Din punct de vedere somatic, snul este un

organ receptor al steroizilor sexuali,

asemntor cu endometrul sau cu epiteliul
vaginal, pe tot parcursul vieii genitale a
femeii suferind o serie de modificri care
trebuie luate n calcul pentru a diferenia
modificrile fiziologice care pot aprea, fa
de modificrile patologice

Autocontrolul se face ncepnd cu vrsta de
16-18 ani, lunar, de preferat n sptmna ce
urmeaz sfritului ciclului menstrual (zilele
7-14), excluzndu-se astfel eventualele
modificri ale snilor induse de menstruaie.

Se ncepe cu inspecia snilor n faa oglinzii, att din fa ct i din
profil, urmrindu-se:
Volumul:
- snii prea mici ridic dou probleme: problema alptrii viitoare
i cea a esteticii, care poate crea adevrate complexe psihice,
- snii mari (peste 1,5 Kg) predispun la apariia mai frecvent a
leziunilor inflamatorii i a formaiunilor tumoraie maligne,
putnd creea i acetia complexe psihoafective,
Forma:
- n adolescen snii au form emisferic,
- dup natere snii se alungesc i se orienteaz distal, ntre ei i
peretele toracic formndu-se anul submamar.
Acest ant este cu att mai pronunat cu ct snul este mai mare,
necesitnd o examinare aparte, prin ridicarea snului, ntruct
poate masca leziuni tegumentare sau glandulare,

In fata unei oglinzi observa sanii intai cu mainile jos, apoi cu
mainile pe solduri. Urmareste existenta unor depresiuni sau
umflaturi (protuberante) a unor eczeme sau zone inrosite.
Ridica mainile deasupra capului. Urmareste existenta unor depresiuni
sau umflaturi (protuberante) a unor eczeme sau zone inrosite.
Cu trei degete unite (inelarul, mijlociul si aratatorul) efectueaza miscari
circulare de presiune usoara in jurul sanului. Nu uita sa acoperi tot sanul
- eventual porneste de la mamelon catre exteriorul sanului, in sensul
acelor de ceasornic.
Poziia:
- snii ar trebui s fie simetric poziionai
- mameloanele trebuie s fie situate n centrul areolei
mamare, pe aceeai linie orizontal. In realitate se
nregistreaz variaii de poziionare a snilor i
mameloanelor, fr ca acestea s fie patologice.
De foarte multe ori snul drept este ceva mai mare i mai
jos situat. Important de constatat ns, este dac un
mamelon, pn la un moment dat ntr-o poziie normal,
se ombilicheaz de la sine n mod treptat i rmne ca atare
(dispariia caracterului erectil) ceea ce duce la
dificulti n alimentarea nou-nscutului. De asemeni se
observ dac mamelonul este curat sau prezint
unele scurgeri, cruste sau modificri de form (retractat)

- Mobilitatea:
- examinarea snilor cu braele lsate pe lng
corp, cu braele la orizontal sau ridicate, n mod
normal n timpul acestor micri snii urmeaz n
mod egal micrile de ascenden sau de fate
ralitate ale tegumentului, datorit glisrii glandei
mamare pe fascia pectoral.
Dup inspecia snilor, acetia se vor palpa, iniial
n poziie vertical i apoi n poziie culcat,
aceast manevr permind depistarea unor
nodoziti.

Cuprinde trei etape:
- Anamneza
- Inspecia
- Palparea

Urmrete dou aspecte:
aflarea istoricului fiziologic al pacientei:
menarha,
caracterul ciclurilor menstruale,
numrul naterilor,
durata alptrii la sn,
modificrile snilor din timpul sarcinilor.

Aflarea istoricului patologic al pacientei:
tratamente hormonale (inclusiv contraceptive),
prezena scurgerilor mamelonare,
traumatisme mamare,
apariia unor mastodinii,
modificri de form, consisten sau volum,
autodepistarea unor formaiuni tumorale, (momentul
depistrii i evoluia tumorii n timp i n raport cu
ciclul menstrual; dac tumora variaz n dimensiuni
cu ciclul menstrual).
Patologii genitale sau endocrine, prezena unui
fibrom uterin, fiind uneori asociat cu neoplasmul
mamar, ambele prin determinism hormonal
(hiperestrogenie).
scurgeri mamelonare, i dac acestea au prezentat
firioare de snge.

Examinarea snilor se efectueaz astfel nct
s cuprind nu numai snii ci i zonele de
drenaj limfatic.
Pacienta se dezbrac pn la bru, fiind
examinat att n poziie ortostatic sau
eznd ct i n poziie culcat

Inspecia urmrete:
Simetria: o uoar asimetrie nu este
patologic. Asimetria poate s apar n
afeciuni precum:
formaiuni chistice,
tumori,
inflamaii,
anomalii congenitale, fiind uor sesizabil n
poziie seznd

eritemul snului: inflamaii sau neoplazii
edemul snului: inflamaii sau neoplazii
fisuri i eczeme rebele ale areolei - boiii
Paget a snului
semnul capitonajului - ngroare a plicii
cutanate cuprinse ntre index i police
semnul godeului (semnul Dupuytren) -
mobilizarea lateral a tumorii determin pe
suprafaa pielii o depresiune (atunci cnd
semnul capitonajului este prezent).


- prezena unei scurgeri, (scurgerea
sanguinolent - n mastita sclerochistic);
- prezena unei ulceraii - tumor malign
dac este ulcerat un singur mamelon);
- prezena unei sngerri
- ridicarea mamelonului ia nivelul unui sn, fa
de o linie transversal ce trece prin
mamelonul sntos sugereaz un cancer
invadant n derm i mamelon
- ombilicarea, nfundarea i retracia fix a
mamelonului reprezint un semn precoce i
constant n cancerele centrale ale snului,
care lipsete ns n cancerele periferice



Cancerul mamar asociat este mult mai probabil in cazul
secretiilor mamelonare unilaterale spontane hemoragice.

Secretia mamelonara spontana este
anormala in afara lactatiei si sarcinii.

Retracia pielii - depesiune mai mult sau mai
puin marcat a pielii ntr-un loc sau altul al
snului sau mamelonului, i apare fie n
necroza esutului grsos, ca urmare a unui
traumatism , fie n cancerele avansate
(aspectul de coaj de portocal).

examinarea bolnavei n ortostatism i cu braele
ridicate deasupra capului - retracie sau o deviere
a mamelonului.

pacienta se examineaz n ortostatism, plasnd
palmele celor dou mini n contact i la comand
va mpinge minile una mpotriva celeilalte.
Aceast manevr, prin contracia muchilor
pectorali tinde s accentueze orice retracie
tegumentar.

pacienta este examinat n ortostatism, lasnd
palmele celor dou mini n olduri i apsnd cu
putere mpotriva oldului. Prin contracia
muchilor pectorali se accentueaz orice retracie
tegumentar.



pacienta este examinat n ortostatism cu
corpul fixat n fa prin nclinarea pacientei
de la mijloc, palmele fiind sprijinite pe un
suport. Acest manevr arat dac snii, cnd
se deprteaz de torace, produc o traciune
egal bilateral pe ligamentele suspensoare.
Cnd snii atrn departe de corp, refracia i
neregularitile invizibile anterior devin
vizibile

Examinarea regiunilor axilare i
supraclaviculare
- se vor descrie orice modificri de culoare a
tegumentelor precum i prezena eventual a
edemului la aceste nivele sau a unor
adenopatii vizibile.
Examinarea braelor, pentru a se observa
dac prezint edeme, retracii tegumentare
sau ulceraii.

1. Palparea glandei mamare, care se face n
ortostatism i n decubit dorsal.
Se ncepe cu palparea snului stng, efectund iniial
o palpare superficial, blnd urmat de explorarea
mai profund, care aplic lobulii glandulari pe planul
toracic (manevra Velpeau). Faa palmar a minii
drepte exploreaz cu blndee parenchimul
glandular, ncepnd din regiunea subclavicular pn
la baza toracelui, palpnd iniial cadranele laterale
apoi cele mediale i la final cadranul 5,
premamelonar, notnd pierderea elasticitii acestuia
sau prezena unei eventuale tumori sau induraii. n
timpul palprii se evit orice manevr care s
comprime glanda ntre degete, n acest caz lobulii
glandulari crend falsa impresie de tumor

Aprecierea mobilitii snului se face cu ajutorul
manevrei Tillaux: pacienta aflat n ortostatism
este rugat s contracte muchiul pectoral prin
executarea unei micri de adducie a braului,
micare creia examinatorul i opune rezisten.
Simultan examinatorul va palpa i mobiliza snul
n plan vertical i lateral. O adevrat mobilitate a
glandei mamare exist atunci cnd contracia
muchiului pectoral nu produce nici un fel de
limitare a micrilor imprimate snului. n
procesele tumorale (i excepional n cele
inflamatorii cronice) se produce aderena glandei
ia planul muscular, n acest caz mobilizarea
snului fiind limitat sau chiar imposibil

2. in decubit dorsal.
Pentru un examen complet al snului,
bolnava va fi examinat n poziie eznd
(faciliteaz palparea zonelor subclaviculare i
axilare) i n decubit dorsal. n ambele situaii
snii vor fi examinai cu pacienta innd
minile pe lng corp i apoi cu minile
ridicate deasupra capului i aezate pe cap

Consistena i elasticitatea esutului mamar
Sensibilitatea:
dureri localizate reacie inflamatorie
rar durerea mastit sclero-chistic sau un
neoplasm
Exprimarea mamelonului.
Const n compresiunea mamelonuiui ntre degete.
n afara perioadei de gestaie sau lactaie la
exprimarea mamelonului nu trebuie s apar
secreii ale canalelor galactofore




Examinatorul va urmri:
Localizarea - se face considernd snul ca faa unui
ceasornic cu mamelonul ca punct central.
Mrimea - se msoar tridimesional, n centimetri.
Conturul - tumorile maligne i leziunile inflamatorii au de
regul contur neregulat.
Consistena - tumorile dure sugereaz malignitatea.
Sensibilitatea - leziunile maligne sunt nedureroase n timp
ce leziunile inflamatorii sunt de obicei dureroasae.
Mobilitatea - tumorile benigne sunt mobile. Leziunile
inflamatorii sunt imobile, iar tumorile maligne sunt la
nceput mobile pentru ca pe msura invaziei esuturilor
nvecinate s devin imobile.
Delimitarea - absena delimitrii sugereaz un proces
malign.

musculatura pectoral perfect relaxat, fie
prin sprijinirea membrului toracic pe umrul
examinatorului (dac examinarea se face n
ortostatism), fie prin ridicarea cu o mn de
ctre examinator a braului pacientei.
Dac examinarea se face n decubit dorsal,
relaxarea musculaturii pectorale se va face
prin ndeprtarea pasiv a braului de corp.

Mamografia simpl reprezint explorarea
radiologic a snului cu un fascicul de raze X de
joas tensiune i cu intensitate crescut.
Caracteristicile mamografiece pentru un cancer de
sn sunt:
- forma de "rac" a opacitii intramamare cu
alterarea structurilor normale
- microcalcificri ia nivelul formaiunii
- ngroarea tegumentelor supraiacente datorit
edemului precoce,
- modificri mamelonare, adenopatii axilare.

Termografia - are la baz principiul c tumorile
de sn sunt termogenetice. Ca metode se
utilizeaz termocuplul, termografia cu infraroii,
termoviziunea sau termografia dinamic
(transform cldura emis de sn ctre suprafaa
pielii n imagine termografic a snului care
poate fi vizualizat pe un monitor.)
Metoda poate nregistra diferene de temperatur
de 0,2C la distana de un metru. Testul
hipertermiei provocate prin perfuzia a 500 ml
glucoz 10% determin creteri aie temperaturii
locale cu peste 4C n cazul tumorilor maligne.

Radiofosfocaptarea - are la baz capacitatea
fosforului radioactiv de a se fixa rapid n
concentraie mai mare n esuturile cu
multiplicare intens.
Galactografia reprezint vizualizarea
radiologic a canalelor galatofore cu ajutorul
unor substane de contrast, fiind indicat n
afeciunile secretante ale snului.


Ecografa - alturi de rezonana magnetic
nuclear, rmn cele mai fidele mijloace de
diagnostic paraclinic, oferind informaii att
despre tumor ct i asupra gradului de
invazie.
Ecografa de sn poate diferenia o tumor de
sn solid de una chistic. Este folositoare
mai ales la tinere, la care esutul dens mamar
face ca examenul mamografic s fie mai puin
fiabil. n cazul tumorilor nepalpabile, ajut la
ghidarea punciei-biopsie.

Biopsia. Este singura metod de certificare a
diagnosticului n cazul cancerului mamar,
indicnd i tipul histologic al acesteia.

VSH-ul peste 40/or
Determinarea unor factori genetici i a markeriior tumorali:
- Factorul mamar de cretere derivat (MDGF1)- indic modificri
autocrine i paracrine ce apar n celulele maligne
- Unele protoncogene ce pot deveni oncogene i pot transforma
celulele epiteliale mamare normale n celulele canceroase: c- sis,
c-HER, c-myc;
- Genele supresoare RB, NM23, p53 (inhib procesul de proliferare
neoplazic)
- Mutaii aie genei BRCA1 care se produc la nivelul cromozomului
17 (locus 17q21) indic motenirea direct a unor defecte
genetice
- Nivelul antigenelor CA 15.3, MCA, TAG 72
- Nivelul catepsineior
Radiografia pulmonar - poate indica metastaze pulmonare sub
forma unor microopaciti diseminate
Testele hepatice: fosfataza aicalin, transaminazele
Scintigrafia osoas

Definitie. Inflamatii ale glandei mamare
determinate de germeni patogeni nespecifici
(stafilococ, streptococ), sau specifici (TBC).
Majoritatea mastitelor apar in perioada de
lactatie.
Exista si situatii determinate endocrin (de ex.
Mastitele fetitelor).

Clasificare.
1. Mastite acute
2. Mastite cronice

Se caracterizeaz printr-un debut acut; pot
interesa un san sau ambii sani
Diagnostic clinic:
Semne de inflamatie locala acuta:
- congestie,
- tumefiere,
- durere locala pulsatila,
- scurgeri mamare purulente,
- asimetria sanilor,
- febra.
Sanul este extrem de sensibil la palpare.
Poate evolua spre un abces cald mamar (dg. clinic
i ecografic)

Infectiile sanului mastitele
Tratament.
1. Pansamente umede si reci aplicate local
2. Antibiotice functie de antibiograma
3. Drenajul laptelui (daca mastita apare in
timpul lactatiei)
4. Incizie chirurgicala si drenajul puroiului in
abcesele calde ale sanului
Etiologic pe primul loc se afl mastita TBC.
Semnele inflamatorii sunt minime;
Se pot complica cu evoluia unui abces rece al
sanului.
Tratament: - administrarea de tuberculostatice;
- incizia si drenajul abcesului rece
Tumorile benigne ale sanului au o serie de
caracteristici comune care fac diferenta
clinica intre acestea si tumorile maligne.
Dintre aceste caracteristici putem aminti:

delimitarea neta a tumorii fata de tesuturile din jur,
mobilitate pe planurile profunde si superficiale,
prezenta de adenopatie regionala,
prezinta crestere relativ lenta si
nu recidiveaza dupa extirpare.
Explorarile paraclinice care au importanta
pentru diagnosticarea tumorilor benigne sunt
mamografia, ecografia si punctia-biopsie.
Acestea prezinta caracterele de benignitate.
Examenul cel mai sigur care stabileste
diagnosticul pentru tumorile benigne ale
glandei mamare este examenul histopatologic
realizat prin punctie si biopsie.
Diagnosticul diferential se face in primul rand
cu cancerul mamar si cu toate celelalte
tumori si afectiuni tumorale.
Tumorile benigne ale glandei mamare descriu
o serie de afectiuni care pot fi impartite in:
leziuni distrofice,
leziuni proliferative,
stari precanceroase.
Dupa natura tesutului din care provin:
Conjunctive: lipoame si fibroame
Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vegetante
intracaniculare
Epitelioconjunctive: adenofibroame
Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame
Vasculare: angioame si endotelioame.
Lipoamele se dezvolta din tesutul gras
perimamar. La palpare se prezinta ca tumori
pastoase, mobile, bine incapsulate.
Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente
tumori mamare benigne si au atat structura
epiteliala, cat si conjunctiva.



Tumora phyllodes este o varietate de
fibroadenom cu evolutie intracanaliculara.
Aceasta tumora apare mai frecvent la femeile
tinere, uneori sub 18 ani. Dimensiunile tumorii
sunt mari cu consistenta neomogena, apar atat
zone dure cat si zone fluctuente, tumora nu
adera la tesuturile inconjuratoare, nu prezinta
adenopatie si starea generala nu este modificata.
Tegumentul sanului este destins, lucios, se poate
ulcera si apoi se poate infecta. Cea mai
importanta problema este diferentierea
/tumorilor phyllodes benigne/ de /tumorile
phyllodes maligne/.

Adenomul mamar pur este o proliferare
epiteliala care se intalneste foarte rar si
diagnosticul se poate stabili numai prin
examen histopatologic.
Angioamele sunt tumori moi, confluente, rau
delimitate cu evolutie lenta si continua,
acestea dezvoltandu-se din stroma
conjunctivo-vasculara.

Se caracterizeaza printr-o proliferare
fibrochistica a glandei mamare.
Din acest grup fac parte chistul solitar al
sanului si mastoza fibrochistica
Este o leziune neproliferativa, cel mai
frecvent apare la femeia adulta in jurul varstei
de 30 de ani. De cele mai multe ori aceasta
afectiune este asociata cu tulburari endocrine
cum ar fi hipofunctia genitala sau
hipertiroidie. Pacientele prezinta jena sau
dureri locale, in special in perioada
menstruatiei.
La inspectie se observa chisturi multiple pline cu
lichid clar sau tulbure, de culoare galben-brun,
inconjurate de tesut scleros. La palpare se
constata tumori de dimensiuni diferite, de
consistenta ferma.
Acestea pot fi localizate intr-un sector de glanda,
uni- sau bilateral.
Aceste tumori sunt mobile, usor dureroase la
presiune si in perioada menstruatiei prezinta
cresteri de volum. In axila se pot palpa ganglioni
mici, mobili, dar de cele mai multe ori adenopatia
Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe
variatiile de volum si sensibilitatea dureroasa
ale tumorilor in timpul menstrelor.
Xerografia este o metoda importanta pentru
urmarire. In evolutie s-au constatat si
transformari maligne si de aceea poate fi
considerata o boala precanceroasa.
Tratamentul, in formele incipiente la femeile sub
35 de ani, consta in hormonoterapie de
corectare. Sunt cazuri cand dupa sarcina si
alaptare boala regreseaza.
Tratamentul chirurgical se impune in cazurile in
care apare cresterea rapida de volum a
chisturilor, cand exista suspiciunea de
malignizare sau cand nu apar rezultate ale
tratamentului medical timp de 3-4 luni.
Interventia consta in sectorectomie, iar in
cazurile difuze care cuprind toata glanda mamara
in mamectomie subcutanata.
Este o forma localizata de mastoza chistica si
apare mai ales in perioada de
preclimacterium. Acesta se prezinta ca un
chist mare, bine delimitat care contine un
lichid galben-verzui. La palpare apare ca o
tumora rotunda, mobila, bine delimitata,
sensibila la palpare. Mamelonul este normal,
iar adenopatiile axilare lipsesc.
Tratamentul este chirurgical si consta in
sectorectomie.
Leziunile proliferative ale sanului sunt
reprezentate de hiperplazia epiteliala, aceasta
reprezentand cresterea numarului de celule
epiteliale. Din aceasta categorie fac parte:
hiperplazia atipica ductala, hiperplazia
atipica, adenoza scleroasa, cicatricea radiala,
ectazia ductala si necroza grasoasa.
Adenoza scleroasa mimeaza adenomul
invaziv si prezinta o crestere a riscului de
cancer de 1, 5-2 ori in populatie.
Ectazia ductala este greu de diferentiat de
cancerul mamar deoarece examenul clinic
arata mase tumorale palpabile periareolar si
secretie mamelonara si apare la femei in jurul
varstei menopauzei.
Necroza grasoasa este relativ rar intalnita, dar
poate fi confundata clinic si mamografic cu
carcinomul schiros sau inflamator. In
antecedentele pacientei se constata de obicei
un traumatism al sanului sau al peretelui
toracic. Ischemia tesutului adipos duce la
eliberarea de substante lipolitice, care vor
determina necroza si saponificarea grasimii.

Afectiuni care prezinta posibilitatea evolutiva
spre o neoplazie.
Acest tip de tumori sunt rezultatul proliferarii
epiteliale intracanaliculare. Aceste leziuni apar
mai frecvent la femei intre 30-50 de ani si au
urmatoarele caracteristici:
tumora mica, rotunda situata perimamelonar care
nu adera la piele scurgeri sanghinolente prin
mamelon pentru perioade lungi de timp
tractiunea de mamelon se transmite tumorii,
acest lucru indica dependenta de un canal
galactofor la presiunea digitala a tumorii apare
sangerare la nivelul mamelonului, absenta
adenopatiilor

Cea mai importanta explorare este examenul
citologic al secretiei sanghinolente
mamelonare, iar galactografia evidentiaza
prezenta tumorii intracanaliculare.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza
semnelor clinice specifice si cu ajutorul
examenelor paraclinice care confirma
suspiciunea clinica.
Diagnosticul diferential se face cu toate
tumorile de san care prezinta secretie
mamelonara.
Aceasta leziune este asemanatoare clinic cu
un papilom si histopatologic se prezinta ca o
leziune epiteliala de scleroza si adenoza.
Este o afectiune rara de cauze necunoscute, dar
se presupune ca ar fi vorba de o reactive de corp
strain la un element chimic din secretia mamara.
Aceasta afectiune apare mai frecvent la femei
intre 30-40 de ani, la cativa ani dupa alaptare.
Debutul este ca un proces inflamator care
cuprinde glanda mamara in totalitate sau doar
localizat, apoi apare o tumora nedureroasa, rau
delimitate, neregulata, ce poate retracta
memelonul, iar tegumentele supraiacente sunt
infiltrate. La presiune se exprima secretie sero-
purulenta. Se palpeaza ganglionii axilari care au
caracter inflamator.

Tratamentul pentru tumorile benigne ale glandei
mamare este chirurgical si se realizeaza prin
sectorectomie (rezectia unuia sau mai multor lobi sau
sectoare) cu examen histopatologic extemporaneu
pentru a diferentia tumorile maligne de cele benigne.
In cazul tumorilor phyllodes tratamentul este
controversat tinand cont de aspectele clinice si
posibilitatile evolutive. Tumorile phyllodes mici pot fi
excizate cu o margine de minim 1 cm din tesutul
inconjurator normal. Daca examenul
anatomopatologic precizeaza tumora phyllodes cu
elemente maligne este necesara o reexcizie cu
biopsia marginilor de sectiune. In tumorile phyllodes
mari se indica mamectomia simpla totala.

Mamectomia sectoriala reprezinta interventia
prin care se realizeaza extirparea unei portiuni
din glanda mamara. In practica sunt folositi si
termeni ca /rezectie segmentara, rezectie larga
sau biopsie excizionala/. Cei mai utilizati sunt
termenii de /tumorectomie, rezectie sectoriala
dirijata/ (rezectia unuia sau mai multor lobi
folosind ca reper canalele galactofore
corespunzatoare lobilor) si /rezectie sectoriala
nedirijata/ (rezectia unui sector din glanda
mamara fara a respecta topografia lobara si fara
a folosi ca reper canalul galactofor).
In tumorile benigne cea mai utilizata tehnica este
tumorectomia.
Aceasta consta in incizie periareolara sau
circumferentiala pentru tumorile centrale, iar
pentru cele periferice sau ale prelungirii axilare
se foloseste o incizie radiara sau submamara;
dupa incizie se identifica tumora si se repereaza
cu un fir, apoi este decolat tesutul mamar
adiacent sau se excizeaza cu o lama de tesut
normal daca tumora este nedecolabila; urmeaza
hemostaza, drenaj aspirativ si la final sutura
planurilor superficiale si ale pielii.
Rezectia sectoriala dirijata urmareste rezectia
unuia sau mai multor lobi folosind ca reper
canalele galactofore dilatate modificate
identificate prin galactografie. Se repereaza
orificiul secretant si se introduce albastru de
metilen, in functie de topografia acestuia se
practica o incizie periareolara.
Rezectia sectoriala nedirijata consta in
rezectia unui sector de glanda mamara, fara a
respecta topografia lobara si fara a folosi ca
reper un canal galactofor. Incizia se alege in
raport cu localizarea tumorii si cu volumul
glandei mamare. Daca glanda mamara are
volumul mic se practica incizie periareolara,
iar daca glanda are un volum mai mare incizia
este centrata pe axul tumorii. Pentru tumorile
localizate in jumatatea inferioara a glandei se
poate practica si o incizie submamara.
Dupa 2-3 zile de la operatie se va suprima
drenajul aspirativ, iar la 4-5 zile se scot firele
in functie de cicatrizare.
Complicatiile postoperatorii constau in:
hematoame,
necroze cutanate,
supuratii ale plagii,
cicatrici retractile sau cheloide.
Rezultatele sunt bune si prognosticul este
favorabil.

Reprezint unul din cele mai frecvente cancere la
femeie, dar poate fi ntlnit si la barbat.

Factorii de risc n cancerul snului sunt:
Nuliparitate
Tumori benigne: hiperplaziile ductale;
fibroadenoamele, adenomatoza sclerochistica,
papilomatoza
Factori genetici
Tulburari hormonale
Hipovitaminoza D
Traumatisme locale
Lipsa alaptarii la san
Expunerea sanului la radiatii (solare)
Unii factori cancerigeni din cosmetice cu aplicaie
locala

CLINICA
1. Semne clinice de alarma:
Retractie mamelonara
Scurgeri patologice la nivelul mamelonului
(seroase sau sanghinolente)
Asimetrie mamelonara
Perceperea unei tumori prin autopalpare !
Clinic: tumora mamara dura, 4/5 cm ce retracteaza mamelonul si
tegumentul suprajacent, situat la nivelul cadranului superointern al
sanului stang.
Clinic: tumora mamara stang exulcerat, ce retracteaza mamelonul,
evoluand de cca. 8 luni; adenopatie palpabilain axila homolaterala,
supraclavicular si parasternal homolateral.
2. Semne clinice sugestive :

Inspectie :
Asimetria sanilor
Marire de volum a unui san
Pielea sanului cu aspect de coaja de portocala
Edem al membrului superior homolateral
Ulceratii la nivelul sanului


Palpare:
Tumora palpabila mobil sau fix. (Aprecierea
mobilitatii prin manevra Tilleaux);
Capitonaj tegumentar corespunztor topografiei
cutanate a tumorii (atunci cnd tumora ader la faa
prof a pielii)
Adenopatie axilara palpabila (de aceeai parte sau n
ambele axile)

Examene paraclinice
1. Teste de screening:
- ecografia, CEA, alfa-feto-proieina seric
- mamografia (o micro-calcificare la nivelul glandei
mamare este un semn de alarma!!!!); mamografia
trebuie facuta anual dupa varsta de 45 de ani!!!

2. Teste de diagnostic:
Mamografia
Ecografia
CT/RMN
CEA; Alfa-feto-proteina serica
Punctie cu ac subtire
Punctie cu ac gros (drill biopsia)
Biopsia chirurgicala
Imunhistocimie cu indentificarea receptorilor
hormonali BRCA1 si BRCA2

Mamografia: opacitate retromamelonara imprecis delimitata cu
prelungiri spiculiforme, ce atrage planurile suprajacente.
1. Invazia locala: muschii pectorali, piele, perete toracic
2. Invazie limfatica:
Primul releu: ganglioni axilari homolaterali
Al II-lea releu: hanglioni mamari interni, axilari
controlaterali, supraclaviculari
Al III-lea releu : adenopatie la distanta : ggl. spinali,
mediastinali, preaortici, cavi superiori
3. Metastaze organice la distanta; in ordinea frecventei:
Coaste
Vertebre
Craniu
Creier
Plamani
Ficat
Invazie generalizata

In cancerele preinvazive, un tratament corect duce
la vindecare 100%
In stadiul I supravietuirea la 5 ani este de
aproximativ 85%
In celelalte stadii, supravietuirea la 5 ani are valori
modeste.

Este util aprecierea factorului de gravitate S n
aprecierea prognosticului:
- vrsta sub 35 de ani
- sarcina i alptarea
- evoluia rapid n ultimele 2-6 luni
- localizarea n 1/2 medial a gld.

Tratamentul cancerului de san este complex:
Tratament chirurgical
+ Chimioterapie
+ Radioterapie
+ Tratament hormonal