Sunteți pe pagina 1din 16

EDUCATIA NUTRITIONALA

Elaborata de: Ghilas Virginia


Mihai Dolinta
Vladimir Cojuhari
Natalia Vazdautan
PLANUL

Ce este alimentatia?
Utilitatea educatiei nutritionale
Obiectivele
Alimentatia sanatoasa de la teorie la realitate:
*dieta
*piramida alimentara
Ancheta
Influienta publicitatii in viata cotidiana
10 adevaruri despre alimentatie
Intoxicatiile
Concluziile


CE ESTE ALIMENTATIA?

Alimentatia este unul din factorii principali care determina starea
sanatatii a omului. Se
considera rationala acea
alimentatie, care satisfice
necesitatile organismului uman,
atat din punct vedere cantitativ
(valoarea energetica) cat si
calitativ (principii nutritive).
O alimentatie rationala ar
trebui sa compenseze nu numai
necesarul de energie pentru organismal uman, ci si sa asigure
posibilitatea unei reactii adecvate a organismului la diverse
situatii stresante, cauzate de mediul ambient.
O alimentatie nerationala duce la dereglarea proceselor
metabolice, micsoreaza rezistenta organismului si poate fi
cauza directa sau indirecta a diverselor maladii.

OBIECTIVELE EDUCATIEI NUTRITIONALE

Educatia nutritionala urmareste :
*sa-l formeze si sa-l informeze pe tanar in legatura cu
valorile nutritiei, a selectarii si dozarii rationale a hranei, a
pregatirii adecvate a acesteia, a identificarii alimentatiei
autentice, a ingrijirii propriului organism printr-un regim
alimentar echilibrat si adecvat.
Hranirea este o necesitate biologica dar si un cadru de
socializare si culturalizare.Obiectivele trebuie sa
vizeze formarea unei culturi culinare;
* cultivarea unor practici culinare sanatoase;
*estetizarea existentei private prin aprobarea/utilizarea
gusturilor culinare veritabile;
*cultivarea respectului fata de alte obiceiuri si practici
culinare etc.

Educatia trebuie orientata catre nevoile de
sanatate ale populatiei, de accea
STILUL DE VIATA SANATOS ESTE CEL CARE
TREBUIE ALES.













Alimentatia sanatoasa de la teorie la
realitate
Dieta
Toata lumea este de acord
cu faptul ca a fi la dieta nu
este deloc placut. Cand consumi
mancaruri delicioase, starea ta de
spirit este mai buna


PIRAMIDA ALIMENTARA
Piramida alimentar reprezint o exprimare grafic a recomandrilor
nutriionale, a cantitilor i a tipurilor de alimente ce trebuie s fie
consumate zilnic pentru a menine starea de sntate i pentru a reduce
riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimentaie.
Indicaiile sunt exprimate n porii de alimente,
al cror consum zilnic va furniza toi
nutrienii eseniali. n linii generale,
piramida alimentar cuprinde
urmtoarele grupe:
1. DULCIURILE - GRASIMILE, DULCIURILE, UNTUL, CARNEA GRASA,
BISCUITII, PRAJITURILE, ZAHARUL. TOATE ACESTEA SE AFLA IN VARFUL
PIRAMIDEI PENTRU CA TREBUIE SA FIE CONSUMATE FOARTE RAR.
2. CARNE - CARNEA DE PUI, PESTELE, CARNEA ROSIE TREBUIE
CONSUMATE MODERAT, PENTRU O DIETA ECHILIBRATA.
3. LACTATELE - LAPTELE SI PRODUSELE DIN LAPTE (BRANZA,IAURT)
SUNT IMPORTANTE PENTRU SANATATEA NOASTRA SI ESTE BINE SA LE
CONSUMAM IN MOD REGULAT.
4. FRUCTE - FRUCTELE PROASPETE AU TOATE VITAMINELE DE CARE
AVEM NEVOIE, ASA CA ESTE INDICAT SA LE CONSUMAM DE CATE ORI
AVEM OCAZIA. TREBUIE INSA SA NE FERIM DE CELE IN CONSERVE,
PENTRU CA ACELEA CONTIN ZAHAR, IAR ZAHARUL, IN CANTITATI MARI,
NE POATE AFECTA SANATATEA.
5. LEGUME - LEGUMELE NU AR TREBUI SA LIPSEASCA DIN DIETA
NOASTRA ZILNICA!
6. CEREALE - PAINE, CEREALELE INTEGRALE, OREZUL, CARTOFII -
SUNT DE NELIPSIT DIN ALIMENTATIA NOASTRA ZILNICA.

ANCHETA: STAREA DE NUTRITIE
1. FRUCTE MANCATI:
A) MAI MULTE FRUCTE PE ZI;
B) UN SINGUR FRUCT PE ZI;
C) FRUCTE MANANC RAR, LA CATEVA ZILE SAU MAI RAR;
2. LA MICUL DEJ UN CONSUMATI CEREALE INTEGRALE CU MULTE LICHIDE?
A) DA
B) NU
C) NU OBSNUIESC SA IAU MICUL DEJ UN;
3. APA REPREZINTA:
A) PESTE 50% DIN LICHIDELE PE CARE LE BEAU ZILNIC;
B) SUB 50% DIN LICHIDELE PE CARE LE CONSUM ZILNIC;
C) NU BEAU APA, GASESC TOT FELUL DE ALTERNATIVE: CAFEA, SUCURI, CEAIURI, LAPTE.
4. SUPE/CIORBE CONSUMATI:
A) APROAPE LA FIECARE MASA;
B) CEL MULT O DATA PE ZI, DAR DE OBICEI LA CATEVA ZILE;
C) NU IMI PLAC, CONSUM FOARTE RAR.
5. PAINE MANCATI:
A) RAR, DOAR LA PREPARATE CARE NU POT FI CONSUMATE
FARA PAINE;
B) LA FIECARE MASA, DAR NU MAI MULT DE DOUA FELII;
C) LA FIECARE MASA, MAI MULT DE 2 FELII.

6. INAINTE DE MASA BETI UN PAHAR CU APA?
A) DE FIECARE DATA;
B) DOAR DIMINEATA SAU CAND IMI MAI ADUC AMINTE;
C) NICIODATA;
7. LEGUME CRUDE SAU MURATE:
A) CONSUM ZILNC LEGUME IN SALATE SI/SAU MURATURI;
B) LA CATEVA ZILE CNSUM LEGUME CRUDE SAU MURATE;
C) NU PREA CONSUM LEGUME CRUDE SAU MURATE, POATE DOAR FIERTE IN MANCARURI.
8. MANCATI GRASIMI SATURATE SI/SAU HIDROGENATE: MEZELURI, PREPARATE PRAJ ITE, SOSURI DIN
COMERT, PRAJ ITURI, CIOCOLATA, INGHETATA DIN COMERT, MARGARINA, FOIETAJ E, CARNE DE PORC:
A) RAR CONSUM UNUL DIN ACESTE PRODUSE;
B) CONSUM CAM 1-2 DIN ACESTE PRODUSE PE ZI;
C) CONSUM MAI MULT DE DOUA DIN ACESTE PRODUSE PE ZI;
9. GLUCIDE DE PROASTA CALITATE: PAINE ALBA, FAINOASE, PASTE, CEREALE PROCESATE, PRAJ ITURI SI
ALTE PREPARATE CU ZAHAR CA CIOCOLATA, COVRIGEI, BISCUITI, SUCURI ETC.:
A) CONSUM SUB 3 LINGURITE DE ZAHAR PE ZI, DE OBICEI IN CEAI/CAFEA SI NU DIN PRODUSELE DE MAI
SUS;
B) CONSUM SUB 3 DIN PRODUSELE DE MAI SUS PE ZI;
C) CONSUM PESTE 3 DIN PRODUSELE DE MAI SUS PE ZI;
10. CARNE DE PESTE LA GRATAR, LA CUPTOR SAU FIARTA (NU PRAJ ITA):
A) CONSUM SAPTAMANAL;
B) CONSUM LA CATEVA SAPTAMANI;
C) NU PREA CONSUM SAU CONSUM CARNE DE PESTE PRAJ ITA;
VIDEO





PRIN PUBLICITATE, FIRMELE
TRANSMIT INFORMATII DESPRE
PRODUSELE LOR, INCERCAND
SA CONVINGA CONSUMATORII SA LE
CUMPERECONSUMATORUL
PERCEPE INFORMATIILE
TRANSMISE PRIN DIFERITE
MIJLOACE SI TEHNICI
PROMOTIONALE PRIN PRISMA
DECIZIILOR DE CUMPARARE
PE CARE TREBUIE SA LE
ADOPTE. SE INTAMPLA
ADESEA CA ALIMENTELE
PENTRU COPIII DE VARSTE
FOARTE MICI SA LE FIE
PREZENTATE PARINTILOR CA
AVAND DIVERSE EFECTE
MIRACULOASE ASUPRA SANATATII SAU CRESTERII CELOR MICI, CAND, DE FAPT, NU EXISTA DOVEZI CARE
SA
DEMONSTREZE ASTFEL DE EFECTE. CONSUMATORII NU AU DE UNDE SA STIE CARE ESTE ADEVARUL SI
AJUNG SA SE GHIDEZE DUPA PUBLICITATE, CARE LE VINDE ILUZII SAU INFORMATII EXAGERATE. CA
AGENTIILE EUROPENE SPECIALIZATE SA INVESTIGHEZE DACA ASA-NUMITUL LAPTE DE CRESTERE OFERA
CU ADEVARAT BENEFICII NUTRITIONALE COPILULUI, SAU E DOAR O MODALITATE DE A INCURAJA PARINTII
SA CHELTUIE BANI IN PLUS PE UN PRODUS CE CONTINE DE FAPT LAPTE DE VACA FORTIFICAT. IN PLUS, AM
PROPUS CAPROMOVAREA ACESTOR PRODUSE SA SE BAZEZE EXCLUSIV PE INFORMATII BAZATE PE FAPTE
SI PE DOVEZI STIINTIFICE.

10 ADEVARURI IMPORTANTE DESPRE HRANA
1 UN REGIM ALIMENTAR BOGAT IN
GRASIMI
2 IN MEDIE, SE ESTIMEAZA CA O
TREIME DIN CAZURILE DE CANCER AR
PUTEA FI PREVENITE PRIN SCHIMBAREA
REGIMULUI ALIMENTAR.
3 MULTI EXPERTI IN FERTILITATE
SUNT
CONVINSI CA UN REGIM ALIMENTAR
NESANATOS,
BOGAT IN GRASIMI, ZAHARURI SI
DIVERSE TIPURI DE HRANA
PROCESATA, SARACA IN SUBSTANTE
NUTRITIVE ESENTIALE PENTRU FERTILITATE,
POATE CONDUCE LA INFERTILITATE SI
CRESTE RISCUL PIERDERILOR DE SARCINA.
4 O DIETA BOGATA IN GRASIMI, ZAHARURI SI
SARE CONDUCE LA CRESTEREA IN GREUTATE SI MARESTE RISCUL INSTALARII OBEZITATII.
5 UN REGIM ALIMENTAR NESANATOS CRESTE RISCUL APARITIILOR DEPRESIILOR SI A
OSCILATIILOR DE DISPOZITIE.
6 UN REGIM ALIMENTAR CU
CONTINUT RIDICAT DE ADITIVI,
CONSERVANTI SI ZAHAR RAFINAT
POATE CAUZA SCADEREA CAPACITATII
DE CONCENTRARE, HIPERACTIVITATE SI
CHIAR AGRESIVITATE
7 O DIETA CU UN CONTINUT SCAZUT
DE CALCIU, UN ELEMENT ESENTIAL
PENTRU MENTINEREA REZISTENTEI
SISTEMULUI OSOS, CRESTE RISCUL
CA OASELE SA DEVINA FRAGILE SAU
CASANTE AFECTIUNE CUNOSCUTA
SUB DENUMIREA DE OSTEOPOROZA.
8 UN REGIM ALIMENTAR SARAC IN SUBSTANTE NUTRITIVE SUPUNE FICATUL LA
EFORTURI ENORME.
9 UN REGIM ALIMENTAR BAZAT PE UN CONSUM EXCESIV DE ZAHAR POATE CONDUCE
LA UN NIVEL RIDICAT AL GLUCOZEI ( FORMA SUB CARE ESTE TRANSPORTAT ZAHARUL
IN SINGE) IN ORGANISM, FAPT CARE POATE CAUZA PROBLEME DE METABOLIZARE A
ZAHARULUI, PRECUM DIABETUL ZAHARAT.
10 O DIETA EXTREM DE SARACA IN SUBSTANTE NUTRITIVE POATE AFECTA SISTEMUL
IMUNITAR, IN CARE CAZ ORGANISMUL DEVINE VULNERABIL LA RACELI, GRIPE SI ARE
O SANATATE PRECARA, IN GENERAL
INTOXICATIILE ALIMENTARE, SUBSTANTELE ALOGENE SI ADJUVANTII
ALIMENTARI, PESTICIDELE


CERCETAREA SI PROFILAXIA INTOXICATIILOR
ALIMENTARE
INTOXICATIILE ALIMENTARE PREZINTA NISTE
MALADII CARE APAR IN REZULTATUL INGERARII
ALIMENTELOR CU CONTINUT SPORIT DE AGENTI PATOGENI,
TOXINE DE DIVERSE ORIGINI SAU METABOLITII LOR.
INTOXICATIILE SE CARACTERIZEAZA MAI FRECVENT PRINTR-UN DEBUT BRUSC,
EVOLUTIE ACUTA SI COVALESCENTA PRACTIC CONCOMITENTA PENTRU TOTI
SUFERINZII. UNII FACTORI ETIOLOGICIM IN SPECIAL REZIDUURILE DE METALE
GRELE, ADJUVANTII ALIMENTARI, PESTICIDELE ETC. POT PROVOCA INTOXICATII
ALIMENTARE CRONICE. IN ALTE CAZURI EVOLUTIA BOLII SE DESFASOARA DESTUL
DE TARZIU DUPA UTILIZAREA ALIMENTULUI, IAR TABLOUL CLINIC DIFERA RADICAL
DE CE SE INTALNESTE ADESEA SDUPA INGERAREA ALIMENTELOR CU
MICROORGANISME.