Sunteți pe pagina 1din 38

TULBURAREA DE

STRES
POSTTRAUMATIC
POSIBILITATI DE EVALUARE SI
INTERVENTIE TERAPEUTICA A
PSIHOLOGULUI CLINICIAN
1

ANXIETATEA-simptom ubicuitar in
patologia psihiatrica
TULBURARILE ANXIOASE
CLASIFICARE:
DSM IV ICD 10
Tulburari anxioase fobice * Tulburari anxios-fobice
Atacuri de panica * Alte tulburari anxioase
Tulburare anxioasa generalizata * Tulburare obsesiv compulsiva
Tulburare obsesiv-compulsiva * Reactia la stres sever si
Reactie acuta la stres tulburari de adaptare
Tulburare de stres posttraumatica




2
TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATIC
Persoanele care au trait o experienta traumatizanta sunt
supuse adesea unui stres psihologic legat de respectivul
eveniment.
Oamenii nu reactioneaza la trauma in mod similar.Unii
reactioneaza la stres, exprimandu-si direct frica, altii
actioneaza in interiorul lor.Aceste sentimente
manifestate interior, in timp, vor submina sanatatea
emotionala si fizica.
Severitatea evenimentelor traumatice este legata de
intensitatea, lipsa de control si surprinderea acestora-
gravitatea tulburarii este mai mare cand traumatismul a
fost neasteptat.
Evenimentele traumatice depasesc resursele unei
persoane si ii afecteaza mecanismele de aparare.

3
Eveniment traumatic (trauma)
Persoana a fost supusa unui eveniment
traumatic in timpul caruia:
-a experimentat, a fost martora ori a fost
confruntata cu un eveniment sau evenimente
care au implicat moartea efectiva,
amenintarea cu moartea ori o vatamare
serioasa sau o periclitare a integritatii
corporale proprii ori a altora,
-raspunsul persoanei a implicat o frica intensa,
neputinta sau oroare;
DSM IV

4
Prezentare clinica
Sindromul posttraumatic de stres apare mai frecvent la veteranii
de razboi, dar poate aparea la oricine a fost supus unui traumatism
grav fizic sau mintal.
Evenimentele care produc PTSD pot fi:
-agresiuni umane: razboi, lupte de strada, atentate, atacuri, rapiri,
tortura, violuri sau tentative de viol
-dezastre naturale:cutremure, eruptii vulcanice, furtuni, inundatii,
incendii, tornade, atacuri ale animalelor,
-accidente : aviatice, rutiere
Evenimentele traumatice depasesc experienta cotidiana.
Persoanele care sufera de PTSD retraiesc experienta traumatica si
prezinta:
-vise cu cosmaruri repetate; retrairea persistenta a evenimentului
traumatic prin intermediul amintirilor intruzive, a flashbach-urilor
disociative; reactivitate psihologica la expunerea la unele
activitati/ situatii care amintesc trauma .
-anestezie emotionala manifestata prin diminuarea capacitatii de
raspuns afectiv; incapacitatea de a trai bucuria si placerea unor
activitati relaxante; reducerea gamei reactiilor emotionale;
-vigilenta excesiva ,reactii exagerate, iritabilitate sau izbucniri de furie
-tulburari de somn, tulburari de concentrare, depresie, anxietate
generalizata










5
Stresul posttraumatic poate fi:
-primar-persoanele afectate sunt in mod direct expuse evenimentului
traumatizant
-secundar-apare la cei care vin in ajutorul victimelor unui eveniment
traumatizant
-ex: medici, pompieri, reporteri
-apare prin- expunere la imagini/ relatari ale victimelor
-sensibilitate empatice a celor expusi
-aspecte emotionale neclarificate care sunt
legate afectiv/ simbolic de suferintele la care
individul asista
Tulburarile asociate PTSD cel mai frecvent sunt:
-tulburare depresiva majora
-tulburare de panica
-agorafobia, fobia sociala, fobia specifica
-tulburarea obsesiv- compulsiva, tulburarea de somatizare
-consumul de droguri.

6
ASPECTELE CLINICE ALE TULBURARII
DE STRES POSTTRAUMATIC LA COPIL
Copii foarte mici prezinta o simptomatologie redusa, de
exemplu: tulburari de somn, anxietate, incontinenta
Copii de virsta scolara prezinta fenomenul de ,,ingustare
a timpului,,( plasare gresita a traumei in timpul
rememorarii); ,,aparitia de semne,, (convingerea ca au
existat semne prevestitoare) care nu apar la adulti
Adolescentii prezinta simptomatologia asemanatoare
adultilor;
- sunt mai predispusi la a adopta comportamente
impulsive si agresive


7
EVOLUTIA PTSD
Durata simptomelor in PTSD este variabila :
-acut-durata simptomelor mai mica de 3 luni
-cronic-durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult
PTSD cu debut tardiv este cand debutul simptomelor
survine la cel putin 6 luni dupa evenimentul stresor
Elemente de pronostic favorabil in PTSD sunt:
-debut rapid
-durata scurta
-functionalitate premorbida buna
-existenta suportului social
-absenta abuzului de droguri sau alcool
-absenta altor tulburari psihice

8
FACTORI ETIOPATOGENICI
IMPLICATI IN APARITIA TULBURARII
Teoria psihanalitica:
-pentru a functiona corespunzator individul trebuie sa fie
capabil sa isi defineasca necesitatile, sa anticipeze
modalitatile de a le asigura si sa-si planifice actiunile in
acest sens;
-e necesar ca persoana sa dispuna mental de o gama de
optiuni;
-,,gandirea ca actiune experimentala,, -Freud
-indivizii traumatizati au dificultati in a privi in ei insisi, in a-si
folosi emotiile in scopul directionarii actiunilor.


9
Teoria comportamentala:
Anxietatea consta intr-un set de raspunsuri implicand o combinatie intre
reactii cognitive si emotionale.
Exista 3 cai de dezvoltare a comportamentelor anxioase:
-conditionare
-modelare
-instruire-transmiterea informatiilor
Frica -concept multidimensional
-implica 3 sisteme-comportamentul verbal
-comportamentul motor
-activitatea fiziologica
* Tabloul clinic in PTSD include simptome din sfera comportamentala cum
ar fi:
-evitarea fobica a situatiilor care determina rememorarea efectului stresant
-scaderea interesului si reducerea participarii in cadrul unor activitati importante
-fuga psihogena manifestata prin calatorii neasteptate departe de casa
-schimbari ae stilului de viata sau a locuintei
-impulsivitate, agresivitate imprevizibila; tentative de autovatamare corporala
-dependenta medicamentoasa fata de antialgice sau anxiolitice, abuz de substante
psihoactive
10
Teoria cognitiva:
-capacitatea de procesare a informatiilor este esentiala in
adaptare la mediu
-daca procesul cognitiv este afectat apare o perturbare si la
nivel afectiv si comportamental
-anxietatea este un proces emotional
-frica este un eveniment cognitiv
-anxietatea ca si durerea reprezinta un simptom si nu o boala

*Strategie de supravietuire:

Eveniment procesare cognitiva=> amenintare =>
anxietate = traire neplacuta => actiune => disparitia
amenintarii => disparitia anxietatii




11
Factori neuro-bio-psihologici:

-regiunile legate de procesarea memoriei includ-hipocampul
-amigdala
-cortexul frontal
-regiunile legate de raspunsul la stres sunt:
-talamusul
-hipotalamusul
-locus ceruleus
In conditii de stres cronic se observa leziuni la aceste nivele
(localizarea si severitatea depinzand de tipul de stres).
Ca o consecinta a traumei pot apare diverse conditii
medicale generale (traumatisme craniene)

Factorul genetic:
-exista o componenta genetica;
-a fost descris un locus la nivelul cromozomului 5 responsabil de
,,raspunsul de tresarire,, exagerat








12
INTERVENTII PSIHOFARMACOLOGICE
Medicamente psihotrope care amelioreaza starea pacientilor cu PTSD:
-antidepresive triciclice:
-amitriptilina-reduce simptomele de evitare
-AMITRIPTYLIN cp 25 mg, 50 mg, 75mg
sol. Inj
-imipramina-reduce simptomele intruzive
-ANTIDEPRIN cp 25 mg
-antidepresive serotoninergice:
-sertralina -ZOLOFT cp 50 mg, 100 mg
-paroxetina -SEROXAT cp 20 mg, 30 mg,
-fluoxetina -FLUXONIL cp 10 mg, 20 mg,
-PROZAC cp 20 mg
-benzodiazepine utilizate in tratamentul de scurta durata al afectiunii
-midazolam -DORMICUM
-alprazolam -XANAX
-bromazepam-LEXOTANIL
-oxazepam -OXAZEPAM
-diazepam -DIAZEPAM
-medazepam -RUDOTEL


13
* Simptomele intilnite in PTSD pot fi considerate, initial, o
componenta a raspunsului normal al unei persoane la o
experienta coplesitoare.Daca durata existentei lor depaseste 3
luni si se prelungeste o perioada de luni sau ani de zile
inseamna ca este vorba de o tulburare posttraumatica de stres.
*Indivizii care sufera de PTSD prezinta cel putin un episod in care
evenimentul traumatic revine in viata cotidiana.Acest fenomen
se poate petrece brusc, evocarea revine clar in memorie si se
acompaniaza de emotii intense, dureroase, alteori se produce o
retraire a traumei in care amintirile sunt atat de puternice incat
persoana revede scenariul traumei in fata ochilor sau considera
ca este vorba de o retraire autentica a traumei.
* In PTSD se manifesta pregnant fenomenul de
evitare.Persoanele care au suferit traume se simt amortite,evita
relatiile emotionale cu familia, colegii de servici, prieteni si
indeplinesc numai activitati mecanice de rutina, avand o
aparenta rece, distanta, plictisita ceea ce determina o scadere a
performantelor profesionale si o interrelationare mai redusa cu
familia si prietenii.In acest context relatarile membrilor familiei,
ale prietenilor, ale colegilor de servici ajuta la stabilirea
diagnosticului si a conduitei terapeutice.

14
INTERVENTIA
PSIHOTERAPEUTICA IN PTSD
Cu cat interventia psihoterapeutica se instituie mai aproape de
momentul declansarii tulburarii, cu atat recuperarea va fi mai rapida si
mai complexa.

Trecerea de la etapa de psihodiagnostic si evaluare clinica la etapa de
interventie psihologica propriu zisa se poate face prin intermediul
unei liste de probleme.Aici intereseaza modul in care tabloul clinic se
exprima in probleme concrete de viata pentru fiecare pacient.

Obiectivele psihoterapiei sunt restabilirea sentimentului de control
asupra propriei vieti, diminuarea impactului evenimentului traumatic
asupra experientelor actuale si reconstituirea autostimei pacientului


Psihoterapia ajuta pacientii cu PTSD sa identifice si sa stabileasca
relatii benefice, cu rol de suport si siguranta, care au o importanta
vitala in procesul de recuperare.


15
PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE
CLINICA
Componentele psihologice evaluate clinic pot include aspecte:
- afective;
- cognitive;
- comportamentale;
- psihofiziologice;
- de personalitate;
-relationale.
Cunoasterea acestor componente se realizeaza prin procesul de
evaluare clinica in care se utilizeaza metode diverse precum testare
psihologica, interviu clinic .
Activitatile specifice de psihodiagnostic si evaluare clinica se refera la:
-investigarea si psihodiagnosticul tulburarii psihice;
-evaluare psihologica a starii de sanatate psihica;
-evaluare cognitiva si neuropsihologica;comportamentala;bio-fiziologica;
-evaluare subiectiv- emotionala; a personalitatii si a mecanismelor de
coping/adaptare
-evaluarea contextului familial, profesional, social;
-identificarea unor factori etiopatogenetici: declansatori, determinanti,
favorizanti, predispozanti si de mentinere a simptomatologiei


16
Instrumentele psihologice utilizate in procesul de
evaluare clinica includ:
-interviuri (structurate, semistructurate, libere)
-teste psihologice
- pot fi utilizate numai de catre psihologi acreditati in
acest domeniu si numai intr-un cadru organizat.

Investigarea prin interviu trebuie sa fie dublata de o
investigare obiectiva prin teste psihologice acolo
unde acest lucru este posibil.

In urma acestor investigatii se clarifica si se
definitiveaza tabloul clinic.


17
Psihoterapia de grup
Reprezinta terapia de electie in cazul stresului posttraumatic.
Indiferent de natura factorului traumatizant /structura grupului
de lucru rezultatul terapiei e reprezentat de:
-recapatarea sentimentului de siguranta
-control asupra propriei vieti
-sprijinirea pacientilor in a face fata cerintelor de moment care
apar in viata de zi cu zi.
Legatura cu persoane care au trait o experienta similara este
eficienta in procesul de refacere a sentimentului apartenentei la
o comunitate, pacientii devenind capabili sa faca fata
problemelor care apar in comunitatile mai mari.
Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup sunt:
-stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
-explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor
-intelegerea efectelor experientelor trecute asupra
comportamentului,trairilor din prezent
-invatarea unor noi modalitati de a face fata stresului
interpersonal

18
TERAPIA COMPORTAMENTALA
Acest tip de terapie urmareste modificarea anumitor
comportamente, de a invata pacientii sa-si reduca anxietatea si
nivelurile stresului.
Programele pot sa includa elemente de exersare a relaxarii, a
respiratiei, in scopul reducerii anxietatii.
-ex: respiratia diafragmatica (inspiruri lente si profunde)
Persoanele anxioase prezinta ameteli, palpitatii, din cauza
hiperventilatiei.
Terapia prin expunere se adreseaza eficient trasaturilor unice
ale structurii fricii caracteristice fiecarui individ.Pacientii sunt
expusi la stimuli ce produc anxietate sau frica(legati de trauma)
intr-o maniera prelungita pana exista o reducere a fricii sau
anxietatii(pana se obtine obisnuinta sau stingerea).Contactul
gradat cu stimulul ce produce frica grabeste procesul de
obisnuinta si, cu suficiente asocieri , stimulul isi pierde
abilitatea de a declansa raspunsul de frica.
-majoritatea persoanelor cu PTSD evita stimulii ce declanseaza
teama si asta duce la cresterea intensitatii raspunsului de frica

19
TERAPIA COGNITIV-
COMPORTAMENTALA
Este asemanatoare pana la un punct cu terapia
comportamentala.
Pacientilor li se explica influenta pe care modul de a
gandi o are asupra simptomatologiei, sunt ajutati sa-
si modifice felul de a gandi si credintele despre sine,
despre evenimentul traumatic, despre lume si
despre viitor.
Obiectivul acestei tehnici este redobindirea modului
optimist de a privi viitorul
Dezvoltarea controlului emotional le permite sa
perceapa o ameliorare relativ rapida a simptomelor
PTSD.
Pacientii sunt invatati diferite metode de coping,
pentru reducerea anxietatii si corectarii gandurilor
inadecvate legate de trauma
20
PSIHOTERAPIA SENZITIVO-MOTORIE
Este o metoda de procesare a memoriei traumatice.
Modificarea raporturilor normale de procesare a informatiilor existente
intre nivelele cognitiv, emotional, si senzitivo-motor duce la
simptomatologia tulburarii de stres posttraumatic.
Acest tip de psihoterapie utilizeaza corpul (nu constiinta/emotiile),
tratand direct efectele traumei asupra organismului, ceea ce usureaza
apoi procesarea cognitiva si emotionala.
Nivelele de procesare a informatiilor la nivelul creierului sunt:
-senzitivo-motorie in etajele inferioare ale creierului
-emotionala- in sistemul limbic
-cognitiva- in etajele corticale superioare
Integrarea celor 3 nivele este esentiala pentru refacerea pacientului.
Exista 2 directii generale de procesare a informatiilor :
-ascendenta
-descendenta
In cadrul terapiei procesarea senzitivo-motorie este sustinuta prin
control constient, facand temporar abstractie de emotii, ganduri.
Terapeutul are rol de ,,cortex auxiliar al pacientului pana acesta devine
capabil sa identifice si sa descrie singur senzatiile somatice pe care le
resimte.


21
TERAPIA FAMILIALA
Familia poate fi privita ca un sistem a carui buna functionare
depinde de functionarea normala a tuturor componentelor.

In PTSD apar in sfera relationala simptome de tipul:
-detasare; afectarea capacitatii de traire a sentimentelor de
tandrete si intimitate;
-deteriorarea relatiilor maritale si parentale;
-evitarea unor dezvaluiri personale determinate de lipsa de
incredere in alte persoane si teama de a fi respins.

O atentie aparte trebuie acordata relatiilor cu familia.
Este o atitudine gresita evitarea discutarii cu membrii familiei
situatia traumatizanta.

Pe de o parte absenta oricarei informatii v-a speria si mai mult
membrii familiei care pot exagera riscul. Pe de alta parte
refuzind dialogul v-a lipsi suportul pretios tocmai din partea
celor care sunt dispusi sa-l ofere.



22
INSTRUMENTE DE EVALUARE
SCALA DE ANXIETATE HAMILTON (HAS)
-Consta in 14 itemi
-este una din primele instrumente de masurare a anxietatii
-furnizeaza o evaluare globala a anxietatii si identifica atat simptome psihice cat si somatice
-ests o scala de observatie si se recomanda a fi completata de un clinician cu experienta
1.Anxietatea-stari emotionale de incertitudine cu privire la viitor mergand de la
neliniste,sentimente de insecuritate,iritabilitate,aprehensiune pana la o teroare imposibil de
controlat
-cotare: 0= fara tulburari
:
4= trairea terorii perturba grav viata obisnuita a pacientului
2.Tensiunea-include capacitatea de a se relaxa, nervozitatea, tensiunile corporale,
fatigabilitatea, incapacitatea de a sta locului
-cotare : 0= fara tulburari
1=pacientul este ceva mai tensionat si mai nervos decat de obicei
:
4=tensiunea interioara si agitatia perturba in permanenta viata cotidiana
3.Frica-tip de anxietate particulara care creste cand pacientul se afla in situatii mai
speciale.Subiectul se simte mai bine daca evita aceste situatii=>anxietate fobica
-cotare: 0= absenta fricii
:
4= anxietatea fobica perturba sever si continuu viata cotidiana

23
4.Insomniile- include doar experienta subiectiva a subiectului asupra lungimii
somnului si asupra profunzimii acestuia (somn superficial-intrerupt sau somn
profund-continuu)
-cotarea se face apreciind cele 3 nopti anterioare examinarii prezente.
-nu se tine seama de sedative sau hipnotice
-cotarea: 0= absenta insomniilor
:
4= somnul este atat de superficial incat subiectul relateaza doar scurte
perioade de atipire sau somnolenta,
5.Dificultati de concentrare ale memoriei si atentiei
-cotare: 0=fara tulburari
:
4= dificultatile sunt atat de mari incat deranjeaza chiar interviul
6.Dispozitia depresiva-inglobeaza comunicarile verbale si nonverbale de tristete,
de descurajare, de depresie, disperare, neputinta
-cotare: 0= fara tulburari
:
1=subiectul este vag mai depresiv decat de obicei
4= predomina sentimentele de descurajare, neputiinta, subiectul neputind
fii distras de ele
7.Simptome generale musculare-include slabiciunea musculara, rigiditate
musculara, sensibilitatea musculara
8.Simptome somatice senzoriale include o fatigabilitate exprimata puternic si o
slabiciune care determina perturbari senzoriale functionale:vajaitul urechilor,
tulburari de vedere, bufeuri de caldura/ frig



24
9.Simptome cardiovasculare-include tahicardia, palpitatiile, presiunes toracica,
durerile in piept, senzatiile de sincopa
10.Simptome respiratorii-include senzatia de greutate in piept, de nod in gat,
dispnee
11.Simptome gastrointestinale-include dificultati de inghitire, senzatia de nod in
stomac, dispepsia(greturi, diaree, balonari,...)
12. Simptome genito-urinare- include simptome non organice sau psihice cum
sunt:mictiuni frecvente/urgente; anorgasmie; dispareunie; ejaculare precoce
13.Simptome ale sistemului nervos- include accese de paloare /roseata a fetei;
tendinat de a transpira ; vertijul
14. Comportamentul in timpul intrevederii-bazat pe comportamentul subiectului in
timpul intrevederii.
- este subiectul tensionat/ nervos/ agitat/ inacapabil sa stea linistit/ palid/
tranpirand? Se face o estimare globala pornind de la aceste aspecte.
- cotare : 0= subiectul nu pare anxios
:
4= subiectul este foarte anxios, agitandu-se si tremurand din tot corpul
25
SCALA DE MASURARE A OBSESIV COMPULSIVITATII
Yale-Brown (Y-BOCS)
-masoara severitatea simptomelor
-este un instrument destinat sa fie aplicat de un clinician cu experienta
pentru ca desi scala se bazeaza pe raportarea subiectului, evaluarea
finala se sprijina pe judecata clinica a intervievatului.
-este un interviu semistructurat care prevede pentru fiecare item diferite
intrebari in ceea ce priveste simptomul si un mod de scorarein 5 trepte
(de la 0 la 4).
-scala este impartita in 2 parti: itemii de la 1 la 5 sunt pentru obsesii, cei
de la 6 la 10 sunt itemii pentru compulsii;
Inainte de adminstrarea scalei intervievatorul va prezenta
subiectului modul de definire a obsesiilor si compulsiilor, da exemple
de obsesii si compulsii si se va asigura ca subiectul are o viziune clara
asupra celor ce va fi intrebat.
Este necesar ca subiectul sa inteleaga modul de definire a obsesiilor
pentru ca sa nu se faca confuzii cu simptome asemanatoare din fobia
sociala sau din tulburarile de impuls.
In medie administrarea scalei dureaza intre 15- 20 minute.
Include timpul de compulsii, interferenta lor cu activitatile sociale
obisniute, gradul de distress, rezistenta si controlul;
Scorul total se poate intinde de la 0 la 40.Un scor sub 8 este
considerat normal, un scor peste 16 este luat ca si criteriu de
includere in studiile psihofarmacologice iar un scor peste 25 este
considerat a indica o tulburare obsesional-compulsiva serioasa. 26
THE TRAUMATIC EVENTS SCREENING
INVENTORY CHILD (TESI C)
Interviu clinic ce evalueaza expunerea copiilor
(implicare directa sau in calitate de martori) la
evenimente potential traumatizante:
-accidente severe;
-boli; dezastre;
-violenta in familie sau comunitate;
-abuz sexual;
Discutia se poarta cu copilul si nu cu adultii.
Intrebarile sunt in numar de 16 au o anumita
ordine gradul de intimitateal evenimentelor
analizate creste progresiv, pentru ca pacientul
sa poata face fata stresului reamintirii traumei.

27
INVENTARUL STARILOR ANXIOASE
ZUNG
-contine 20 de itemi care acoperacele mai frecvente
simptome ale anxietatii, cu un raport intre
simptomele afective si somatice de 5/15.

-este una din cele mai bune scale care citeste
simptomele somatice

-un scor de peste 50 indica prezenta anxietatii.

-scala deosebeste subiectii cu anxietate de cei fara si
de cei cu alte tulburari psihiatrice precum tulburarile
de somatizare.
28
SCALA PENTRU SEVERITATEA TULBURARII DE
PANICA
-contine 7 itemi care se evalueaza de catre clinician pe baza
intrebarilor pe care scala le furnizeaza.
-fiecare item acopera un criteriu diagnostic / un simptom si este
scorat pe o scala Likert cu 5 puncte si evalueaza frecventa
atacurilor de panica, severitatea lor, anxietatea anticipatorie,
comportamentul de evitare si tulburarile de functionare ale
subiectului.
-prezinta proprietati psihometrice ce o recomanda uzului clinic
-validitatea ei a fost demonstrata concurent cu interviuri special
destinate pentru diagnosticul tulburarii de panica.
Incepem explicandu-i pacientului ca definim atacul de panica ca
un sentiment de frica sau teama care incepe brusc si se
intensifica rapid, in general atige apogeul in 10 minute.
Acest sentiment este asociat cu senzatii psihice inconfortabile,
ca accelerarea batailor inimii, respiratie greoaia, inecare,
ameteala, transpiratie.
Un episod de panica complet are cel putin 4 simptome.



29
1.Frecventa atacului de panica
-ex: In ultima luna cate atacuri complete de panica ati experimentat?
-cotare: 0=nici un episod de panica
:
4=extreme, se intimpla mai multe atacuri /zi
2.Suferinta in timpul atacului de panica
-ex: Va intreb despre suferinta simtita in timpul atacului de panica.
Cat de suparat v-ati simtit? A-ti putut sa continuati ceea ce faceati inainte?
-cotare: 0=simptome limitate, fara episod de suferinta
:
4=suferinta extrema, stoparea activitatii, plecare din camera, pierderea
concentrarii cu suferinta majora
3.Severitatea anticiparii anxietatii
-ex: In ultima luna cat de mult v-ati ingrijorat ca se poate intimpla un nou atac de
panica?
4.Teama agorafobica
-ex: Au fost locuri in care v-ati simtit speriat sau le-ati evitat pentru ca ati crezut ca
veti avea un atac?
5.Panica senzatia de frica
-ex: In ultima luna ati evitat sa faceti ceva pentru ca ati crezut ca veti cauza o
senzatie psihica inconfortabila?
6.Interferarea in functionalitatea sarcinilor in timpul tulburarilor de panica
7.Interferarea in functionalitatea sociala datorata tulburarilor de panica
-ex:in ultima luna cat de mult au afectat atacurile de panica activitatea, sarcinile/
viata sociala?



30
TESTUL CAPS-clinician administered PTSD scale
- este cel mai utilizat interviu
- raspunde cel mai bine la criteriile unui bun instrument
diagnostic, adica sa acopere criteriile diagnostice postulatede
nosologia actuala, sa furnizeze date atat in mod
dichotomic(absent vs prezent) cat si pe un continuu de
severitate despre simptomele bolii si sa posede o buna
validitate si confidenta;
-scala consta din 17 itemi care acopera criteriile B, C, D, din DSM
si pe care intervievatorul trebuie sa le evalueze pe baza unor
intrebari furnizate de interviu;
-pentru criteriul B intrusiune- interviul evalueaza urmatoarele
simptome: gandurile intrusive privind evenimentul , visele
,flashback-urile si cat de suparatoare au fost acestea.
-pentru criteriul C evitare- raspuns emotional- se evalueaza
evitarea, persistenta gandurilor, activitatilor si locurilor care ar
putea aminti de evenimentul traumatizant, incapacitatea de a-si
aminti aspecte importante ale situatiei traumatizante, scaderea
interesului pentru activitati, sentimente de detasare, ingustarea
afectului si pesimism.
31
-pentru criteriul D vigilenta crescuta- se evalueaza: tulburari de somn,
hiperexcitabilitate, tulburari de concentrare si tresarire.
* Intervievatorul evalueaza frecventa si intensitatea fiecarui simptom pe o
scala de la 0 la 4.
-pentru criteriul A expunerea la traumatism- intervievatorul furnizeaza subiectului
o lista care cuprinde o gama larga de evenimente iar subiectul trebuia sa
aleaga pa na la 3 evenimente pe care le-a trit in ordinea severitatii.
-pentru criteriul E afectarea functionarii- subiectul este intrebat despre durata
tulburarii
-pentru criteriul F durata-subiectul este intrebat despre trairea subiectiva a
tulburarii (distress-ul subiectiv) si interferenta cu functionarea subiectului.
* Daca scorul total de severitate (frecventa + intensitatea pentru toate cele 17
simptome) este egal sau mai mare de 65 atunci se poate considera ca exista
diagnosticul de PTSD conform DSM-IV.
* In afara celor 17 itemi pentru tot atatea simptome, interviul mai cuprinde 5
itemi care masoara caracteristici asociate: vinovatie; disociere; derealizare;
depersonalizare; diminuarea simtului realitatii.
* Interviul permite atat diagnosticul tulburarii pentru timpul prezent cat si
pentru o perioada anterioara.
* Scala administrata de clinician pentru PTSD- CAPS- este considerata
,,standardul de aur,, in evaluarea PTSD.In general administrarea CAPS ia 33 +
16 minute.
Exista o varianta a testului special adaptata pentru copii si adolescenti
CAPS-CA (PTSD scale child and adolescent).


32
TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATIC LA COPII
O parte din acei copii care au fost supusi in copilarie
la diferite forme de agresiune dezvolta tulburari de
stres postraumatic.
Raspunsul copiilor la trauma poate fi un
comportament dezorganizat, agitat, anxietate.
La copii mici poate surveni un joc repetitiv in care
sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei dar
care nu are tendinta de a diminua anxietatea.
Visele sunt terifiante fara continut recognoscibil.

33
In cazul PTSD la copii recuperarea este
favorizata de:
-discutii cu persoanele din anturajdespre evenimentul traumatic
-ascultarea a ceea ce copilul are de spus si nu evitarea sau
reactiile exagerate la trauma
-discutia despre principalele detalii legate de eveniment;discutie
clara, exacta cu limbaj adecvat varstei.

Copii pot solicita rediscutare subiectului de un numar mare
de ori.
Receptionarea si procesarea informatiilor se face cu cat
distanta in timp fata de trauma este mai mare.

Se va evita asocierea somn-moarte =>fobia de somn / anxietate
Gandirea copilului legata de cauzalitatea evenimentului poate
duce la aparitia sentimentelor de vinovatie
34
DEMERSUL CLINIC
In ceea ce priveste psihodiagnosticul si evaluarea clinica psihologul
clinician trebuie sa :
-obtina date colaterale privind evenimentul traumatic si afectarea
subiectului;
-adopte un stil de interviu adecvat atunci cand are un dubiu asupra
simptomelor exprimate de subiect; sa reformuleze intrebarile fara ca
sa lase impresia unei suspiciuni;
-comunicarea non verbala sa fie neutra;
-sa nu provoace subiectul pentru ca acesta sa nu exagereze mai mult
simptomele;
-sa ofere subiectului spatiu sa-si expuna plangerile;
-sa evalueze cu grija semnificatia pe care subiectul o da evenimentului
traumatic;
-sa se asigure ca simptomatologia este un raspuns la evenimentul
traumatic.
Interviul clinic poate decela mai bine situatia cand subiectul
exagereaza sau minimalizeaza evenimentul traumatic.
Chestionarele au avantajul ca sunt neutre si nu deceleaza
evenimentul in contextul evaluarii simptomatologiei care ar face ca
subiectul sa exagereze trauma in favoarea obtinerii statutului de
bolnav.

35
FORME PARTICULARE ALE
TULBURARII DE STRES
POSTTRAUMATIC
STRESUL POST AVORT:

-manifestarea rectiilor poate avea loc imediat sau la ani de zile dupa avort;

-este provocat de incapacitate femeii de a-si exprima sentimentele in legatura cu
sarcina ei si avortul suferit;

-simptome prezente:-similare soc psihic dupa accident
-tulburari de somn:insomnii, cosmaruri ,vise obsesive
-focalizare atentiei asupra femeilor gravide,
copii mici sau dimpotriva teama/ panica la
vederea lor
-amorteala psihica; inhibarea vietii emotionale
-scaderea capacitatii de concentrare; plans necontrolat
-diverse tulburari sexuale; intreruperea comunicarii in
cuplu; schimbare frecventa a partenerului
-depresie; tristete, sentiment de vinovatie etc....



36
CONCLUZIA:
Trauma exista in viata de zi cu zi .
Poate sa ia forme diferite de la pierderea neasteptata
a unei persoane iubite la un serios accident de
masina, diagnosticul unei boli incurabile sau victima
unui atac.
In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea
sindromului de stres posttraumatic prin
comunicarea problemei stresante unui specialist
(dar si unor simple persoane) si respectarea
sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament).
In alte situatii informarea in legatura cu boala,
manifestarile acesteia , atitudinea optimista si
dorinta de a rezolva problema stresanta sunt
suficiente pentru a depasi situatia de stres .



37

BIBLIOGRAFIE
Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor
Mentale Editia IV (DSM IV) text revizuit-
Coordonator stiintific Prof. Dr. AUREL ROMILA; Ed.
Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania ;Bucuresti;
2003
Tudose, F;Tudose, C; Dobranici, L ;Psihopatologie si
Psihiatrie pentru Psihologi; Ed. Infomedica 2002
Tudose, F;Psihopatologie si Orientari Terapeutice in
Psihiatrie; Editia a II-a; Ed. Fundatiei Romania de
Maine; Bucuresti; 2007
Ghid de Practica Clinica in Psihologie; Comisia de
Psihologie Clinica si Psihoterapie; www.copsi.ro
Vrasti, R; Masurarea Sanatatii Mentale; carte in
format electronic 01/ 2009


38