Sunteți pe pagina 1din 18

D.

Regiunea diafragmatică

Este regiunea parietală inferioară a toracelui, constituită de un singur


plan, cel al muşchiului diafragma. Ea separă cavitatea toracică de cea
abdominală, astfel încât reprezintă în acelaşi timp şi peretele superior
al acesteia din urmă.
Forma regiunii este cea a diafragmei: ca prezintă pe linia mediană o
puternică boltire cu convexitatea în sus, în timp ce periferia regiunii
corespunzând inserţiilor musculare, rămâne fixată mult mai jos. În
acest fel, conţinutul abdominal se ridică mult în torace în porţiunea
mijlocie, în timp ce cavitatea şi viscerele toracice se insinuează spre
abdomen la nivelul circumferinţei bolţii diafragmatice. în consecinţă, pe
o secţiune transversală trecând prin baza toracelui, vom întâlni atât
organe toracice cât şi organe abdominale, deşi cele două cavităţi sunt
separate prin diafragmă.
Muşchiul diafragma prezintă
două porţiuni distincte, una
centrală - aponevrotică,
periferică - musculoasă

Centrul tendinos
al diafragmei este
porţiunea
aponevrotică,
comparata cu un
trifoi
Componenta musculară are
la rândul său trei porţiuni.
1.Porţiunea lombară are două
componente. Cea mai
puternică dintre ele porneşte
de pe vertebrele lombare prin
cei doi stâlpi. Stâlpul drept se
insera pe corpul primelor trei
vertebre lombare şi pe discurile
intervertebrale dintre acestea;
stâlpul stâng ia naştere de pe
primele două vertebre lombare
şi de pe discurile învecinate.
Marginile mediale, tendinoasc,
ale celor doi stâlpi se întâlnesc
pe linia mediană, pentru a
forma ligamentul arcuat
median, situat înaintea aortei;
apoi, stâlpii schimbă o serie de
fascicule musculare între ei.
Cea de-a doua componentă a
porţiunii lombare ia naştere de pe
două perechi de arcade
aponevrotice, situate lateral de
stâlpii precedenţi: ligamentul arcuat
medial întins de la corpul vertebrei
L2 la procesul costal al primei
vertebre lombare; pe sub acest
ligament trece muşchiul psoas. Cea
de a doua arcadă aponevrotică este
ligamentul arcuat lateral (arcada
pătratului lombelor) care trece ca o
punte peste muşchiul pătrat al
lombelor; ligamentul se prinde pe
procesul costal al vertebrei L1 şi pe
coasta Xll-a.
2. Porţiunea costală a diafragmei
îşi arc originea pe feţele mediale ale
ultimelor şase coaste, prin digitaţii
încrucişate cu cele ale transversului
abdominal. Porţiunea sternală naşte
prin două fascicule de pe procesul
xifoid. Toate fibrele musculare ale
acestor porţiuni se termină pe
centrul tendinos
Porţiunea
sternală naşte prin
două fascicule de
pe procesul xifoid.
Toate fibrele
musculare ale
acestor porţiuni se
termină pe centrul
tendinos.
Orificiile diaframei

Hiatul aortic este delimitat


între vertebra T12, cei doi
stâlpi ai diafragmei şi
ligamentul arcuat median. Dă
trecere aortei şi ductului
toracic.
Hiatul esofagian, situat pe un
plan mai anterior şi superior faţă
de precedentul (în dreptul
vertebrei T10), este cuprins de
cele mai multe ori în grosimea
stâlpului drept al diafragmei.

Orificiul venei cave


inferioare este situat în
centrul tendinos, la unirea
foliolei anterioare cu cea
dreaptă. Pereţii venei
aderă de marginile
orificiului
Raporturi

Faţa superioară a diafragmei


răspunde: în partea centrală -
pericardului care aderă de
foliola anterioară, iar de o
parte şi de cealaltă - pleurei
diafragmatice şi bazei
plămânilor.
Faţa inferioară a diafragmei,
tapetată de peritoneul parietal,
răspunde - de la dreapta la stânga -
feţei diafragmatice a ficatului
fundului stomacului
feţei diafragmatice a splinei
în partea posterioară este în
raport cu rinichii şi glandele
suprarenale.
Stâlpii diafragmei vin în raport
înainte cu:
area nuda a ficatului
 cu duodenul
Pancreasul
iar prin bursa omentală, cu faţa
posterioară a stomacului.
Nervul frenic

Nervul este format din 1 -3


rădăcini care cuprind fibre
somatice şi vegetative;
rădăcină principală şi
constanta provine din
ramura ventrală C4.
Celelalte două rădăcini îşi
au originea în ramurile
ventrale C3, respectiv C5
Unirea rădăcinilor se face
însă obişnuit, între mm.
scaleni mijlociu şi anterior;
nervul astfel format coboară
pe m. scalen anterior, până
la baza gâtului, apoi
pătrunde în torace pe care îl
străbate aproape vertical şi
se termină în grosimea
diafragmei. în funcţie de
acest traiect nervilor frenici,
drept şi stâng, li se poate
descrie :
o parte cervicală, în care
ei au raporturi identice
o parte toracică, în care
raporturile sunt diferite
partea cervicală
apare lateral de
m. scalen anterior,
apoi coboară oblic
anterior de muşchi
şi ajunge pe partea
medială a
tendonului
este încrucişat de
pântecele inferior al
m. omohioidian.
Superior de m.
omohioidian n.
frenic este însoţit
lateral de n.
subclavicular
medial de
a.cervicală
ascendentă
Inferior de m.
omohiodian are raporturi
cu:
vasele suprascapulare,
transverse ale gâtului
v. jugulară externă
Medial de nerv se
găsesc trunchiul
tirocervical, mănunchiul
vasculonervos al gâtului şi
ductul limfatic
Raporturi la baza gâtului

Nervul frenic drept se


îndepărtează de tendonul m. scalen
anterior şi trece între confluentul
venos jugolosubclavicular şi artera
subclavie, fiind situat lateral de
ansa subclavie şi n. vag.
Inferior de a. subclavie nervul
coboară pe cupola pleurală,
încrucişând anterior a.toracică
interna, şi trece apoi medial de ea
Raporturi la baza gâtului

N.frenic stâng are raporturi


deosebite la intrarea în
torace, datorită situaţiei mai
laterale a a.subclavie; el se
găseşte la distanţă de
n.vag, trece posterior şi
lateral de terminaţia
ductului toracic şi
încrucişează posterior a.
toracică internă
Nervul frenic în torace

La intrarea în torace -
nervul frenic trece între
vena şi artera
subclaviculară , unde dă un
filet anastomotic pentru
simpaticul cervical; medial,
se găseşte ansa stelo-
stelată a lui Vieussens şi
nervul vag; anastomoza
prevenoasă dintre nervul
frenic şi al muşchiului
subclavicular se găseşte în
partea sa laterală

Nervii frenici, in tot traiectul lor


toracic sunt însoţiţi de vasele
diafragmatice superioare
Traiect şi raporturi a nervului frenic in torace

 la dreapta nv. frenic se


plasează lateral de
trunchiul venos
brahiocefalic şi de vena
cavă superioară; faţă de
hilul pulmonar drept trece
anterior şi apoi lateral de
pericard până la
diafragmă
La stângă, nervul
coboară pe faţa
anterolaterală a crosei
aortei, trece anterior
pediculului pulmonar
stâng şi ajunge la
diafragm
Nervul frenic drept
pătrunde în centrul
tendinos al diafragmului,
lateral de orificiul venei
cave inferioare, unde se
împarte în 3-4 ramuri :
Ram pentru vena cavă
inferioară şi atriul drept
Ram cu direcţie oblică şi
laterală şi se distribuie
fasciculelor musculare
costale ale diafragmului
Ramurile frenico-
abdominale se
anastomozează cu plexul
solear
Ramuri pentru stâlpii
diafragmului, peritoneu şi
filete anstomotice cu nervul
de partea opusă
Nervul frenic stâng se
distribuie ca şi nervul
frenic drept, împărţindu-
se (trecând prin partea
sternală
corespunzătoare foliolei
stângi.)
ramură anterioară
( care se distribuie
fasciculelor sternale şi
costale anterioare şi se
anastomozează –
retroxifoidian - cu
nervul frenic drept)
ramuri laterale
ramuri
frenicoabdominale.