Sunteți pe pagina 1din 29

ALTERNATIVA

EDUCATIONALA
PLANUL JENA






Studenti: PASTIA (BESLEAGA) FLORICA
TATARUS (BORS) NASTASIA
GRIGORE (BARHALA) MIOARA
STOICA LAURA
DRAGAN TUDORITA
AN III
Coordonator stiintific: lector univ. dr. CORNELIA STEFANESCU
PLANUL JENA


Planul Jena este un concept pedagogic aprut n anii 20. Iniiatorul su a fost
pedagogul german Peter Petersen (26 iunie 1884 21 martie 1952), care n 1924 l-a
aplicat la coala experimental a Universitii din Jena (Germania).
Dnd rezultate foarte bune, n scurt timp modelul Planului Jena s-a extins att
n Germania, ct i n alte ri.Planul Jena este un concept pedagogic aprut n anii
1920. Iniiatorul su a fost pedagogul german Peter Petersen, care n 1924 l-a
aplicat la coala experimental a Universitii din Jena(Germania).
Dnd rezultate foarte bune, n scurt timp modelul Planului Jena s-a extins att n
Germania, ct i n alte ri.
Planul Jena se nscrie ntre pedagogiile reformei de la nceputul sec. XX
(asemeni pedagogiei Montessori, Waldorf, Freinet, Planului Dalton).
n procesul educaional pune accentul pe copil i pe dezvoltarea integral a
personalitii sale. Dezvoltarea propriei identiti a copilului poate s se desfoare
doar n interaciunea sa cu ali indivizi, deci n comunitate.Prinii, educatorii /
profesorii i copiii, care formeaz comunitatea grdiniei / colii urmresc acelai
lucru: o educaie de bun calitate. n comunitate copilul nvaa nu numai s fie
membru util al acesteia, ci i s-i dezvolte spiritul critic fa de ea. El nva de
timpuriu s-i respecte pe cei din jur, s-i asume responsabiliti, nva ce este
libertatea i care sunt limitele ei, nva s se manifeste ca persoan dinamic, cu
spirit de iniiativ.
PLANUL JENA


Din punct de vedere al coninuturilor educaionale, acestea nu sunt diferite de
cele ale coliitradiionale, astfel nct copiii au oricnd posibilitatea s migreze
de la o coal organizat dup Planul Jenala una tradiional i invers.
Materiile sunt ns tratate interdisciplinar i se pornete pe ct posibil -de la
situaii autentice de nvare. inndu-se cont de particularitile de vrst ale
copiilor, la nivel precolar i primar se pune accent deosebit pe intrarea n
contract direct cu natura i lumea nconjurtoare n general, deoarece experiena
personal este cea mai bun baz pentru nvare.
Nerenunnd total la mprirea tradiional a copiilor (prin introducerea
grupurilor de nivel, care respect de regula criteriul vrstei copiilor), Planul Jena
propune organizarea lor n principal pe grupuri de baz (grupuri de vrst
combinate).
PLANUL JENA



Fiecare modalitate de grupare a copiilor se subordoneaz anumitor obiective
educaionale i nu este astfel formal sau discordant n raport cu obiectivele
fixate.
n grupul de baz se fac de exemplu activiti formative generale, orientarea
n mediul nconjurtor .a. avndu-se posibilitatea de individualizare. n grupul de
nivel are lor instrucia, asemeni celei din colile tradiionale.n grdiniele i
colile organizate dup Planul Jena nu se lucreaz dup un orar tradiional,
orientat pe discipline de nvmnt, ci dup un plan ritmic de activitate, n care
se succed alternativ cele patru activiti fundamentale, care stau la baza
procesului educativ: conversaia, jocul, lucrul i serbarea.
Ca forme de lucru menionm n afar de activitatea n grupuri de nivel i n
grupuri de baz i pe cea n cadrul proiecte, cursurile de iniiere icele de
exersare, cursurile opionale, cercurile .a.
PLANUL JENA



Este important s se in seama de interesele i aptitudinile fiecrui copil, de
ritmul i nivelul su individual. Se urmrete ndeplinirea de ctre toi copiii a unui
ansamblu de cerine minimale i stimularea lor pentru autodepire i atingerea
unor performane conforme cu natura proprie afiecruia.
Mediul n care se desfoar procesul educaional este foarte important. El
trebuie s ofere confort, siguran, intimitate, asemeni unui cmin i trebuie s
reflecte gustul, nevoile iinteresele copiilor, care i contribuie la amenajarea i
ntreinerea lui. Plante, acvarii, colecii de desene, de obiecte realizate de copii,
de materiale din natur, jucrii i jocuri, un mobilier uor i mobil sunt nelipsite n
grdiniele i colile organizate dup Planul Jena.Cadre didactice din toat ara
s-au confruntat i se confrunt n procesul educaional cu o serie de probleme
unele specifice nvmntului romnesc, altele specifice situaiei particulare n
care fiecare i desfoar activitatea.
PLANUL JENA
Institutul de tiine ale Educaiei a venit n ntmpinarea solicitrilor lor i a
efectuat n 1992 o lucrare care analiza principalele alternative pedagogice din
lume, oferind astfel un material documentar foarte util celor ce cutau noi ci n
nvmnt.ncepnd cu septembrie 1994 Planul Jena a fost introdus experimental
i n Romnia, la nivelul nvmntului precolar. Programul este coordonat
tiinific de Institutul de tiine ale Educaiei i are aprobarea MinisteruluiEducaiei
bazat pe Metodologia privind organizarea i funcionarea nvmntului alternativ
n Romnia (iunie 1994),
Cteva rezultate pozitive nregistrate pn n prezent de cei care lucreaz dup
modelul Planului Jena sunt:
- entuziasmul mai mare al educatoarelor i copiilor pentru viaa din grdini,
- grija mai mare cu care educatoarele pregtesc procesul educativ;
- gradul mai mare de independen al copiilor fa de aduli i astfel desctuarea
forelor lor luntrice, stimularea fanteziei i a spiritului lor de iniiativ;
- mbogirea grdiniei cu diferite materiale didactice;
- mai buna mprire a spaiului din grdini;
- conlucrarea mai strns a personalului cu prinii copiilor din grdini;
- accentuarea mai puternic a responsabilitii, puterii de decizie, implicrii i
libertii fiecrui membru al comunitii educaionale;
- rezultatele copiilor care sunt ntr-un proces continuu de nvare natural, .a.
PLANUL JENA
Peter Petersen
(1881 1952) Universitatea din Jena
PLANUL JENA
Peter Petersen (26 iunie 1884-21 martie 1952)

Piatra de mormant
a lui Peter Petersen
PLANUL JENA
COPII IN CLASA (ANUL 1928)
PLANUL JENA
O CLASA DE ELEVI (ANUL 1928)
PLANUL JENA
Planul Jena se inscrie intre pedagogia reformei de la inceputul secolului
XX. Este o alternativa ca si invatamantul traditional, oferind acestuia
elementele importante de inovatie, pentru cresterea calitatii procesului
educational.
La inceputul anilor 1920, pedagogul german Peter Petersen a preluat
scoala experimentala catedrei de Stiintele Educatiei a Universitatii Jena,
odata cu conducerea catedrei de Pedagogie a acestei universitati.
In 1924 a transformat acea scoala experimentala dupa principiile sale,
Intr-o scoala bazata pe comunitatea de munca si viata, valorificand propria
experienta pe cadrele didactice si pe directorii de scoala comunitara din
Hamburg.
Experimentul a debutat in primavara lui 1924 cu 21 de copii. Un an mai
tarziu s-a organizat o structura scolara completa de 8 ani de studiu, copiii
fiind impartiti in trei grupuri. Din 1994 Planul Jena a fost introdus si in
pedagogia din Romania, la nivelul invatamantului prescolar. Programul este
coordonat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si reprezinta punerea in
practica a unor preocupari legate de introducerea alternativei educationale
in sistemul romanesc de invatamant.
PLANUL JENA
Influentat de miscarea educationala din acea perioada, dezvolta dintr-o
noua perspectiva asupra omului.Realismul pedagogic, individualismul
pedagogic,pedagogia sociala si miscarea scolii muncii, Petersen transforma
scoala experimentala de la Jena intr-un tip nou.

CARACTERISTICI
Scoala este elementara, generala si libera. Ea este deschisa copiilor de
ambele sexe. Scoala este o scoala a comunitatii. Societatea este o
asociatie de lupta, al carei scop ultim este satisfacerea vietii practice.
Comunitatea are un continut spiritual si dinamism liber al structurii
interne, de aceea Petersen prefera o scoala a comunitatii, in locul celei a
societatii, iar grupul ca subunitate a comunitatii il prefera clasei.
Comunitatea este cea in cadrul careia se pot manifesta ca fiinte sociale.
In cadrul SCOLII COMUNITATII DE MUNCA SI DE VIATA ei invata sa se
manifeste activ si sa-si formeze constiinta sociala.
In diferite grupuri, copiii sunt pe rand indrumatori si copiii indrumati.
Copiii dotati ii sprijina pe cei mai putin dotati, cei varstnici pe cei tineri,
astfel se creeaza un profil moral, armonios al elevilor.
Copiii pot in egala masura sa se pronunte in egala masura asupra
problemelor de interes comun. Ei pot sa ia decizii, dar trebuie sa se supuna
deciziei conceptului.

PLANUL JENA

Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamant complex.
Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si se
orienteaza dupa interesele siritmul propriu de lucru, armonizand
in acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu
parintii, constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla.
Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamanntulcomplex.
Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si se
orienteaza dupa interesele si ritmul propriu de lucru, armonizand in
acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu parintii,
constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla.
Invatamantul se bazeaza pe educarea naturala, spontana. Parintii
sunt ajutati sa sustina copiii, ei trebuie sa cunoasca si sa sprijine
relatia care se stabileste intre educatia naturala si cea constienta,
indrumata de catre profesor. Ei sunt invitati sa participe la cat mai
multe activitati organizate in scoala, sa fie activ in comunitatea
educationala dar si in comunitatea de viata din care fac parte.


PLANUL JENA
Peter Petersen a prezentat principiile Planului Jena In Charta scolii primare,
principii care creioneaza modul de desfasurare a activitatii in acasta alternativa
educationala:
1. Fiecare om este unic- el are propria sa valoare si demnitate; ambele sunt de
neinlocuit.
2. Fiecare om, indiferent de rasa, nationalitate, sex, apartenenta sociala, religie
sau opinii de viata are dreptul sa-si dezvolte propria identitate care se defineste prin
independenta, constiinta critica, creativitate si echitate sociala.
3. Fiecare om are nevoie de relatii personale pentru dezvoltarea propriei
identitati. Are nevoie de contacte cu alti oameni, de contacte cu realitatea
perceptibila a naturii, de contacte cu realitatea extrasenzoriala.
4. Fiecare om este recunoscut ca persoana totala si pe cat posibil tratat ca atare.
5. Fiecare om este recunoscut ca promotor si inovator al culturii si pe cat posibil
tratat ca atare.
6. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa se respecte
valoarea unica si de neinlocuit a fiecareia.
7. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire care sa ofere spatiul si
stimulii pentru dezvoltarea identitatii fiecareia dintre ei.
8. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa se
opereze drept, pasnic si in mod constructiv cu diferentele si schimbarile
Individuale.

PLANUL JENA
9. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care planeta
noastra si mediul inconjurator sa fie tratate cu respect si grija.
10. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care resursele
naturale si culturale sa fie utilizate manifestandu-se responsabilitatea fata
de generatiile viitoare.
11. Scoala este o organizatie cooperativa relativ autonoma a celor
implicati. Ea este influentata de societate, influentand-o la randul ei pe
aceasta.
12. Este de datoria adultilor ca in scoala discutiile prealabile despre om si
convietuire sa formeze punctul de pornire pedagogic pentru actiunile lor
ulterioare.
13. In scoala materia scolara este preluata din realitatea vietii si din
experientele copiilor precum si din valorile culturale recunoscute si
apreciate in societate ca fiind mijloace importante pentru dezvoltarea
personala a oamenilor si a convietuirii acestora.
14. Procesul de invatamant din scoala se realizeaza cu ajutorul
mijloacelor didactice si prin situatiile pedagogice.


PLANUL JENA
15. De asemenea, procesul de invatamant din scoala se realizeaza
prin alternarea ritmica a activitatilro de baza (conversatie, joc, lucru si
serbarea).
16. In scoala predomina gruparea eterogena a copiilor in ceea ce
priveste varsta si nivelul de dezvoltare a acestora (pentru a se stimula
invatarea de la ceilalti si stimularea grijei pentru ceilalti copii din grup).
17. In scoala se completeaza si se alterneaza jocul si invatarea
independenta cu invatare asistata si indrumata, aceasta din urma este
orientata in mod explicit pe cresterea calitatii performantelor scolare
si ridicarea nivelului cognitiv. Initiativa copiilor joaca un rol foarte
important in aceasta activitate.
18. Orientarea in mediul inconjurator ocupa in scoala un loc central
avand la baza experienta nemijlocita, cercetarea si descoperirea
personala.
19. In scoala se realizeaza evaluari ale comportamentului srealizarilor
copiilor din perspectiva dezvoltarii personale si dupa discutii prealabile
cu copilul.
20. In scoala schimbarile si imbunatarile sunt privite ca un proces
continuu, inepuizabil. Acest proces este condus de interactiunea
consecutiva dintre a face si a gandi.

PLANUL JENA

n procesul educaional se pune accent pe copil i pe
dezvoltarea integral a personalitii sale. Dezvoltarea personalitii
se poate desfura doar n comunitate...prini, educatori, profesori
n interaciunea sa cu ali indivizi, urmresc acelai lucru o
educaie de bun calitate.
- S-i asume responsabiliti;
- nva ce este libertatea i care sunt limitele ei;
- S se manifeste ca o persoan dinamic cu spirit de iniiativ.
Alternativa educaional Jena din punct de vedere al
coninuturilor educaionale acestea nu sunt diferite de cele ale colii
tradiinale romneti, ci se bazeaz, pe un plan ritmic n care se succed
alternativ patru activiti:
- Conversaia;
- Lucrul;
- Serbarea;
- Jocul.
PLANUL JENA
Obiective prioritare:
Formarea deprinderilor de baz
Socializarea copiilor
Individualizarea fiecrui subiect
Crearea modelarea de personalitate

Obiective de referin:


S nvee s se descurce n situaii diverse
S se respecte pe sine, pe cei din jur
S descopere lumea prin experiene proprii

Elemente ale planului Jena:
Accentul se pune foarte puternic pe viaa social
Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a
respectului fa de cei din jur, a spiritului de iniiativ
A spiritului critic fa de membrii comunitii colare

A spiritului critic fa de membrii comunitii
colare
PLANUL JENA
Planificarea pe o zi:
Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei n care
se dezvolt o anumit tem (din viaa cotidian);
Cursul de iniiere n care se urmrete formarea de
deprinderi predare;
Perioada compact (lucru pe fie);
Introducerea cercului inchis n care se propune tema
sptmnal;
Materiile sunt tratate interdisciplinar i se pornete pe ct
posibil de la situaii autentice de nvare. Pornind de la
particularitile, de vrst se pune accentul pe intrarea n
contact direct cu natura, cu lumea nconjurtoare n general
deoarece experiena personal e cea mai bun baz pentru
nvare;
Nerenunnd total la mprirea tradiional a copiilor se
introduc grupele de nivel. Planul Jena i propune
organizarea grupelor de baz (grupuri de baz combinate).
PLANUL JENA

Grup de nivel
Grup de baz 1; Grup de baz 2; Grup de baz 3;
Grup de nivelul 1: 4 - 6 ani; 6 9 ani; 9 12 ani;
Grup de nivel 2;
Grup de nivel 3.
n cazul grupurilor de baz se urmresc activiti formative
n grupul de nivel are loc instrucia.
Planul Jena lucreaz dup un plan ritmic de activiti n
care se succed alternativ cele patru activiti fundamentale:
conversaia, jocul, lucrul i serbarea. Ca forme de lucru:
activitatea n grupuri de nivel;
activitatea n grupuri de baz;
cursul de iniiere;
cursuri opionale;
cercuri.
PLANUL JENA
Deosebiri:

Grupele de baz organizarea copiilor pe vrste cnd cel mic nva
pe cel mare, tratare interdisciplinar.

Jena Tradiional
mic 4 6 ani 3 4 ani
mijlocie 6 9 ani 5 6 ani
mare 9 12 ani 6 7 ani
- Activitate frontal dirijat
- Activitate gospodreasc
- Sponsorizri
- Activitate cu prinii
Apar grupe de nivel vrst
- grupe de nivel individual
PLANUL JENA
Activitate de baz cercul nchis
- deschis
Cercul impune nite reguli.
1.copilul care vorbete s fie ascultat ceilali s asculte
La grupa mic:
Cercul deschis n care copiii vor fi iniiai
Cercul de iniiere
In aceste cercuri vor iei nite reguli:
se iniiaz ceva
se vorbete despre ceva
se prezint materiale
joc de construcii
truse
se arat cum s se joace
se aranjeaz mapele
La grupa mijlocie obiectivul general poate fi acelai.
Se lucreaz interdisciplinar
Conversaia discuii - grupuri
- ntlniri
- mese rotunde
Asculi i prelucrezi
Ce ai facut
PLANUL JENA


Grup de mas - grupuri independente
- jocul este esenial
Lucrul munc independent la nivel propriu - construiete ceva
Serbarea deschiderea nchiderea unei sptmni

Organizarea copiilor pe vrste
Eu sunt copilul.
Tu ii n minile tale destinul meu.
Tu determini n cea mai mare msur dac vei reui.
D-mi te rog acele lucruri care s m ndrepte spre fericire.
Educ-m te rog ca s pot fi o binecuvntare pentru lume.
PLANUL JENA
La grupele mari
Activitatea independent liber aleas sugerat de educatoare care-i
va urmri i corecta.
- creativitate
- jocul
- conversatia poate aduce orice tem la nivelul lor de cunotere
o experien se concentreaz
- s aib o logic
- s nvee regula

Cercul nchis educatoarea propunndu-i o tem adoptat ca
modalitate de exprimare.
Lucrul perioada compact vor lucra fie din mape, ei i vor
alege tema.
Serbarea o or, o or i jumtate
PLANUL JENA
CONINUTURI EDUCAIONALE GRUPURI DE BAZ
I grup inferior (Untergruppe) deprinderi fundamentale scris, citit,
socotit
II grup mijlociu (Mittelgruppe) transmiterea de cunotiine cultur
general (istoria, geografia, cultura, civilizaie, etc)
III grup superior (Obergruppe) dezvoltarea personalitii
cunotiine despre lume i via

Amenajarea spaiului (colurile de joac)
-organizarea i gruparea copiilor;
-grup de mas;
-grup de nivel;
-grup de lucru;
-grup opional.
PLANUL JENA
METODE:
- conversaia formativ transmitere de cunotiine;
- n cerc cu diferite forme de utilizare;
-tipurile de cerc:
cerc deschis, n care se arat lucruri pe care copiii doresc s
le aduc n discuie;
- cerc nchis, n care tema este propus de cadrul didactic;
- cercul de lectur;
- cercul de observaie;
- cercul de organizare i planificare a activitilor pe
sptmn;
- cercul de evaluare la sfritul unei sptmni.
Jocul
Jocurile educative
Jocurile ritmice i gimnastic
Jocuri sportive
Jocuri din pauz
PLANUL JENA
Lucrul pe grupe nivel
- baz
- mas
- opional
Cursurile - introductive
- de iniiere
- cursuri de nivel
- curs de specialitate
- curs opional
- curs de fixare
Perioada compact
Serbarea evaluare
PLANUL JENA
PLANUL JENA

S-ar putea să vă placă și