Sunteți pe pagina 1din 34

Modele epice n romanul

interbelic
Cuprins
Introducere
Proza din perioada interbelic
Romanul realist obiectiv- Ion, Liviu Rebreanu
Romanul realist psihologic- Ultima noapte de
dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu
Romanul experienei- Maireyi, Mircea Eliade
Romanul realist de tip balzacian- Enigma Otiliei,
George Clinescu
ncheiere
Introducere
Perioada interbelic cuprinde anii 1918-1944. Pe plan
naional se realizeaz unitatea naional i integrarea
n ritmul european de modernizare.
Perioada interbelic a avut un rol important pentru
literatur deoarece a contribuit la dezvoltarea, i n
acelai timp la modernizarea ei. n aceast perioad au
aparut numeroase reviste si tendine in evoluia
literaturii, care susineau autenticitate ,specificul
naional , europenizarea , promovarea scriitorilor
tineri.

Proza din perioada interbelic

Romanul romnesc i lrgete tematica in
perioada interbelic, el cuprinznd medii sociale
diferite i problematici mai bogate i mai
complexe.
Un an de referin pentru romanul romnesc
este 1920, cnd apare Ional lui Liviu
Rebreanu.Ion este primul roman romnesc
comparabil cu capodoperele universale prin
impresia copleitoare de viaa pe care o degaj.

Cele dou tendine, tradiionalismul i
modernismul, se reflect n roman, sub
denumiri diverse, dar reductibile la la acelai
model complementar:
roman tradiional vs. roman modern
roman obiectiv vs. roman subiectiv
roman de creaie vs. roman de analiz
Garabet Ibrileanu
roman doric vs. roman ionic - Nicolae
Manolescu.

Ion
de Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu
Biografie:
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885 d. 1 septembrie 1944)
s-a nscut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai
nvtorului Vasile Rebreanu i ai Ludovici.
A urmat n anul 1895 dou clase la Gimnaziul grniceresc din
Nsud.
n anul 1898, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie
"ntia i ultima poezie",fascinat de o tnr acri dintr-o trup
ambulant ungureasc
La 1 noiembrie 1909 a debutat n presa romneasc: la Sibiu, n
revista Luceafrul, condus de O. Goga i O. 1911).
La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a ncetat din via la vrsta
de 59 de ani. Peste cteva luni a fost deshumat i renhumat la
Cimitirul Bellu din Bucureti.
Geneza
Geneza are la baza trei experiente din viata lui Liviu Rebreanu petrecute la
distanta in timp:
o scena la care autorul a fost martor : Era o zi de inceput de primavara.
Pamantul, jilav, lipicios. Iesisem cu o pusca la porumbei salbatici. Hoinarind
pe coastele dimprejurul satului, am zarit un taran, imbracat in straie de
sarbatoare. El nu ma vedea Deodata s-a aplecat si a sarutat pamantul. L-a
sarutat ca pe o ibovnica";
la o saptamana dupa aceasta scena, afla de la sora lui, Livia, povestea unei
fete instarite, batuta cumplit de tatal sau pentru ca ramasese insarcinata cu
un taran sarac si lenes, care nu iubea pamantul si nu stia sa-l munceasca";
convorbirea scriitorului cu un tanar muncitor, Ion Boldijar al Glanetasului,
care i s-a plans de necazurile datorate lipsei de pamant cu atata sete, cu
atata lacomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata".
Rebreanu marturiseste: Problema pamantului mi-a aparut atunci ca insasi
problema vietii romanesti, a existentei poporului roman.
Tema romanului este problema pamantului devenita actuala in perioada
interbelica cand se punea problema impartirii Romaniei in cele 3 provincii
romanesti.
Compozitie:Romanul este alcatuit din doua parti: "Glasul pamantului" si "Glasul
iubirii", care corespund celor doua obsesii din sufletul personajului principal.
Structura romanului este sferica, circulara, deschizandu-se cu
imaginea drumului care vine inspre satul Pripas si incheiendu-se cu imaginea
aceluiasi drum cara paraseste satul
Subiectul romanului Ion este linear, simplu, derulandu-se pe 2 planuri: Ion,
baiat sarac, iubeste o fata de aceeasi conditie, pe Florica, dar se simte atras de
Ana doar pentru ca este bogata si se casatoreste cu ea pentru a obtine pamant.
Personajele sunt create conform esteticii realiste, respectiv n strns relaie cu
mediul social, exponeniale pentru a anumit clas social, fiind tipice n situaii
tipice i avnd o evoluie credibil.
Conflictul central din roman este conflictul interior al lui Ion pentru lupta pentru
pamant in satul traditional, unde posesiunea averii conditioneaza dreptul
indivizilor de a fi respectati in comunitate.



Caraterizarea lui Ion:

Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanul "Ion.
Portretul moral este construit din trasaturi ce reies, indirect, din comportamentul
atitudinea patimase ale protagonistului care-i si determina destinul.
Conflictul interior este reprezentat de lupta dintre dragostea adevarata si cea faa de
pamant.
Patima pentru pamant il macina pentru ca "pamantul ii era drag ca ochii din cap".Toata
fiinta lui era mistuita de "dorul de a avea pamant mult, cat mai mult", deoarece "iubirea
pamantului l-a stapanit de mic copil [...] de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o
mama."
Dupa ce o lasa insarcinata pe Ana, atitudinea lui Ion devine rece, distanta.Cand a luat-o pe
Ana, Ion s-a insurat, de fapt, cu pamanturile ei, sotia devenind o povara jalnica si
incomoda.
Odata satisfacuta patima pentru pamant, celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion,
dragostea pentru Florica, duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. Dupa ce Ana s-a
spanzurat, Ion, simtindu-se liber, este din ce in ce mai nestapanit in iubirea lui pentru
Florica, pe care o urmarea peste tot si care i se parea mai importanta decat toate
pamanturile. Asadar, Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala,
realizata cu o unealta simbolica pentru munca pamantului: sapa.
Astfel, personajul este drastic pedepsit de narator, intrucat el fiind raspunzator de viata
Anei si a copilului lor, tulburand echilibrul unui camin si linistea unei tntregi colectivitati.
George Calinescu este de parere ca Ion "nu e inteligent si, prin urmare, nici
ambitios", ci este manat in realizarea scopului de cea mai banala dorinta, ca a
oricarui taran, aceea de a castiga pamantul sub forma de zestre, pe care s-o
capete prin casatoria cu Ana. Criticul considera ca Ion este o bruta vicleana,
deoarece ideea de a o seduce pe Ana i-a apartinut lui Titu Herdelea, flacaul
insusindu-si acest procedeu fara nicio reticenta si aplicand cu satisfactie planul
ademenirii fetei.
Personajul lui Liviu Rebreanu este primul erou literar realizat in mod
obiectiv, rece, deoarece romancierul detine secretul construirii de oameni vii,
intr-un stil anticalofil, fara podoabe artistice sau artificii de limbaj. Prezenta
regionalismelor ardelenesti asigura un echilibru stilistic, personajele avand un
limbaj definitoriu pentru mediul caruia ti apartine fiecare. Cuvintele si expresiile
populare, precum si registrul lexical taranesc -sunt proprii lui Ion Pop al
Glanetasului, contribuind la desavarsirea personajului realist, reprezentativ
pentru mediul rural ardelenesc.
"Cand ai reusit sa inchizi tn cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat
o opera mai pretioasa decat toate frazele frumoase din lume", marturisea Liviu
Rebreanu in "Jurnal".

Ultima noapte de dragoste,ntia
noapte de razboi
Camil Petrescu
Camil Petrescu
S-a nscut n Bucureti, la 9 aprilie 1894 i a murit pe 14 mai 1957 n acelai
ora
Copilria i-a petrecut-o n mahalaua Moilor, unde a urmat clasele primare
nc din liceu, Camil Petrescu scria piese de teatru i poezii
n anii premergtori primului rzboi mondial, colaboreaz la Facla, revista lui
Nicolae Cocea
Debuteaz n revista Facla (1914), cu articolul
Femeile i fetele de azi, sub pseudonimul Raul D
nc din anul 1920 particip la edinele cenaclului
Sburtorul condus de Eugen Lovinescu
Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri,
Idee. Ciclul morii n 1923
n 1933 public cel mai valoros roman al su i unul
dintre romanele importante ale Modernismului european,
Patul lui Procust
Ultima noapte de dragoste,ntia
noapte de razboi
Genez
Geneza romanului trebuie cutat n preocuparea scriitorului de a scrie despre
rzboi
Geneza se sprijin pe cteva experiene lirice (Ciclul morii, Un lumini
pentru Kicsikem) i epice (Cei care pltesc cu viaa), ca i pe cteva articole
de cronic a vieii mondene, publicate la rubrica Ceaiul de la ora cinci
Anunat n presa vremii sub cteva titluri
(Jurnalul cpitanului Andreescu i
Proces verbal de dragoste i de rzboi),
romanul Ultima noapte de dragoste,
ntia noapte de rzboi este scris i publicat n 1930

Titlul
Titlul romanului Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de
rzboi dezvluie compoziia bipolar i surprinde cele dou
experiene existeniale i cognitive ale lui tefan Gheorghidiu,
devenite teme ale crii (iubirea i rzboiul)

Tema
Tema inadaptrii intelectualului la o lume vorace a imposturii i
a mediocritii se cristalizeaz prin mai multe arii tematice:
dragostea i rzboiul, cunoaterea i setea de absolut, tema
motenirii i cea existenei societii bucuretene n preajma
Primului Rzboi Mondial
Incipit
n primvara anului 1916, ca sublocotenent proaspt, ntia
data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din
capital, la fortificarea vii Prahovei, ntre Buteni si Predeal.
Nite nulee ca pentru scurgere de ap, acoperite ici si colo
cu ramuri si frunzi, ntrite cu pamnt
ca de un lat de mna, erau botezate
de noi transee si aparau un front de
vreo zece kilometri
Structur
Romanul este structurat n dou pri, cu titluri semnificative:
"Ultima noapte de dragoste", care exprim aspiraia ctre sentimentul
de iubire absolut
ntia noapte de rzboi", care ilustreaz imaginea rzboiului tragic i
absurd, ca iminen a morii

Finalul
Finalul romanului este ntr-o relaie contrastiv cu primul capitol,
fiindc tefan, care afirmase la nceput c acei care se iubesc au drept
de via i de moarte, unul asupra celuilalt
Elemente de modernism
unicitatea perspectivei narative
fluxul contiinei
memoria afectiv
naraiunea la persoana I
luciditatea (auto)analizei
anticalofilismul

Elemente de romantism
Antiteza
Gelozie

Elemente citadine
drama intelectualului, prin inadaptabilitatea personajului principal la
mediocritatea vieii cotidiene
Maitreyi
Romanul "Maitreyi", aprut n 1933, face parte din literatura modern,
interbelic i ilustreaz epicul pur.
"Maitreyi" este un roman erotic i exotic, n care se mbin mai multe
specii literare: jurnalul, eseul, repotajul i naraiunea la persoana I.
Este un roman al experienei i al autenticitii pentru c
valorific trirea ct mai intens, n plan interior, de ctre personaje, a
unor experiene definitorii. Proza experienei se bazeaz pe crearea
impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care in de
realitate: jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice,
scrisori etc. Formula care sintetizeaz problematica romanului este cea
a autenticitii, prin confesiunea personajului-narator, relatarea la
persoana I, introspecia, autoanliza lucid.




n 1928, Mircea Eliade pleac n India, la Universitatea
din Calcutta, unde nva sanscrita i studiaz filozofia
hindusa cu ilustrul profesor Dasgupta. El locuiete o
vreme n casa celebrului filozof, unde o cunoate pe fiica
acestuia, Maitreyi. Mircea Eliade consemneaz ntr-un
jurnal faptele, ntmplrile, experiena trit n India i
acesta st la baza viitoarei creaii epice, "Maitreyi", n
care autorul subliniaz mitul
iubirii i motivul cuplului.
Titlul ,,Maitreyi, prezint ideea central a romanului
i personajul n jurul cruia se desfoar toat aciunea.
Indianca Maitreyi este prezentat ca iubirea ce purific
i transform orice om. n ochii naratorului, Maitreyi
este mai presus de o fptur uman, este o adevrat
enigm a dragostei .

GENEZ. TITLU
Tem. Compoziie
Tema romanului ilustreaz consecinele provocate
de dragostea a dou persoane de religii i naiuni
diferite. O iubire interzis. Toat aceast tem duce
la sfritul tragic al romanului.
Compoziia romanului este format din 15 capitole.
Aciunea se desfoar n India, secolul XX, n oraul
Calcutta. Planul narativ alterneaz de la dragostea
lui Allan pentru Maitreyi la respectul i simpatia
acestuia pentru India. Perspectiva temporal este
cronologic, iar relaiile spaiale reflect un spaiu
real, deschis - India, munii Himalaya , dar mai ales
un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor,chinurilor
i zbuciumului din sufletul personajelor.

Romanul prezint un conflict exterior, ntre cele dou civilizaii i conflictul
interior a lui Allan. Din punct de vedere al tehnicii de caracterizare a
personajelor domin caracterizarea direct, autocaracterizare, introspecie,
autoanaliz psihologic, dialogul. Scriitorul evoc o experien de via,
romanul avnd valoarea autenticului.

Caracterizare Maitreyi
Mijloacele de caracterizare sunt diverse.
Naratorul recurge att la mijloace de
caracterizare direct, de ctre narator i de
ctre alte personaje ct i la mijloace de
caracterizare indirect prin fapte, atitudini,
gesturi. De fapt Maitreyi apare din
perspectiva personajului reflector, aa cum
a cunoscut-o Allan. Tehnica narativ face ca
Maitreyi s apar prin prezena nemijlocit
sau prin evocare (jurnalul lui Allan,
rememorarea, retranscrierea unor notri).
Voit, romanul dezvaluie trsturi care se
sustrag elucidrii. Misterul eroinei reiese din
comportarea sa echivoc. Maitreyi apare
sobr, indiferent, dispreuitoare,
provocatoare, profund, complex, plin de
poezie. n India cultul pentru femeie atinge
culmea spiritual. Aici orice femeie, orice
domnioar este o zei.

Portretul fizic apare chiar din incipitul
romanului cnd Allan mrturisete c la
prima vedere Maitreyi nu i-a fcut o impresie
plcuta "Mi se prea urt cu ochii ei prea
mari i prea negri, cu buzele crnoase i
rsfrnte, cu snii puternici de fecioar
bengalez crescut prea plin, ca un fruct
trecut n copt."
Revine apoi cnd rememoreaz prima vizit
n casa lui Narendra Sen. "Maitreyi mi s-a
prut atunci mult mai frumoas, n sri de
culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusui
n argint, cu alul asemenea cireelor
galbene i buclele ei prea negre, ochii ei
prea mari". Ea avea micri moi, de mtase,
un zmbet timid, vorbea o englezeasc
corect, de manual. Dei avea doar 17 ani,
Maitreyi este o fiin distins, o
intelectual, o poet. Fire predispus spre
visare i creaie ncepe s scrie o nou carte
de poeme.

Enigma Otiliei
George Clinescu
George Clinescu-(19 iunie 1899-12 martie 1965)
A fost fiul unei menajere; a fost nfiat de familia Clinescu
S-a afirmat din punct de vedere literar atat in domeniul prozei, ct
i n domeniul poeziei
A debutat cu poezii
Cele mai importante romane ale sale: ,,Scrinul
negru, ,,Bietul Ioanide, ,,Enigma Otiliei etc.
i-a petrecut o buna parte din via n Italia
n 1922 i-a termiant studiile universitare
A fost redactor la revista ,,Roma
Ca i romancier aparine perioadei interbelice
Una dintre cele mai importante lucrri ale sale este ,,Istoria
literaturii romne de la origini pn n prezent
Enigma Otiliei"
Genez
motivul orfanului este inspirat din
propria copilrie
chipul Otiliei i-a fost inspirat de o
verioar-,, Ori de cte ori admiraia
mea a nregistrat o fiin feminin, n
ea era un minimum de Otilia (G.
Clinescu -Cronicile optimistului)
asemnarea dintre Felix si autor-tineri
studioi, ambiioi, orfani

Titlul
Iniial romanul s-a numit ,,Prinii Otiliei deoarece fiecare personaj din
roman putea fi considerat ntr-o mai mare sau mai mic msur un
printe pentru Otilia
Tema
Viaa burgheziei bucuretene de la nceputul sec al XX-lea, societate
degradanta sub puterea mistificatoare a banului, ntreaga aciune a
romanului construindu-se n jurul averii lui Costache Giurgiuveanu, care
concentreaz faptele i reaciile tuturor celorlalte personaje
Incipitul
ntr-o sear de la inceputul
lui iulie 1909,cu puin nainte
de orele zece,un tnr de
vreo optsprezece
ani,mbrcat in uniforma de
licean,intra n strada
Antim,venind dinspre strada
Sfinii Apostoli cu un soi de
valiza in mana...

Structur
Primul plan: destinul clanului familial i
al averii lui Costache Giurgiuveanu
Al doilea plan: destinul lui Felix si
povestea acestuia de iubire cu Otilia
Planul cadru: burghezia bucuretean
de la mijlocul secolului al XX-lea
Finalul
Romanul se termin cu aproximativ
aceeai imagine a casei Giurgiuveanu, i
cu replica lui Costache: ,,Aici nu st
nimeni
Otilia Mrculescu

Este un personaj modern,
realizat prin tehnica
pluriperspectivist, n fiecare
pagin ea fiind alta.
Reflectarea poliedrica:
znatic, ireat,
frumoas,destrblat, boem
Comportamentismul:
descrierea faptelor, gesturilor,
replicilor
Elemente de realism balzacian:
Tema
Incipitul
Tehnica detaliului
Caracterizarea personajelor prin mediul n care triesc
Prezentare detaliat
Elemente romantice
Antitezele
Motivul orfanului
Elemente clasiciste
Tipologia personajelor
Compoziia fix, rigid, simetric

Concluzie
Romanul sintetizeaz
mai multe elemente
literare si formule
narative:
clasicism,romantism,
realism de tip balzacian,
tehnici de caracterizare a
personajelor.
E un roman reprezentativ al literaturii romne, o creaie
original care raspunde principiului format de
prozator:"trebuie sa fim cat mai originali si ceea ce
confera originalitate unui roman nu este metoda ci
realismul fundamental,(...)literatura nu e n legatur cu
psihologia, ci cu sufletul uman.

ncheiere
n ceea ce privete literatura, perioada interbelic a reprezentat un
boom de mari proporii. Acea perioad de dup rzboi, insufla
treptat i incontient n inimile scriitorilor romni acea rebeliune
ascuns i ferit de ochii critici ai statului. Literatura romneasc
ncepe s se dezvolte i cunoate ritmul european de modernizare.
Apare pentru prima oar romanul obiectiv, Ion, roman considerat un
adevrat rival european. Ideea acestuia este de a pune n rnduri
realitatea raportat la perioada respectiv. Tot n aceast perioad,
contrar formei romanului obiectiv, apare i romanul subiectiv, ce are ca
scop descrierea amintirilor i tririlor autorului, acea descriere a
memoriilor la persoana I. Pe plan romantic, romanul gsete noi teme,
noi dimensiuni n care i poate gsi sfrit, deja ncepnd s
se vorbeasc despre fantezie.
Studiu de caz realizat de:
Chereji George
Ciobotaru Sergiu
Domokos Carla
Han Denisa
Prof.
Coordonator:
Porge Adela