Nicotina este un compus utilizat pe scar larg gsit n mod natural n tutun (tigari,

trabucuri, tutun de mestecat), i n prezent disponibil n preparate farmaceutice, cum ar

fi guma de mestecat, patch-uri de piele, i spray nazal. Unii ar lua n considerare
nicotina printre drogurile cele mai cunoscute care creeaza dependenta i indiferent care
este forma de utilizare, exist un potenial de dependen. Fumatul este metoda cea mai
raspandita pentru nicotina.
Dependenta apare atunci cnd o persoan folosete nicotin ntr-un mod
dezadaptativ care:
-include nevoia de cantitati crescute de substan pentru a obine efectul dorit
(toleran);
-petrece o mare parte din timp pentru obinerea sau utilizarea nicotinei, cum ar fi
lan fumat;
-folosete substana n cantitati mai mari sau pentru perioade mai lungi de timp
dect este necesar;
-fr succes, ncearc s controleze sau s opreasc utilizarea de nicotina, si
continua utilizarea n ciuda problemelor fizice sau psihologice.
Cazul de mare potenial de dependen de nicotin devine chiar mai convingtoare
atunci cnd avnd n vedere c expunerea iniial duce de obicei la grea i ameeli.
Dup utilizare obinuit, pot fi raportate ameliorare de concentrare si a starii de spirit,
scdere a furiei.


Un pattern dezadaptativ de uz de o substan care duce la deteriorare sau detres
semnificativ clinic manifestat prin trei sau mai multe din urmtoarele i care survine oricnd n
cursul aceleiai perioade de 12 luni:
(1) toleran, aa cum este definit de oricare dintre urmtoarele:
(a) necesitatea de cantiti considerabil crescute de substan pentru a ajunge la intoxicaie sau la efectul
dorit;
(b) efect redus considerabil prin continuarea uzului aceleiai cantiti de substan;
(2) abstinen, manifestat prin oricare dintre urmtoarele:
(a) sindromul de absinen caracteristic substanei (se refer la criteriile A i B ale setului de criterii
pentru abstinena de substanele specifice);
(b) aceeai substan (sau o substan strns nrudit) este luat pentru a uura sau evita simptomele de
abstinen;
(3) substana este luat adesea n cantiti mai mari sau o perioad mai lung de timp dect
era preconizat;
(4) exist o dorin persistent sau eforturi infructuoase de a suprima sau controla uzul de
substan;
(5) o mare parte a timpului este risipit n activiti necesare obinerii substanei (de ex.,
vizitarea mai multor doctori sau condus pe distane mari), uzului substanei (de ex., fumatul n
lan)
(6) activiti sociale, profesionale sau recreaionale sunt abandonate sau reduse din cauza
uzului de substan;
(7) uzul de substan este continuat n dispreul faptului c tie c are o problem somatic
sau psihologic, persistent sau recurent, care este posibil s fi fost cauzat sau exacerbat de
substan (de ex., uz curent de cocain dei tie c aceasta induce depresie, sau but continuu dei
tie c un ulcer este agravat de consumul de alcool).

Criteriile de diagnostic Abstinena de Nicotin

A. Uz zilnic de nicotin, timp de cel puin cateva sptmani.
B. incetarea brusc a uzului de nicotin sau reducere a cantitii de nicotin utilizat,
urmat in decurs de 24 ore de patru (sau mai multe) dintre urmtoarele semne:
(1) dispoziie depresiv sau disforic;
(2) insomnie;
(3) iritabilitate, frustrare sau stare coleroas;
(4) anxietate;
(5) dificultate in concentrare;
(6) nelinite;
(7) scderea ritmului cardiac;
(8) apetit crescut sau plus ponderal.
C. Simptomele de la criteriul B cauzeaz o detres sau o deteriorare in domeniul social,
profesional sau in alte domenii importante de funcionare.
D. Simptomele nu se datorez unei condiii medicale generale si nu sunt explicate mai
bine de alt tulburare mental.

Speranta de viata scade:
cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavesc
18-22 ani la cei care se imbolnavesc!

Argumente economice: costul ingrijirilor medicale
ale bolilor cauzate de fumat

Mortalitatea :
1 deces din 9 este datorat fumatului
fumat = cea mai importanta cauza evitabila in tarile
dezvoltate (1/3 din decesele barbatilor de varsta medie)


Cancerul bronhopulmonar:
Incidenta 124%
Din acestea sunt datorate fumatului :
La barbati 85%=risc x22,
La femei 30%=risc X12
Durata fumatului este mai importnata decat doza;
Durata X2 = risc X 20
Consumul zilnic X 2 = risc x 2

Bolile cardiovasculare:
Incidenta 108%
Sunt datorate fumatului : la barbati 40%, la femei 11%

Bolile pulmonare cronice: incidenta 90%
emfizemul pulmonar, bronita i bolile obstructive cronice
Tabagismul pasiv:
Copii 60% riscul de infectii respiratorii
Riscul de cancer bronhopulmonar 26%
Riscul de accidente cardiovasculare cerebrale 30%

La femeia insarcinata:
Creste riscul de retard de crestere intrauterina
X2 riscul de moarte subita a sugarului (SIDS)
Astm
DAR: doar 40% se opresc din fumat la inceputul sarcinii (doar 5 %
dupa aceea);
DOAR 20% raman in sevraj complet, 40% fumeaza la 6 luni, restul
mai tardiv

Cordul - (elibereaza catecolamine care cresc tensiunea
arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen)





Sistemul nervos - (se leaga de receptorii colinergici centralti
in 7'' de la inhalare - activeaza caile neuronale
neurotransmitatori elibereaza hormoni)

O tigara scurteaza viata cu 5-7 minute

Un pachet de tigari scurteaza viata cu:
140 minute/zi
51.100 minute/an
35.49 zile/an
Bine de stiut


Dependata data de nicotina este mai
puternica decat cea produsa de alcool si este
comparabila cu a heroinei
PREVALENA FUMATULUI
In Regiunea European
In 2001, aproximativ 30% din populaia adult fumau regulat (38% dintre
brbai i 24% dintre femei ).
In Statele Unite
In 2003, 21.6% dintre aduli fumau regulat 24.1% dintre brbai i 19.2%
dintre femei.
22% din liceeni fumeaza (high-school studenti)
Aprox 20% din populatie = fosti fumatori (45 mil)
In Romania
Prevalenta a crscut: 25,9% n 1989 => 36,1% n 2000.(48% brbai i 25%
femei).
20,8% dintre adolesceni fumeaz ( peste 15 ani )- 2000
Prevalena fumatului n licee = 18% - 1999
In Franta
33% fumatori : 42 % barbati, 31% femei
25 % din femeile insarcinate, 50% din tinerii de 15-20 ans au fumat




DE CE FUMEAZA OAMENII?
Se reduce stresul
Se reduce plictiseala
distractie/placere
socializare*
cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare
controlul greutatii*

Femeile raporteaza un spor ponderal mai mare ca al
barbatilor.

DEPENDENTA de NICOTINA
Cei mai multi din fumatorii
de tigari obisnuite devin
dependenti fizic si psihic,
continua fumatul si intimpina
dificultati in a renunta la
fumat chiar si atunci cind sint
motivati sa il opreasca.

Dependenta tabagica
(WhO ICD 10)
Dependenta nicotinica
(APA DSM IV)

Modificarile fizice determinate de
renuntarea la fumat
scaderea ratei metabolismului (~8%)
scaderea nivelelor de adrenalina & cortizol
reducerea functiei cognitive
scaderea frecventei cardiace (8 10 bpm)
modificari EEG ( cresterea amplitudinii undelor alfa lente)
tremor redus
scaderea ratei de metabolizare a cafeinei sau a altor droguri;
cresterea temperaturii, ulceratii bucale, accentuarea tusei,
constipatie
scaderea nivelului de nicotina nu are numai efect psihologic
Abordare integrativa pentru tulburarea absitinenta de nicotina

1. Plan de interventie pentru abstinenta de nicotina

Selctarea problemei (abstinenta de nicotina):
dispoziie depresiv;
insomnie;
iritabilitate, frustrare sau stare coleroas;
nelinite;
scderea ritmului cardiac;
apetit crescut sau plus ponderal.

Definirea:
Clientul este determinat in actiunea lui de a renunta, dar in urma faptului ca de 2 zile nu
mai fumeaza deloc descrie urmatoarele stari care-i creaza disconfort cum ar fi o dispzitie
depresiva, este usor iritabil, adoarme greu, are stare de neliniste si un apetit crescut.
mpreun cu clientul se poate ntocmi o list a principalelor probleme i a efectelor pe
care acestea le au asupra vieii lui. Se pot, apoi, mpri sarcinile aa nct totalul obiectivelor s
constituie tema clientului. Contribuia terapeutului va consta n a alege modalitile de a reui
acest lucru. Este etapa n care se specific, se definete, se intr n miezul lucrurilor. n timpul
definirii obiectivelor acordam importana prevenirii recderilor. Aceasta, cnd este cazul, trebuie
s influeneze planificarea.


Dezvoltarea scopurilor:
A venit la cabinet pentru ajutor suportiv pentru a renunta la fumat. Este faza n care
se delimiteaz unele eluri pe termen lung care s indice rezolvarea problemei.
Construcia obiectivelor:
-renuntarea la fumat
- sa-si recapete buna dispozitie
- sa aiba un somn odihnitor
-sa-si regasesca calmul si linistea
-gestionarea apetitului
-schimbarea stilului de viata
-identificarea situatiilor riscante
-restructurarea relatiilor in familie
Evaluare
Testul de dependen Fagerstrom; Scala Rosenberg (stimei de sine); Scala de
coping (chestionarul COPE); ATQ scala gandurilor automate disfunctionale; BAI
nivelul de anxietate; Inventarul BDI nivelul de depresie; Interviul clinic structurat in
conformitate cu criteriile din DSM pentru abstinenta de nicotina; obsevatia.
Conceptualizarea cazului
I nterventie
Determinarea diagnostic exact:

Dosarul psihoterapeutului

A. Fisa clientului
1) Date de identificare a persoanei
2) Consensul n cunotin de cauz/ planul de tratament
3) Evaluare i testare diagnostic/ interviu (modelul multinivelar);
Contextul de viata: Aspect ale dezvoltarii umane; mediul, conditii de trai;
stadii de dezvoltare ale identitatii; varsta biologica=varsta psihologica; sanatatea sub
aspectul dificultatilor: dintotdeauna sau de cat timp?
Cognitiv: Stadiul proceselor cognitive/deteriorare; simptome; distorsiuni
cognitive
Emotional: Suferinta; frustrari; frici
Corp: Constientizarea propriului corp; somatizare; probleme medicale
Comportamental: Capacitate de constientizare; coerenta; cum se manifesta
Spiritual: Relatia cu Divinitatea
4) Background (mediu) i date importante : probleme actuale, istoria social i
personal, evoluie, sntate fizic, istoria internrilor pentru probleme psihologice/
psihiatrice, istoria administrrii unor medicamente, istoria familiar, profesional i
sexual, periculozitate pentru sine sau pentru alii, istoria abuzuriloc comise;
5) Note de progres: relatate de client n terapie, observate de terapeut, intervenii
folosite, temele acas i tot ceea ce presupune tratamentul n desfurare;




6) Orice evaluare psihologic/psihiatric prezent sau trecut;
7) Medicamente pe care clientul i le administreaz nc;
8) Diagnostic;
9) Rezultatul unei eventuale consultri a terapeutului cu un coleg mai
expert;
10) Luarea unor notie referitoare le fiecare discuie telefonic cu clientul
i ce anume s-a spus;
11) Cnd anume clientul nu duce la bun sfrit ceea ce s-a stabilit n
timpul edinelor;
12) Absentarea de la edine sau anularea lor;
13) Ce iese la suprafa n timpul supervizrii;
14) Prognostic;
15) Pregtirea unui modul pentru informarea unor tere persoane;
16) Notie la sfrit de tratament: cum a fost luat decizia, care obiective
au fost atinse, eventuala trimitere de a continua tratamentul;
17) Toate informaiile obinute, cu aprobarea clientului, de la tere
persoane: medicul acestuia, prini.
Informaiile eseniale ce trebuie incluse n dosar-fi (Moline i co., 1998)
B. I nterviul Clinic

Vizeaza dobandirea de informatii si intelegerea functionarii
psihologice a unui client prin focalizarea asupra trairilor acestuia si
punand accent pe relatia stabilita cuprinde:
Date de identificare
Motivul solicitarii consultatiei
Istoria problemei/ bolii actuale
Probleme medicale anterioare
Aanamneza
Examinarea statusului mental
Descriere generala
Motivul solicitarii consultatiei,
identificarea si descrierea problemei


Cu ce v pot ajuta?
A vrea s-mi spunei mai multe despre asta
Luai vreun medicament sprea v simi mai bine i pentru a face fa mai uor acestei
probleme?
Cnd a aprut aceast problem?
Ce s-a ntmplat atunci?
Ce ai simit atunci?
Care credei c este contribuia dumneavoastr la apariia problemei?
Cum credei c apariia problemei a afectat relaia dumneavoastr cu cei din jur?
Ce s-a schimbat n viaa dumneavoastr o data cu aparitia problemei?
Dup apariia problemei ai putut dormi la fel ca nainte?


Care este situaia actual, cum v simii acum?
Ce dorii s obinei n urma terapiei? Permite identificarea i stabilirea
obiectivelor terapiei, n raport cu ateptrile clientului.
Cine credei c ar observa schimbrile survenite ca urmare a terapiei?
Am reuit s-mi fac o imagine despre problema dumneavoastr, dar
nainte de a vorbi despre ea a vrea s v ntreb dac tiai ct de
puternic suntei. Pentru c numai oamenii puternici vin la cabinet,
cutnd prin terapie sprijinul care s-i ajute s depeasc complet
problema. Activarea resurselor de care dispune clientul
Ce alte resurse mai aveti care s ne ajute n rezolvarea problemei
dumneavoastr? Identificarea resurselor clientului.
Alte probleme din istoria personala pe care le-ati depasit?
Cum a-ti facut asta? Identificarea modelului de functionare in situatii
dificile; capacitatea de analiza, decizie si actiune in vederea rezolvarii
problemei.


Obiective pe termen scurt i mediu

Dezvoltarea relaiei terapeutice.
Crearea unei atmosfere de acceptare, de respect, nelegere empatic i de susinerea a
clientului i a nevoilor acestuia, n care s fie posibil explorarea personal (Greenberg,
Watson i Goldman, 1998).

Furnizarea unui mediu securizant.
A) Impulsionarea persoanei s coopereze (s renune fumat).
B) Evaluarea adecvrii susinerii sociale.
C) Intensificarea nivelului de ngrijire, dac este necesar: flexibilitatea orelor de
ntlnire n funcie de nevoile lui, asistena n spitale.
D) Stabilirea unui contract sigur, cu privire la fumat: persoana va suna la cineva, pentru
a primi ajutor imediat, nainte de a comite astfel de acte.

Trimiterea pentru o evaluare medical.
A) Dac dependenta de nicotina continu de ceva timp i influeneaz calitatea vieii,
trimiterea persoanei ctre o evaluare medical.
B) Evaluarea prezenei unor caracteristici psihotice nu mereu identificate.

I nlocuirea placerii de fuma cu alte activitati placute
A) Creterea frecvenei activitilor plcute (Lewinsohn i co., 1986): participarea la cel
puin dou activiti plcute n timpul sptmnii.
B) nvarea manifestrii deschise i spontane a bucuriei.
C) Intensificarea bunei dispoziiei.
D) Educarea celuilalt cu privire la tulburarea dependentei de nicotina.
E Creterea nivelului zilnic de energie.
F) Reducerea cantitii de timp petrecut n activiti sedentare.
G) Dezvoltarea i utilizarea unor abiliti adecvate pentru a face alegeri.
H) ndemnarea clientului s participe n mod activ la tratament, s aib un control activ
al propriei bunstri. De exemplu, s duc la bun sfrit, cu implicare, temele stabilite n
edin, cum ar fi scrierea zilnic n jurnalul clinic n care s noteze informaiile cu
precizie (Downing- Orr, 1998).

I dentificarea si intelegerea emotiilor si reflexelor care incita la fumat
A) Invatarea acceptarii emotiilor, gestionarea lor pentru a le putea disocia de tigara.
B) Dezvoltarea stimei de sine (pentru fumatorii cu fobii sociale sau cu timiditate).
C) Sa gestioneze stresul (relaxare, respiratii).
D) Reintarirea motivatiei.


Diminuarea comportamentelor abuzive

A) Absena alcoolului i a drogurilor reprezint doar primul pas pentru indivizii
depresivi, care utilizeaz substane (Hales i Hales, 1998). Uneori, e de ajuns s se
nceteze comportamentul abuziv pentru aproximativ dou luni pentru ca unele
dintre simptomele depresiei s se atenueze.

ncurajarea (a da sperane)

A) Informarea clientului c o mare parte dintre persoanele care fac tratament pentru a
renunta la fumat, reusesc. Primele semne de mbuntire au loc n trei/ patru luni de la
ncepere tratamentului (Hales i Hales, 1998).
B) ntrirea /Recompensarea clientului atunci cnd vorbete de obiective sau cnd pune
accentul pe lucruri ce vrea s le fac sau trebuie fcute n viitor.
C) Oferirea de informaii clientului cu privire la tulburare, folosind un limbaj acordat
ct mai mult cu cel al clientului, i cu privire la marile procente de vindecare (Downing-
Orr, 1998).
D) ncurajarea clientului n a considera posibile schimbrile, relaia personal,
bunstarea (Downing-Orr, 1998).



Intensificarea abilitilor de rezolvare de probleme.
A) Definirea clar a problemelor (Gutsch, 1988).
B) Efectuarea de brains-storming n cutarea soluiilor plauzibile (Nezu, 1986).
C) Identificarea rezultatelor i consecinelor diverselor soluii gsite.
D) Luarea unei decizii care s fie cea mai potrivit situaiei problematice.
E) Pregtirea persoanei asupra faptului c nu ntotdeauna strategia duce la rezultatele
ateptate, deci s fie deschis imprevizibilului.
F) Creterea frecvenei comportamentelor direcionate ctre un scop.
G) Sprijinirea pacientului n a-i identifica obiectivele pe termen scurt, mediu i lung i
strategiile pentru a le atinge (Downing-Orr, 1998).
H) Subdivizarea temelor, deciziilor i obiectivelor complexe n pai intermediari, mai
uor de nfruntat.


I ntalnire cu membrii familiei:
A) Este o discutie confidentiala intre membrii familiei. Se discuta in mod special
despre problema dependentei, dar mai ales despre modalitatile de tratament ale
dependentei, despre cum poate proceda familia pentru a ajuta o persoana dependenta
sa accepte tratament pentru dependenta sa.
B) Uneori si membrii familiei ar fi bine sa faca anumite schimbari in atitudinea si
comportamentul fata de persoana dependenta pentru ca aceasta sa urmeze mai repede
un tratament sau pentru a mentine mai usor abstinenta, dupa parcurgerea unui
tratament. In acest sens, sedintele de consiliere familiala ajuta membrii familiei sa
constientizeze atitudinile, comportamentele si rolurile pozitive din cadrul familiei,
care contribuie la iesirea din dependenta a celui bolnav si mentinerea
abstinentei/neconsumului total.
C) Poate una din masurile cele mai importante in cadrul tratamentului este obtinerea
sustinerii celor din jur si reintegrarea persoanei in familie, cerc de prieteni.
Motivaia de a renuna la fumat
poate fi evaluat, n cel mai simplu mod, prin ntrebri directe, precum: Dorii s
renunai la fumat (acum)?, Dac v-ai hotr s renunai credei c ai reui?/ Ce
ans de a reui v acordai?, Care este motivul pentru care dorii s renunai la
fumat?, Ct de important este pentru dv. s renunai la fumat?
Modelul clasic dup care se cuantific motivaia aparine lui J.O. Prochaska i
C.C. DiClemente. Conform acestui tipar, procesul de renunare la fumat parcurge mai
multe etape:
pre-contemplarea (comportamentul fa de fumat satisface pe deplin pacientul i
el nu simte nevoia vreunei schimbri);
contemplarea (pacientul sesiseaz necesitatea unei schimbri, dar aceasta nu este
suficient de puternic pentru a declana vreo aciune n acest sens i subiectul nu-i
face nc nici un plan de aciune);
pregtirea (pacientul s-a decis s ncerce o schimbare vis-a-vis de
comportamentul su de a fuma, i e pregtit pentru aceast schimbare n viitorul
apropiat);
aciunea (pacientul ncepe efectiv tentativa de renunare la fumat).
Nu exist un instrument de msurare exact a motivaiei, dar se poate apela la o
scal de la 1 la 10, pe care pacientul s se autoaprecieze exact unde se afl pe baza
propriilor rspunsuri la ntrebrile despre motivaia sa de a stopa fumatul. Nivelul 1 ar
corespunde unui eec sigur i nivelul 10 unei certitudini de reuit.

Scopuri pe termen lung

Dezvoltarea capacitii de recunoatere, acceptare a emotiilor.
Alinarea dispoziiei depresive i ntoarcerea la nivelul anterior de
funcionare afectiv.
Dezvoltarea unui model cognitiv sntos i de ncredere n sine nsui i
n lume, astfel nct s se diminueze simptomele depresive.
Diminuarea gndurilor disfuncionale i intensificarea celor pozitive,
dezvoltarea unui limbaj interior pozitiv.
Dezvoltarea unui stil de via n care s fie prezente activiti plcute
(serviciu, activiti sociale, hobby-uri).
Dezvoltarea, reconstructia identitatii personale.
Identificarea, formularea sensului vietii
Misiunea!

Hipnoza tehnica terapeutica integrativa

Metodele hipnoterapeutice cel mai frecvent folosite sunt:
relaxarea,
ntrirea eului,
sugestii directe i indirecte,
recadrarea cognitiv i
hipnoanaliza.
O abordare obisnuit este crearea scenariilor imaginare (de
exemplu, vizitarea unui loc preferat asociat cu linitea i
calmul), terapeutul ajutnd clientul s contruiasc aceste
imagini utiliznd diverse modaliti senzoriale (vizual, olfactiv,
kinestezic, auditiv). n timpul transei, terapeutul i poate oferi,
clientului, sugestii directe sau indirecte (metafore, poveti
terapeutice) legate de simptomele resimite n vederea
ameliorrii acestora sau dispariiei lor (Dafinoiu, I., Varga Jeno-
Laszlo, 2007).

Procesul de transa de diagnosticare
Transa de diagnostic implica o explorare a diferitelor imagini si
asocieri inconstiente legate de problema. Procedurile necesare sunt
foarte simple.
1. Mai intai, se cere clientului sa inchida ochii, sa se relaxeze cateva
minute si apoi sa se concentreze asupra senzatiilor sau sentimentelor
neplacute pe care ei le asociaza cu nemultumirile existente
2. Se cere clientului sa astepte cu rabdare si liniste in timp ce isi
analizeaza aceste senzatii neplacute si sa povesteasca pur si simplu orice
ganduri sau imagini le vin deodata in minte.
3. Se cere clientilor sa gaseasca un gand sau o imagine care inlatura
sau schimba locul sentimentelor neplacute.
Pasii din procesul hipnoterapeutic
O sedinta de transa de hipnoterapie este alcatuita din urmatorii pasi:
Pasul 1: Tranzitia catre transa
Pasul 2: Inducerea transei
Pasul 3: Directionarea metaforica catre sursa si/ sau solutia problemei
Pasul 4: Afirmatii sau sugestii directe in legatua cu sursa si/ sau solutia
Pasul 5: Terminarea transei
repetitie si revizuire
confirmare
reorientare
distragere
Pasul 6: Evaluare finala