Sunteți pe pagina 1din 98

TIPURI DE COMUNICARE

Capitolul II
Cuprins

1. COMUNICAREA VERBALA

2. COMUNICAREA NONVERBALA

3. COMUNICAREA SCRISA
1.COMUNICAREA VERBALA
a. tehnici de ascultare
b. barierele comunicarii
c. situatii conflictuale- metode de
rezolvare
Comentati afirmatia

Capacitatea de a asculta este una
dintre cele mai fine calitati ale unei
persoane.
Factorii procesului de comunicare
Mediul
propice
comunicarii
Concentrarea
atentiei
Ascultarea
activa

Tonul
vocii

Comunicarea
eficienta
Participarea
activ

a. Tehnici de ascultare
Calitatile unui bun ascultator:
Are disponibilitate pentru ascultare;
Manifesta interes;
Urmareste ideile principale;
Asculta critic;
Are atentia concentrata;
Ia notite;
Sustine vorbitorul ;
Tipuri de ascultare
Cauzele ascultarii INEFICIENTE
Mentalitatea
Zgomotele
Neincrederea
Supraincarcarea cu mesaje
Deficiente de auz
Dorinta de a impune
Nivele de ascultare
Ascultarea activ: ascult acordnd atenie
elementelor verbale i non verbale
Ascultarea verbal: ascult atent la cuvinte,
dar nu m bazez pe elementele non verbale.
Ascultarea competitiv: ascult dar constant
ntrerup, deoarece sunt mai interesat s
vorbesc.
Ascultarea deconectat: Pare s ascult
dar numai corpul meu particip la procesul de
comunicare.
Auzirea: sunetele ajung la urechea mea, dar
nu le interpretez.

Tehnici de ascultare activa
Artarea empatiei- s ne punem n locul
celeilalte persoane.
Parafrazarea - a repeta cu propriile cuvinte
ceea ce nelegem c a spus emitorul.
Folosirea cuvintelor de susinere - care l
ncurajeaz pe emitor s continue s
comunice.
Rezumarea -pentru a arta emitorului gradul
nostru de nelegere sau necesitatea unor
explicaii suplimentare.
Folosirea expresiilor explicative - permit
sintetizarea i s nelegerea informaiei.

Exemple de auzire:

in masina, radioul este pornit, uneori ascultm
la ceea ce se spune, n majoritatea timpului
doar auzim sunetele care sunt difuzate
Cnd participm la o lectie pe un subiect de
care nu ne intereseaza, ascultm ceea ce spune
profesorul, totui, pe msur ce timpul trece,
tindem s ne deconectm i auzim doar
cuvintele care sunt spuse.
Cand mergem pe strad, auzim multe sunete
diferite (motoarele mainilor, oamenii vorbind,
) totui, doar cteva sunete ne atrag atenia
pe care nu doar le auzim ci le i ascultm.

Exemple de a ascultare:

Cnd sunm un prieten si l ntrebm cum
a fost prima sa zi de scoala;

Cnd cineva ne ofer indicaii despre cum
putem ajunge ntr-un anumit loc;

Cnd privim un film, ascultm conversaia
dintre personajele principale, astfel putnd
urmri dezvoltarea povetii.

Aplicatie
Raspunde la intrebarea
De ce este nevoie sa stii sa asculti?
Dati exemple de auzire si de ascultare
Precizati in ce consta diferenta dintre cei doi
termeni.
Comentati
Ascultam ca sa obtinem informatii.
Ascultam ca sa intelegem ce spun ceilalti.
Ascultam ca sa ne bucuram de compania
celorlalti.
Ascultam ca sa socializam.
Ascultam ca sa invatam.
Aplicatie
Profesorul va citi o tire publicat n pres.
Raspundeti la intrebarile de mai jos:
Ce s-a ntmplat?
Cnd s-a ntmplat?
Cine a fost implicat?
Unde s-a ntmplat?

b. Barierele comunicrii
Barierele n comunicare
se produc atunci cnd receptorul
mesajului comunicat nu recepteaza sau
interpreteaza gresit sensul dorit de catre
emitator.
ghicitoarea romneasc:
Doi olteni trecura podul inainte si-napoi
trecura doi.
Cati olteni trecura podul inainte si-napoi?

Unde se ascunde bariera in comunicare?
Categorii de bariere in comunicare
DE
CONCEPTIE
DE
POZITIE
DE
MEDIU
DE
LIMBAJ
BARIERE
Factori care conduc la
interpretari gresite
Diferente de perceptie
Le intalnim la persoane de varste diferite, nationalitati,
culturi, educatie, sex,ocupatie,temperamente ,etc.
Concluzii grabite
Evitam sa recunoastem realitatea in sine;
Vedem cea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce
dorim sa auzim;
Stereotipii -
Invatand numai din experiente proprii riscam sa tratam
persoane diferite ca si cum ar fi una singura.


Factori care conduc la interpretari gresite
Lipsa de cunoastere
intre persoane cu educatii diferite
Comunicatorul trebuie sa fie constient de
discrepante si sa se adapteze in
consecinta
Lipsa de interes
trebuie sa se actioneze pentru a directiona
mesajul astfel incat sa corespunda
nevoilor si intereselor celui care primeste
mesajul.

Situatii conflictuale
Opiniile diferite
Lipsa de comunicare
Diferente de perceptie
Puncte de vedere diferite Competitia
Ambiguitatea
Agresivitatea
Metode de rezolvare
agresivitatea
acceptarea
neutralitatea
colaborarea
compromisul
Favorizarea comunicrii este posibil
dac:
se aleg cu grij cuvintele i expresiile pentru a
nu da natere la confuzii sau a-l provoca pe
interlocutor;
se folosete un limbaj cultivat, lipsit de duriti i
flexibiliti, de incriminri i jigniri;
se discut cu calm, argumentat, fr insinuri i
aluzii i fr intenia vdit de a-i impune
prerea cu orice pre;
se mai i cedeaz atunci cnd interlocutorul i
dovedete, pe baz de argumente temeinice, c
are dreptate.
2.Comunicarea nonverbala
reprezinta un cumul de mesaje, care nu
sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi
decodificate, crend nelesuri
Aceste semnale pot repeta, contrazice,
nlocui, completa sau accentua mesajul
transmis prin cuvinte.
Componentele comunicarii
nonverbale
a. Limbajul tcerii
b. Limbajul timpului
c. Limbajul corpului
d. Comunicarea de informaii
e. Gestica
f. Tonalitate voce
g. Aspectul fizic
h. Limbajul spatiului -spaiul personal i teritoriul
i. Atingerea
j. Temperatura, lumina i culoarea
k. Copierea stilului

Funciile comunicrii nonverbale
REPETARE
SUBSTITUIRE
COMPLETARE ACCENTUARE
CONTRAZICERE
Limbajul tcerii
n momentele cheie ale
comunicrii, vorbitorul poate fi
ncurajat s continue sau s-i
exprime sentimente i atitudini;

tehnic eficient de ncurajare a
rspunsurilor sau pentru o
comunicare bidirecional real.

un instrument puternic de
comunicare, ce trebuie folosit cu
abilitate.


semnificatii comunicative
respingere,
dezaprobare,
indiferenta,
plictiseala,
succes/insucces.
Beneficiile tacerii
1. Tacerea poate fi perceputa ca o
intelegere directa a nevoilor celuilalt.
2. Tacerea este un instrument efectiv de
pedeapsa
3. Tacerea creaza senzatia unei abilitati
iesite din comun de a crea relatii foarte
puternice.
in mediul de business..
Un manager apeleaza adesea la tacere pentru c:
nu este de acord cu anumite opinii si nu doreste
sa se contrazica cu interlocutorul lui;
nu vrea sa divulge un secret de serviciu;
este de parere ca timpul este singurul care
poate rezolva o situatie mai complicata;
considera ca exista situatii asupra carora este
bine sa nu se vorbeasca.
Limbajul timpului
Fiecare individ are propria scara de utilizare a timpului:

Scrile de utilizare a timpului, depind de:
- poziia social a individului;
- importana muncii sale pentru societate i
pentru sine;
- respectul su pentru sine i pentru ceilali.







Comentati
Utilizarea eficient a timpului este o
chestiune de educaie, de nivelul de
civilizaie a societii ori comunitii
creia i aparine individul.
n activitatea managerial
utilizarea corecta i eficiente a timpului o
problem deosebita ale deontologiei
profesionale a acestuia.
Punctualitatea, programul de lucru
bine fundamentat denot respect fa de
sine si fa de organizaie, seriozitate i
ncredere.
Acestea asigura creterea prestigiului
managerului si succesul n carier.

Tehnici de utilizare eficienta a
timpului
1) Alcatuiti liste cu activitati
lunare, saptamanale si zilnice



1) Stabiliti prioritatile folosind metoda
ABCDE
Metoda ABCDE
Notati in dreptul fiecarei activitati una din literele A B C D E:

A importante si urgente,

B importante, dar mai suporta amanare;

C nu sunt nici importante nici urgente. Va
ocupati de aceste activitati doar dupa ce le-ati
terminat pe cele notate cu A si cu B.

D delegate altor persoane, care le pot face la
fel de bine sau chiar mai bine ca tine.

E activitati eliminate.
Tehnica celor dou minute:
Dac apare o sarcin pe care o poi
rezolva n mai puin de dou minute, f-o
pe loc.
Cu excepia cazului n care i-ar afecta
serios altceva ce fceai deja.
Atentie !
Deprinderea si stapanirea acestor tehnici
necesita exercitiu,
Nu trebuie sa va descurajati daca veti observa
ca prima oara cand veti alcatui aceste liste va va
lua mai mult timp;
In timp, veti deveni mai eficient !
SUCCES!!!
Managementul timpului este un act de
disciplin, de ordine n gndire n viaa
personal i profesional.

Comentati
Atitudinea potrivita in relatia cu timpul
este una de responsabilitate.
Amnarea este houl timpului.
John Dos Passos
Grijile duc la energie irosit.

Nu mai poi recupera timpul pe care l-ai
pierdut. Poi doar s l foloseti mai bine n
viitor.
Ashley Ormon

LIMBAJUL CORPULUI
Regulile de baz legate de limbajul corpului,
mimic i gesturi, pe care trebuie s le urmai

Abordai o poziie dreapt!
Privii clientul direct n ochi!
Zmbii!
Nu stai cu minile ncruciate!
inei minile pe lng corp
Strngei mna ferm!

Ce mesaje transmit peroanele din
imagine?




3.Comunicarea scris
A. Elementele mesajului scris;
B. Redactarea unui mesaj scris;
C. Raportul formal
Comentati


Suntei ceea ce scriei.

a. Elementele mesajului scris
Comunicarea facuta in scris de catre o
persoana fizica sau juridica reprezinta un
act de corespondenta.
Actele de coresponden

oferta,
adresa,
ntmpinare,
cerere,
telegrama,
reclamaie,
proces-verbal,
afi comercial,
raport, etc.
Reguli scrisoarea comercial
Claritate
Concizie i curtoazie
Corectitudine
Precizia
Sobrietatea i oficialitatea;
Simplitatea
Stilul comercial
Ce trebuie evitat in scrisoarea
comerciala
frazele lungi,
exprimarile ntortocheate sau exagerate,
repetarile ideilor sub diferite forme,
post-scriptumul (PS), poate crea
destinatarului impresia unei neglijente din
partea expeditorului


O scisoare de afacere trebuie:

sa castige ATENTIA cititorului;
sa-i trezeasca si sa-i capteze INTERESUL
sa-i aprinda DORINTA pentru ceea ce-i
propune scrisoarea;
sa-l indemne la ACTIUNE in directia
sugerata de scrisoare.

Elementele mesajului scris
Continutul mesajului;
Informatiile principale;
Emitentul;
Receptorul;

Elementele componente ale scrisorii
antet;
numrul i data;
referinele;
adresa destinatarului;
formula de salut/de adresare;
obiectul scrisorii;
coninutul;
formula de ncheiere/de salut;
semntura;
anexele.
ANTETUL

plasat n partea superioar, pe mijloc sau
n partea stng a paginii.
Forma i grafica variat,
s fie simplu, cu aspect plcut, fr
elemente ornamentale inutile,
ndeplinineste funcia de identificare ,
informare i de publicitate.

Antetul cuprinde:
elementul grafic (sigla sau logo-ul.
denumirea societii; forma sa juridic;
adresa (se indic strada, numrul, localitatea, codul
potal, ara);
numrul de nregistrare la Registrul Comerului;
codul fiscal;
contul bancar i banca unde societatea are deschis
contul respectiv;
numrul de telefon, precedat de prefixul oraului,
eventual i cel al rii (n cazul corespondenei cu
partenerii strini); numrul de fax;
e-mail-ul.

Exemplu de antet:

S.C. DESING SRL
Mihai Bravu nr. 2, Bucureti, Sector 1
Nr. nregistrare la Registrul Comerului
J/5082/1991
Cod fiscal P 1533521
Cont 542327682 BCR-sector 1
Tel/Fax: 2347777, e-mail: desing@fx.ro
NUMRUL I DATA

determin identitatea scrisorii, momentul
de la care curg obligaii (de a rspunde la
o scrisoare, de a executa o lucrare, de a
pune n aplicare un ordin etc.)
ADRESA DESTINATARULUI
Se plaseaz fie n partea stng a colii de hrtie
(pentru forma bloc), fie n partea dreapt (pentru
forma semi-bloc) i se scrie dup sistemul bloc.
cuprinde:
denumirea unitii (inclusiv biroul, direcia
creia i este destinat scrisoare);
adresa (localitatea precedat de codul potal,
str. i nr., judeul, sectorul (pentru Bucureti),
ara (pentru strintate).
Adresa poate fi precedat de cuvntul ctre
(dup care nu se pune virgul).

Cele mai utilizate formule de adresare sunt:

1) unei persoane din firm sau instituie ne adresm cu
numele su complet. Numele va fi precedat de formula
de politee Domnului, Doamnei precum i de funciile
oficiale sau onorifice ale persoanei respective.
Exemplu: Domnului Profesor Mihai Popescu Director
ASIROM S.A.
2) unui funcionar al crui nume nu l cunoatem sau
unui serviciu din cadrul unei instituii, ne adresm
denumind funcia acestuia sau serviciul. Aceast
indicaie poate fi scris i la sfritul adresei interioare cu
dou rnduri mai jos, precedat de cuvintele:
n atenia Directorului General / Serviciului Import
Export;
3) unei instituii, firme, ne putem adresa menionnd
doar numele acesteia.
Exemple des ntlnite n
coresponden
Domnului Nicolae Nicescu, Manager
SC DISING SRL
os. Mihai Bravu 45
Bucureti, Romnia
Sau
S.C. DISING SRL
os. Mihai Bravu 45, sector 3
Bucureti, Romnia
n atenia Directorului General sau
n atenia Serviciului Export
FORMULA DE SALUT ( DE
ADRESARE)
Plasat de la margine sau de la alineat, formula de
adresare se scrie pe rnd separat.
Cu ct autoritatea creia i este destinat scrisoarea se
afl mai sus pe scara ierarhic, cu att aceast inscripie
va fi mai evident fa de adres.
Se plaseaz aproximativ la trei spaii sub adresa
destinatarului.
Dup formula de salut se pune virgul i nu se
recomand abrevierea cuvintelor din formula de salut.
Modul n care o exprimm depinde de formula pe care
am folosit-o anterior.
Formula cea mai uzitat este Domnule sau Doamn ,
dac destinatarul exercit o responsabilitate vom
aduga: Domnule primar, Domnule director, Domnule
Ministru etc.
Exist funcii care cer un alt apelativ, de exemplu Sire
sau Majestate
Formula de politee cuplat cu titlul funciei nu trebuie
urmat i de nume.
Primarului unui ora nu i se scrie:
Domnule primar Popescu, ci Domnule primar;
ntr-o coresponden ntre dou persoane egale din
punct de vedere ierarhic i care se cunosc bine se poate
aduga la apelativul propriu-zis i Stimate coleg
(Domnule rector i stimate coleg).

Alte formule folosite
Stimate Domnule sau Stimat Doamn (urmate
fie de numele lor, fie de funcie, dup cum ne-
am adresat).

Exist cuvinte a cror form de feminin este
marcat doar prin titluri de politee: Doamna
Ministru, Doamna Judector, etc.

Dac ne adresm unei firme sau instituii n
general, formula de salut va fi Stimai Domni,
Stimate Doamne (pentru firmele despre care se
tie c sunt conduse de femei).
OBIECTUL SCRISORII

Se scrie ca prim aliniat al scrisorii dup
formula de adresare, precedat de
cuvintele Referitor la sau Ref.,

rolul su este de a prezenta succint
problema tratat n scrisoarea respectiv
i de a uura operaia de ndrumare i de
clasare a corespondenei.
CONINUTUL SAU TEXTUL
PROPRIU-ZIS AL SCRISORII
partea esenial a scrisorii i trebuie redactat
cu deosebit atenie.
Cuprinde:
- paragraful de introducere;
- mesajul (sau cuprinsul);
- ncheierea;
Cele trei pri se scriu cu aliniat i se separ
eventual printr-un spaiu dublu fa de distana
dintre rnduri la care este scris textul.
INTRODUCEREA

Este strns legat de obiectul scrisorii la
care face referire sau pe care l conine;

n corespondena comercial, introducerea
const n formule tip.
Exemple:
1) Pentru scrisorile iniiale
Prin prezenta v informm c
v aducem la cunotin c
2) Pentru scrisorile de rspuns :
Ca rspuns la scrisoare dumneavoastr
nr. din data de
Ne-a fcut plcere s primim scrisoarea
dumneavoast din
3) Pentru scrisorile de revenire :
Revenim la scrisoarea noastr nr. din
data de
ntruct nici pn astzi nu am primit
rspuns la scrisoarea noastr nr. .
MESAJ UL (CUPRINSUL)

Conine punctul de vedere al expeditorului
fa de problemele tratate,
Este indicat folosirea frazelor scurte,
fiecare idee distinct fcnd obiectul unui
paragraf separat.

Mesajul poate s cuprind o motivare i o
concluzie.
Exemplu:
Prin prezenta, se mputernicete Domnul
pentru contractarea fondului de marf pe
semestrul II 2013 i concilierea restanelor n
livrri.
n redactarea mesajului propriu-zis se poate
folosi una din cele dou metode:
metoda direct motivare concluzie
ntruct mrfurile nu corespund calitativ, nu le
putem recepiona
metoda indirect concluzie motivare
Nu putem recepiona mrfurile, ntruct nu
corespund calitativ

NCHEIEREA
Trebuie s reprezinte concluzia logic a
punctului de vedere cuprins n mesaj.
Se poate materializa n exprimarea unei
promisiuni, a unei dorine de continuare
sau ntrire a relaiilor de colaborare cu
partenerul, a mulumirilor pentru modul n
care acesta a rezolvat unele probleme, a
unor scuze pentru unele erori etc.
FORMULA DE NCHEIERE / DE
SALUT
Pentru scrisorile destinate unor oficialiti
nalte, cele mai folosite formule de salut
sunt:
V rog s acceptai expresia distinselor
mele sentimente
V rog s binevoii a agrea/a accepta/ a
primi, expresia sentimentelor mele
distinse/celor mai bune sentimente ale
mele.
Exemplu:

Ateptm cu nerbdare rspunsul
dumneavoastr.
V mulumim pentru ncrederea
/sprijinul/confirmarea acordat
V rugm s primii/acceptai scuzele noastre
Dorim s tim care este opinia dumneavoastr
n legtur cu propunerea fcut mai sus i
sperm c aceast regretabil eroare nu va
afecta buna noastr cooperare.
n aceast parte a scrisorii se poate face
referire la documentele care se anexeaz:
Anexm acestei scrisori

De reinut
Pentru a respecta armonia ntre formula de adresare
(salut) i formula de ncheiere, aceasta din urm o reia pe
prima, plasnd-o ntre virgule.
V rog s agreai, Domnule Ministru, expresia naltei
mele consideraii.
V rog s primii, Domnule Procuror, cele mai
respectuoase sentimente.
V rog s primii, Domnule Preedinte, omagiul celui mai
profund respect.
V rog s primii, Domnule Ambasador, Excelena
Voastr, asigurarea ntregii noastre stime.
Alte formule folosite:

Cu stim, Cu respect formule folosite cnd
destinatarul este necunoscut.
Cu cele mai bune sentimente formul mai
familiar, folosit de la egal la egal sau pe
o scar ierarhic superioar.
Cu sentimente alese de la furnizor la
client, de la funcionar la patron.
Cu sinceritate
Al dumneavoastr
Cu cele mai alese gnduri.
SEMNTURA

element important al scrisorii, d
autenticitate scrisorii.
scrisoarea cuprinde dou semnturi: a
conductorului unitii i a efului
compartimentului care a emis scrisoarea.
Aranjarea semnturii n pagin se face
dactilografiind la 3 rnduri de text funcia
semnatarului, urmat obligatoriu de
virgul.
TAMPILA

Se aplic pe semntura conductorului. n
documentele tipizate se aplic pe locul marcat
cu iniialele LS.
Elementele ocazionale sunt:
Meniunea anexe cnd scrisoarea este
nsoit de anexe ,acestea se scriu sub numele
expeditorului principal, n stnga.
Iniialele celui care a redactat scrisoarea n colul
din stnga jos, desprite prin linie de fracie
(bar).
Etapele redactarii unei scrisori
1) Stabilirea scopului
2) Documentarea
3) Sistematizarea materialului
4) Scrierea ciornei.
5) Revizuirea i corectarea
6) Dactilografierea ; formatarea i
editarea
b. Redactarea unui mesaj scris
Reapectarea regulilor de sintaxa,
ortografie,si punctuatie;
Folosirea formulelor agreate de firma
Folosirea insemnelor firmei

c. Raportul formal
Note informative
Note de constatare
Sesizari
Centralizatoare

Formele comunicrii scrise
FORMELE
COMUNICA
RII
SCRISE
PROCESUL
VERBAL
MINUTA
MEMORIUL
MEMO
REFERATUL
RAPORTUL
DAREA
DE
SEAMA
Procesul verbal
document oficial in care se inregistreza o
anumita constatare sau se consemneaza
succint discutiile si hotararile unei anumite
adunari.
Tipuri de procese verbale:
Procesul verbal de constatare: intocmit
de persoane imputernicite de un organ de
stat. Pe baza acestora se aplica sanctiuni
administrative.
Procesul verbal de predare-primire a
unei gestiuni: se incheie atunci cand are
loc transmiterea drepturilor si obligatiilor in
ceea ce priveste gestiunea, de la cel care
preda la cel care primeste.
Procesul verbal de constatare
Structura:
Antetul
Titlul si obiectul procesului verbal
Numarul de ordine si data
Textul in care se mentioneaza numele si
calitatea persoanei/persoanelor care au facut
constatarea indicand si actul oficial de
imputernicire; consemnarea detaliata a faptelor.
Numarul de exemplare in care a fost intocmit
Semnaturile persoanelor care l-au intocmit
Procesul verbal de predare-
primire a unei gestiuni:
Structura:
Antetul
Titlul de proces verbal de predare primire
Data
Textul in care se mentioneaza temeiul in baya caruia se
face operatiunea(decizia, ordinul,etc.), numele si
calitatea persoanelor care participa la operatiunea de
predare-primire
Lista tuturor bunurilor
predate-primite cu mentionarea
starii lor,
semnaturile de predare-primire
Procesul Verbal de consemnare a unei
edine
se intocmeste de catre secretarul sedintei / alta
persoana imputernicita
Structura procesului verbal:
Antetul
Denumirea documentului
Subiectul : al sedintei...
Data
Textul in care se consemneaza ordinea de zi,
persoanele care au deschis sedinta, au luat
cuvantul si concluziile, hotararile luate;
Semnaturile participantilor
Memo
(nota interna)
Este utilizata ca modalitate de comunicare
intre departamente/ servicii/ birouri sau
persoane.
Mesajul trebuie sa fie cat mai scurt (sa
cuprinda de regula o singura idee)
Un exemplu de memo:

MEMO
de la................... catre............
data....................
Tema
Ref. la .....................................................................
Comentarii:...............................................................
..............................................................................
.................................................
Termen.................................
Cine mai trebuie sa fie informat:.............................
Memo
De la Mihai Dima sef serv aprovizionare
Catre Ileana Ionescu Contabil sef
22.07.1998
Ref. la ordinele de plata pentru transport.
Achitarea transportului de materii prime pe luna iunie a.c.
trebuie facuta pana cel mai tarziu 25 iulie. Ordinele de plata
trebuie semnate si depuse la banca cel mai tarziu 24 iulie
a.c. in caz de neachitare la termen a platii transportatorul
nu va mai lucra cu noi.
Multumesc
Referatul
in care sunt prezentate aspecte concrete,
date, aprecieri in legatura cu anumite
probleme sau propuneri de modificare a
unor situatii existente.
Cuprinde : prezentarea succinta a
problemei abordate, concluzii, propuneri
si in final semnatura persoanei care l-a
intocmit,
Minuta
document ce inregistreaza o propunere
sau actiune intreprinsa la un moment dat,
ce urmeaza a fi completata ulterior
Memoriul
Cuprinde o prezentare amanuntita ,
documentata a unei situatii sau probleme
Darea de seama
Consta in prezentarea si analiza activitatii
firmei sau justificarea unei gestiuni.
Acest document se prezinta de catre
conducere in fata salariatilor la diferite
intervale de timp
Notele informative
Imbraca forma unor comunicate in cadrul
organizatiei.
Acestea se realizeaza atat pe orizontala
cat si pe verticala
au rolul de a trece in revista aspectele ce
pot conduce la luarea unor decizii de
imbunatatire a activitatii sau pentru
desfasurarea in bune conditii a activitatii
curente a firmei.
Raportul
document ce relateaza activitatea unei
persoana sau a unui grup.
Se poate intocmi din proprie initiativa sau
la solicitarea unui organ superior.
Scopul este de a prezenta organului
ierarhic superior o analiza a situatiei
activitatii firmei/ departamentului, etc.
astfel incat sa poata fi luate cele mai bune
decizii.
Componentele

Prezentarea general
Pagina de titlu: data, emitorul, destinatarul
Cuprinsul
Coninutul
Introducerea: prezentarea temei i
descrierea planului
Dezvoltarea: expunerea faptelor, analiza,
interpretarea.
Concluziile: soluii posibile la problema
prezentat.

Etape in realizarea raportului