elementului
y = -0.502x 2 + 595.1x - 17851 -50000 0 50000 100000 150000 200000 250000 0 100 200 300 Series1 Poly. (Series1) Pentru obtinerea unei bune calibrari este necesar sa asez toate punctele pe curba polinomiala. Deci, ecuatia curbei este Y=-0.5023X 2 +595.13X- 17851, unde Y- sensibilitatea proprie iar X masa atomica. Cu ajutorul acestei ecuatii, inlocuind x cu valorile pentru toate masele atomice corespunzatoare elementelor, determin o alta sensibilitate pentru detectorul aparatului. Cu aceasta valoare se poate calcula factorul virtual RSF cu ajutorul formulei: Factorul virtual RSF=Sensibilitatea/o alta sensibilitate a detectorului Daca reprezint grafic alta sensibilitate a detectorului=f(masa atomica) este posibil sa obtin o curba de calibrare buna care sa contina toate punctele asezate pe grafic.
y = -0.502x 2 + 595.1x - 17851 -20000 0 20000 40000 60000 80000 100000 0 100 200 300 Series1 Poly. (Series1) Calculul acestor factori de calibrare a avut ca rezultat optimizarea curbei de calibrare a raspunsului detectorului si implicit, obtinerea rezultatelor corecte pentru analizele cantitative si calitative ce au urmat si au fost efectuate cu ajutorul aparatului respectiv.
Determinarea ionilor de Ni 2+ ; Fe 2+ ; Cr +3 , Cr +6 , Ti +2 , Al +3 , V +3
din aliaje dentare imersate in fluide fiziologice folosind ICP-MS Fluidele fiziologice folosite vor fi salive artificiale si SBF (simulated body fluids) cu diferite compozitii chimice. Compozitia solutiilor folosite
Mediu Concentratia ionilor (mM) Na + K + Ca 2+ Mg 2+ Cl - HPO 4 2- HCO 3 - SO 4 2-
SBF 142 5.0 2.5 1.5 147.8 1.0 4.2 0.5 5SBF 714.8 - 12.5 7.5 723.8 5 21 - Ionii metalici de Ni 2+ ; Fe 2+ ; Cr +3 , Cr +6 , Ti +2 , Al +3 , V +3 se analizeaza in aceste fluide fiziologice in care au fost imersate pentru anumite perioade de timp, aliaje care contin ionii metalici corespunzatori si care sunt pot fi folosite ca aliaje dentare. Se analizeaza solutia cu ajutorul spectrometrului de masa cu plasma cuplata inductiv. Probele apoase se dilueaza pana la concentractie de 10 ppb. Se utilizeaza apa ultrapura. Se determina concentratiile in ppm acestor ioni metalici eliberati din aliajele dentare in solutiile fiziologice. In cazul probelor solide se face digestie acida apoi probele se dilueaza si se analizeaza la ICP-MS. Se utilizeaza analiza cantitativa. Se obtine din softul aparatului un Summary Report care contine de exemplu: Cantitatea de ioni eliberati este direct legata de viteza de coroziune, de mediul de imersie, de tratamentul de suprafata aplicat probei si de caracteristicile suprafetei (porozitate, rugozitate, etc.). Metoda de speciaie a ionilor metalici din soluie-spectrometrie de mas cu plasm cuplat inductiv conectat cu cromatografie de lichide de nalta performan (HPLC) Este o metod utilizat pentru repartiia speciilor chimice ntr-o proba. Se cunoate din literatur c anumite specii chimice sunt toxice pentru organismul uman pe cand altele nu. n unele cazuri toxicitatea unui element depinde de starea lui de oxidare. S-au propus pentru determinari titanul si aliajele sale: TiAlFe, TiAlZr, TiAlV MoFe, precum si otelul 316L iar solutiile folosite au fost 0.9% NaCl si saliva artificiala Afnor cu urmatoarea compozitie:
Materiale. Electrozii de lucru au fost elaborati in forma cilindrica din bare masive ale metalului obtinute prin turnare. Aria expusa mediilor fiziologice a fost de 0,5 cm 2 . Compozitia chimica a acestor electrozi este urmatoarea: Electrod de TiAlVZr:Al 5,5-6,75%, V 3,5-4,5%, Zr 0,75-1,25%, titan. Electrod de Ti7Al3V2Mo2Fe: Al 6,93%, Fe 2,20%, V 2,87%, Mo 1,95% si aproximativ 86% Ti. Aliajele metalice au fost studiate ca atare, dupa pasivare cu HNO3 30%, timp de o ora, in solutiile mentionate mai sus pentru evaluarea eliberarii de ioni metalici din acestea la imersarea lor in solutii fiziologice artificiale. Un alt set de determinari s-a efectuat pe aceleasi aliaje dentare TiAlFe, TiAlZr, TiAlVMoFe, precum si otelul 316L acoperite cu hidroxiapatita prin depuneri electrochimice la o intensitate a curentului de 20 mA/cm 2 timp de 60 de minute folosind un electrolit care contine 0.042 M Ca(NO) 3 si 0.025 M NH 4 H 2 PO 4 (pH = 4). Dupa acest tratament aplicat suprafetei metalului sau aliajului, o parte din probe au fost imersate in solutia NaCl 0.9% iar o alta parte au fost imersate in solutia de saliva artificiala Afnor, la 25 0 C, pentru diferite perioade de timp. Acoperirea suprafetei metalice cu hidroxiapatita a avut un efect benefic asupra rezistentei la coroziune a substatului metalic, acoperirea avand avantajul de a impiedica eliberarea ionilor din aliajele dentare. Cantitatile de elemente de aliere eliberate din aliaje sunt foarte mici dar tehnica ICP-MS permite determinarea unor concentratii foarte mici, de ordinul gL -1 . S-a observat ca dupa o saptamana de imersie, cantitatile eliberate de Fe, Al, Ni, V si Mo au fost mai mari in solutia de NaCl 0.9% decat in saliva artificiala, atat pentru probele acoperite cat si pentru cele neacoperite. Concentratia ionilor de Ti eliberati in saliva artificiala a fost mult mai mica decat in solutia NaCl 0.9%. Cantitatea de ioni eliberati este direct legata de viteza de coroziune, de mediul de imersie, de tratamentul de suprafata aplicat probei si de caracteristicile suprafetei (porozitate, rugozitate, etc.). Pentru speciatia Cr din aliajele care contin acest ion s-a folosit tehnica spectrometriei de masa cuplata inductiv cu modulul de speciatie HPLC pentru cromatografia de lichide. In domeniul spectroscopiei atomice utilizate in tehnica analitica de laborator, ICP-MS ocupa o pozitie unica in ceea ce priveste viteza, sensibilitatea, domeniul dinamic. Este un bun detector cromatografic-cuplat cu HPLC va fi folosit pentru speciatia Cr din aliajele dentare (CoCr), stiind ca specia Cr 6+ este toxica pentru organism. Aceasta analiza s-a efectuat pentru aliajele de CoCr. S-a folosit pentru cromatografie modulul Perkin Elmer Series 200 LC. Determinarile s-au efectuat la temperatura camerei de 23C. Aliajele au fost imersate in saliva artificiala Afnor precum si in solutie 0.9% NaCl dupa tratamentele de pasivare cu HNO 3 30%, timp de o ora pentru evaluarea eliberarii de ioni metalici din acestea la imersarea lor in solutii fiziologice artificiale. S-a observat ca dupa o saptamana de imersie, cantitatile eliberate de Cr au fost mai mari in solutia de NaCl 0.9% decat in saliva artificiala. Pentru toate cazurile nu a fost pusa in evidenta existenta speciei Cr +6 . Bibliografie [1]R. Cornelis, K.G. Heumann, J. Caruso, H. Crews (Eds.),Handbook of Elemental Speciation, Techniques and Methodology,1, Wiley, New York, 2003. [2] M.J. Powell, D.W. Boomer, D.R. Wiederin, Determination of chromium species in environmental samples using high-pressure liquid chromatography direct injection nebulization and inductively coupled plasma mass spectrometry, Anal. Chem.67 (1995) 24742478.
[3]C. Camara, M. Gomez, A.K. Malik, J. Bettmer, Different approaches for interference removal in inductively coupled plasma mass spectrometry (ICP-MS): introduction to the use of modified capillaries coupled to microconcentric nebuliser(MCN) or direct injection nebuliser (DIN), Curr. Topics Anal.Chem. 2 (2001) 1933. [4]C.M. Benson, J. Zhong, S.F. Gimelshein, D.A. Levin, A.Montaser, Simulation of droplet heating and desolvation in an inductively coupled plasma part II: coalescence in theplasma, Spectrochim. Acta Part B 58 (2003) 14531471. [5] Ruth Waddell, Cris Lewis, Wei Hang, Chris Hassell and Vahid MajidiInductively Coupled Plasma Mass-Spectrometry for Elemental Speciation:Applications in the New Millennium, Applied Spectroscopy Reviews, 40: 3369, 2005. [6] D. Qin, Z. Lin, and J. Wang, Huaxue Fenxi Jiliang, 9, 17 (2002); Chem. Abstr., 135, 24284c (2001)