Sistemul de directie

Florescu Daniel Laurentiu clasa a XI-a G

Examenul de certificare a competentelor
profesionale
Nivelul 2
Mecanic auto

Examenul de certificare a competentelor
profesionale
Nivelul 2
Anul scolar 2013-2014
Sistemul de directie serveste la
modificarea directiei de deplasare a
automobilului. Schimbarea directiei de
mers se obtine prin schimbarea
planului(bracarea) rotilor de directie in
raport cu planu longitudinal al
autovehiculului.

Conditiile impuse sistemului de directie sunt:

-Sa asigure o buna tinuta de drum(capacitatea acestore de a mentine directia de mers
in linie dreapta);
-Sa permita stabilizarea miscarii rectilinii(rotile de directie,dupa ce virajul s-a
efectuat,sa aiba tendinta de a reveni in pozitia mersului in linie dreapta);
-Efortul necesat pentru manevrarea drectiei sa fie cat mai redus;
-Randamentul sa fie cat mai ridicat;
-Socurile provenite din neregularitatile caii de rulare sa fietransmise la volan cat mai
atenuate;
-Sa permita reglarea si intretinerea usoara
-Sa nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari si,prin aceasta,la micsorarea
sigurantei in conducere;
-Sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cat mai mare.

fig. 1.1





Virajul automobilului este corect, adica rotile ruleza fara alunecare, cand
toate descriu cercuri concentrice in centrul de viraj O. Acest centru
trebuie sa se gaseasca la intersectia dintre prelungirea axcei rotilor din
spate si a axei fuzetelor celor doua roti de directie. Aceasta inseamna ca
in viraj, rotile de directie nu sunt paralele ci inclinate(bracate) cu
unghiuri diferite. Astfel unghiul de bracare al rotii interioare este mai
mare decat unghiul de bracare al rotii exterioare.

Tipuri constructive de sisteme de directie

Sistemele de directie cu pondere, folosite la autoturisme sunt:
- sistemul de directie cu melc globoidal si rola,simplu sau actionat cu
servomecanism
- sistem de directie cu circuit de bile sau cu servomechanism
- sistem de directie cu pinion si cremaliera
Sunt de asemenea folosite intr-o masura mai mica si:
- sistemul de directie cu surub si deget
- sistemul de directie cu surub si piulita
- sistemul de directie cu surub si sector dintat
Sistemul de directie cu melc globoidal si rola
Se compune dintr-o rola simpla,dubla sau tripla(in functie de
efortul care trebuie transmis) si un melc globoidal.
Datorita faptului ca intre melc si rola exista o frecare de
rostogolire,mecanismul are un randament ridicat.










Mecanismul de actionare cu pinion si clemaliera.

Acest tip de mecanism se utilizeaza destul de des la
autoturismele cu suspensie independenta a rotilor si
bara transversala de directie. In felul acesta,numarul
articulatiilor transmisiei directiei se reduce la patru fata
de alte sulutii care necesita cel putin sase articulatii.

Servodirectii utilizate la automobile. La unele autocamioane
si autobuze de mare capacitate si la unele autoturisme de
clasa superioara ,se utilizeaza mecanisme de comanda a
directiei prevazute cu servomecanisme hidraulice sau
electrice. Servomecanismele de directie reduc forta necesata
pentru manevrarea volanului,contribuind astfel la usurarea
conducerii automobilului si la amortizarea oscilatiilor
sistemului de directie.
In functie de modul de realizare a servomecanismuli,se
deosebesc doua tipuri de servodirectii; la primul
tip,servomecanismul este realizat separat de mecanismul de
directie,el actionand asupra organelor transmisiei directiei.
Cel de-al doilea tip de servodirectie are servomecanismul intr-
un corp comun cu mecanismul de actionare a directiei.

Defectele in exploatare ale sistemului de directie

Defectiunile sistemului de directie se pot manifesta sub forma:
-manevrarea volanului necesit un efort mare;
-rotile de directie oscileaz la viteze reduse;
-rotile de directie oscileaz la viteze mari;
-direcia trage ntr-o parte;
-directia transmite volanului ocurile de la roti;
-zgomote anormale ale direciei.


Manevrarea volanului necesit un efort mare. Defectul se datorete urmtoarelor cauze:
frecrilor mari n articulatii; frecrilor anormale n caseta de directie si la pivotii fuzetelor;
deformarii axului volanului precum si unele defecte ale pneurilor.
Frecrile mari n articulaii se produc ca urmar e a unui montaj sau reglaj incorect, a gresajului
nesatisfctor sau a ptrunderii prafului ntre elementele articulatiei.
Defeciunile se remediaz n atelierul de reparaii, prin demontarea organelor respective, prin
curarea i ungerea lor.
Frecrile anormale n caseta de direcie se produ c datorit gresajului insuficient, uzrii sau
deteriorrii urubului melc, rulment,ilor uzat,i sau incorect montai,jocului insuficient ntre
elementele casetei sau fixrii incorecte a casetei de direcie pe cadrul automobilului.
Defeciunile, cu excepia gresajului insuficient, nu se pot remedia dect
la atelier.
Frecrile anormale la pivoii fuzetelor se datoreaz gresajului nesatisfctor, jocului insuficient
ntre pivoi i rulmeni sau buce, griprii pivo,tilor.
Remedierea const n curarea i gresarea pivoilor; organele deteriorate se schimb la atelier.


Defeciunile pneurilor care ngreuneaz manevrarea volanului pot fi: presiune insuficient sau inegal, uzura
neuniform sau pneuri de dimensiuni diferite.
Rotile de directie oscileaz la viteze reduse. Oscilatia rotilor de directie, la viteze mai mici de 60 km/h, se
datoreaz cauzelor: presiunii incorecte n pneuri, pneuri de dimensiuni diferite, roi neechilibrate, organele
sistemului de direcie sunt uzate, rulmenii roilor au joc mare, osia din fa deplasat, suspensia defect
(arcuri desfcute sau rupte, amortizoare defecte), cadrul deformat, geometria roilor incorect.

Pe parcurs se remediaz defeciunile referitoare la refacerea presi unii n pneuri, strngeri i montri corecte
de piese. Restul defeciunilor se remediaz la atelier.

Roil e de direcie oscileaz la viteze mari. Cauzele sunt similare cu cele care produc oscilaii la circulaia cu
viteze reduse, n plus mai intervin: jocuri insuficiente la frnele din fa, dezechilibrarea sau deformarea
rotilor din spate, suportii motorului slbiti sau defecti.
La viteze mari, oscilat,ia rot,ilor de direct,ie este un defect periculos
mai ales cnd aceste oscilat,ii intr n rezonant, cu oscilat,iile cadrului sau cu cele ale altor organe ale
sistemului de direcie sau suspensie

Direcia trage ntr-o parte . Cauzele pot fi: pneurile roilor din fa nu au aceeai presiune sau nu sunt
identice ca mrime, frnele sunt reglate incorect, cadrul este deformat, unul din arcurile suspensiei din fa
are ochiul foii principale rupt.

In parcurs se corecteaz presiunea n pneuri i se regleaz frnele. Restul defectiunilor se remediaz la
atelier.

ocurile provenite din interaciunea roilor cu drumul se transmit volanului. Fenomenul apare n special la
deplasarea pe drumuri cu denivelri datorit:
-presiunii prea mari n pneuri,
-dezechilibrrii roilor, amor tizoarelor defecte,
-uzrii sau reglrii incorecte a organelor sistemului de direct,ie.
Zgomote anormale ale organelor sistemului de direcie. Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi:
-jocuri excesive n articulaiile transmisiei direciei
-slbirea coloanei volanului i a suportului acestuia sau a casetei de direcie,
-deteriorarea rulmenilor sau montarea lor greit, frecri anormale datorit gresrii nesatisfctoare.
Pe parcurs se remediaz numai acele defeciuni care nu necesit demontarea organelor sistemului de
direcie.

Sistemul de direcie mai poate prezenta urmtoarele defecte:

Ruperea barei transversale sau longitudinale este un defect foarte periculos deoarece direcia nu mai poate
fi controlat. Reparare a se va face n atelierul de reparaie, pn la care automobilul va fi remorcat.

Ruperea levierului de direcie se produce mai rar, cauza principal fiind un defect de material sau
fenomenului de oboseal al acestuia. Pn la atelierul de reparaie automobilul va fi remorcat.

Va multumesc pentru atentia acordata.