Sunteți pe pagina 1din 14

Defectoscopia ultrasonic se ulilizeaz la controlul pieselor

metalice obtinute prin turnare, deformare plastica, sudare


precum i la controlul unor piese nemetalice.
n acelasi timp, se poate stabili cu o anumit aproximatie,
mrimea i pozitia defectelor in material.
Ultrasunetele sunt vibratii ale mediilor elastice cu frecvente
mai mari de 20 KHz.Tehnica actual permite obinerea unor
vibratii cu frecvente de pn la 1300 MHz.Elementele de baz
n producerea ultrasunetelor sunt generatorul de ultrasunete i
palpatorul.Ultrasunetele pot fi generate prin procedee
mecanice, termice, electrodinamice, magnetostatice sau
piezoelectrice.
Generarea ultrasunetelor prin efect piezoelectric: Unele
cristale supuse unor eforturi de compresiune sau intindere
dupa anumite directii dezvolta pe suprafetele lor sarcini
electrice ce au valori egale si de semn contrar.Valoarea
sarcinilor electrice depinde de marimea eforturilor aplicate
asupra cristalului, iar semnul plus sau minus depinde de tipul
deformatiei ( intindere sau compresiune).
Daca un asemenea cristal se gaseste intr-un camp electric, el
se va deforma in functie de sarcinile electrice ce se gasesc pe
o parte sau pe cealalta a cristalului.Acest lucru arata ca efectul
piezoelectric este ireversibil.










Palpatorul este format din ansamblul traductorului
piezoelectric cu montura sa. Traductorul
piezoelectric este dispozitivul care transforma
energia electrica in energie mecanica si invers. El
trebuie sa fie realizat astfel incat zgomotul intern sa
nu perturbe interpretarea indicatiilor obtinute pe
ecran in raport cu sensibilitatea aleasa.Materialele
piezoelectrice in defectoscopie sunt cuartul si
materialele ceramice sinterizate.



1 suport; 2 corpul de amortizare;
3 inductor; 4 stratul de protectie;
5 mufa de legatura;




Fig. 1.a

1 traductor; 2- electrozi de contact;
3- masa fonoabsorbanta;
4- pana de cuplare; 5- conductorii;
6- fisa de legatura; 7- carcasa;



Fig. 1.b














Daca traductorul este parpendicular pe suprafata piesei,
undele ultrasonice emise sau receptionate sunt longitudinale
si palpatorul se numeste drept sau normal (fig. 1.a).
Dnd traductorului o anumita inclinatie fata de suprafat piesei
supusa examinarii, undele ultrasonice emise sau receptionate
sunt si ele inclinate cu un anumit unghi fata de normala la
aceasta suprafata si in acest caz, undele se considera
transversale , iar palpatorul se numeste inclinat sau unghiular
(fig. 1.b).

Ultrasunetele se propaga bine prin medii solide si lichide.In
aer undele transversale nu se propaga, iar cele logitudinale se
atenueaza cu mare rapiditate.De aceea, stratul de aer dintre
palpator si piesa apare ca un ecran ultrasonic.Pentru a inlatura
acest inconvenient, intre piesa si palpator se introduce un
mediu de cuplare sub forma de pasta, lichid sau semilichid (
ulei mineral, glicerina, mercur ), numit cuplant.
Metoda prin transmisie
Se folosesc doua palpatoare dinre care unul de emisie si altul
de receptie ( fig 2.1 ). Metoda presupune o pozitionare
riguroasa a palpatoarelor unul in raport cu celalalt si din
aceasta cauza metoda este mai rar utilizata.





Fig. 2.1

Metoda rezonantei
Consta in transmiterea undelor ultrasonice printr-un material
de grosime d, cu ajutorul unui traductor (fig. 2.2). Prin
modificarea frecventei se modifica lungimea de unda a
impulsului , iar in piesa apar unde stationare de rezonanta,
atunci cand este satisfacuta relatia: d = K( /2 ), unde K este
un numar oarecare ( 0, 1, 2..).








Fig. 2.2







Metoda prin impuls reflectat
Aceasta metoda utilizeaza un palpator normal ( fig. 2.3.a ) sau
unul unghiular ( fig. 2.3.b ) care indeplineste atat functia de
emisie cat si cea de receptie.In aceste imagini se disting
urmatoarele elemente: 1 piesa; 2 defect; 3 razele
fasciculului; 4 cuplant; 5 palpator; 6 mufe; 7 cablu de
comenzi; 8 ecran; 9 ecou initial; 10 ecou de defect; 11
ecou de fund.
Impulsurile sunt transmise intermitent prin piesa de examinat,
iar in timpul dintre doua emisii sunt receptionate semnalele
reflectate.Ecoul generat de defectul 10 se gaseste intre ecoul
initial 9 si ecoul de fund 11.Metoda se aplica la masurarea
grosimii peretilor metalici fata de care nu exista acces decat
printr-o parte si la stabilirea defectelor din interiorul
materialelor.














Fig. 2.3
mbinarile sudate se examineaza in functie de grosime, tipul
imbinarii, geometria si natura materialului de baza folosit.
Examinarea se face de regula pe suprafete plane si curbe cu
palpatoare monocristal de unde transversale, cu unghiuri de reflexie
cuprinse intre 35 si 80. Grosimea imbinarilor sudate este cuprinsa
intre 16 si 150 mm. Defectele detectabile in imbinarile sudate se
clasifica in defecte longitudinale si transversale fata de axa de
simetrie a imbinarilor sudate. In fig. 2.4 este prezentat modul de
examinare a unei imbinari sudate. Prin deplasarea palpatorului
perpendicular pe cordonul de sudura din pozitia 1 in pozitia 3, se
examineaza sudura pe contur, de sus in jos, iar prin deplasari
combinate de-a lungul cusaturii se examineaza tot cordonul de
sudura. Se pot determina defecte in cordonul de sudura, cum ar fi:
- goluri de sudura;
- patrunderi incomplete ale materialului in rostul imbinarilor sudate;
- incluziuni de zgura care apar in fuctie de calitatea sudurii.












Fig. 2.4




Proiect realizat de :

ILIE NICOLAE DANIEL


Grupa : 1159
Specializarea : UPR
Anul : IV