Invatarea in scoala.

Aspecte generale si specifice

Cuprins
Definitii
Tipurile/formele nvarii
Legile nvrii
Condiiile nvrii
Modelele nvrii i implicaiile lor n
actul educaional;
Procesele fundamentale ale nvrii;
Motivaie i nvare;
Definitii
Invatare=
capacitatea organismelor de a-si modifica
comportamentul adaptativ, avand ca efect echilibrarea
organismului la mediu (E Dulama);

procesul dobndirii experienei individuale de comportare
(A. N Leontiev);

un numr mare de procese diferite prin care se modific
comportamentul (J. Davitz, S. Ball, 1978);

proces de achizitie a ceva nou, ceea ce implica o
schimbare;
Invatarea
perspectiva psihologica:
o activitate efectuat cu scopul nsuirii unui lucru;
un proces care are loc n sistemul nervos, ale crui
efecte sunt anumite schimbri de comportament (Z.
Wlodarski, 1980);

perspectiva psihopedagogica:
Invatarea proces, o schimbare interna nondirect
observabila, care se realizeaza in momentul in care se
dobandeste o reprezentare mentala a unui obiect de
cunoscut sub forma de cunostinta, se dezvolta un nou
mod de a face sub forma de abilitate sau cand se
adopta o noua atitudine fata de obiecte, de persoane
sau evenimente (Gagne, 1985, Ausubel, Novak si
Hanessian, 1978).

Exercitiu (S. Bernat, 2003, p.31)
Ganditi-va la o experienta de
invatare recenta;
Precizati ce ati invatat la nivel de
-cunostinte;
-abilitati, comportamente;
-atitudini.

Ce ati invatat despre felul in care dvs
insiva invatati



Indicatorii comportamentali ai invatarii
O schimbare de comportament
(variatie calitativa si cantitativa)
Schimbarea datorata unei
experiente, unui exercitiu;
Schimbarea sa fie durabila.
Tipurile invatarii:
in functie de analizatorul care participa la
invatare: invatare vizuala, auditiva, verbo-motorie,
olfactiva, gustativa si kinestezica;

dupa eficienta: receptiv-reproductiva, inteligibila si
creativa;

dupa modul de organizare a materialului de
invatare: invatare programata, euristica, algoritmica,
prin modelare si rezolvare de probleme, prin
descoperirea inductiva, deductiva si analogica;

dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare
prin observare, imitare, prin conditionare reflexa,
conditionare operanta, prin identificare.
Tipurile nvrii
J Linhart:
Invatare directa, intentionata-invatarea
scolara
nvarea colar - proces de receptare i asimilare a
informaiilor i influenelor educative, de organizare a
structurilor cognitiv-operaionale, psihomotrice, afective
ale ntregii personaliti, desfurat ntr-un cadru
organizat
Invatare indirecta, spontana-invatarea
sociala
R. Gagn
Teoria invatarii cumulativ ierarhice
1.nvarea de semnale/semne;
2. nvarea stimul-rspuns;
3. Inlnuirea de miscari;
4. nvarea de asociaii verbale;
5.nvarea prin discriminare;
6. nvarea de concepte/noiuni;
7. nvarea de principii, reguli i norme;
8. nvarea de tip rezolutiv (rezolvarea de
probleme).


Legile nvrii

legea dezvoltarii
legea receptivitii optime;
legea semnificaiei i
selectivitii;
legea efectului;
legea transferului;
legea interferenei;
legea sistemicitii


Legea dezvoltarii in invatare
Procesul nvrii reflect i
respect stadialitatea
dezvoltrii psihice, ceea ce
presupune c trecerea de la o
etap inferioar la una
superioar presupune
parcurgerea etapelor anterioare
considerate inferioare.
Legea receptivitii optime
nvarea trebuie nceput nc din
primele zile dup natere i strict
corelat cu transformrile
evolutive care se produc
succesiv n plan psihologic
general;
Legea semnificaiei i selectivitii
curba nvrii depinde de importana
pe care o prezint materialele
prezentate (natura i coninutul
sarcinilor de nvare) precum i de
motivaia elevului (particularitile
structurii psihice interne a indivizilor).
Aceast lege se manifest n sfera
nvrii colare prin intermediul
intereselor de cunoatere i a aspiraiilor
profesionale.
Legea efectului
formulat de E.Thorndike i care
postuleaz c pe parcursul nvrii se
manifest tendina de a selecta
reaciile de rspuns n funcie de
efectele pe care acestea le produc;
astfel, va crete frecvena reaciilor i
aciunilor corecte i va descrete
frecvena aciunilor incorecte; n
primul caz, efectul acioneaz ca ntrire
pozitiv, n cel de-al doilea, efectul
acioneaz ca ntrire negativ.
Legea transferului
exprim legtura pozitiv, de
facilitare reciproc ce se stabilete
ntre diferitele coninuturi i
secvene ale nvrii.
Legea interferenei
exprim influena negativ,
perturbatoare pe care un anumit
coninut sau tip de material de
nvare o exercit asupra nsuirii
unui alt coninut sau material
Legea sistemicitii-
nvarea unui material devine mai
uoar i mai eficient cu ct
aceasta are un caracter mai bine
organizat i sistematizat i invers
Condiiile nvrii

R Gagne: interne si externe;

D Ausubel: variabile intrapersonale
(cognitive, afective) si situationale


Teoria invatarii situationale (Collins,
Brown si Newman, 1987)
Contextul sau situatia de invatare
reprezinta ansamblul relatiilor dintre
agentii invatarii si mediul in care acestea
se produc.
Prin intermediul acestora invatarea
dobandeste o semnificatie particulara
pentru educat, ajutandu-l sa vada mai
clar aplicabilitatea cunostintelor;
Importanta achizitiei cunostintelor in
contexte care demonstreaza
aplicabilitatea lor in viata reala
Variabile
Cognitive:
Structura cognitiva, stadiul dezvoltarii
cognitive, capacitatea intelectuala,
exercitiul, starea de pregatire cognitiva
(cunostintele prealabile, maturitatea
cognitiva generala);
Afective:
Motivationale si atitudinale (ce au rol
stimulativ, mai ales in faza de debut a
invatarii)-dorinta de cunoastere, nevoia
de realizare si autoafirmare

Rezultatele invatarii
Informatia verbala (cunostinte);
Deprinderii motorii;
Deprinderi intelectuale;
Strategii cognitive;
Atitudini

Modelul integrativ al variabilelor
nvatarii
Modelele/paradigmele nvrii

1. Asociaioniste;
2. Constructiviste;
3. Ca procesare de informaie.



1. Modelul asociationist
Teorii:
a) Condiionarea clasic
b) Condiionarea instrumental /operant


Specificul modelului/paradigmei
asociaioniste
nvarea este produs prin stabilirea
unor relaii ntre cel puin 2 clase de
evenimente cum ar fi stimulii sau
comportamentele.
C. Hull (1953)- n condiionare accentul
se pune pe formarea unor pattern-uri
comportamentale adecvate
condiiilor concret individuale cu
posibilitatea extinderii aplicabilitii lor la
alte situaii asemntoare


Condiionarea clasic
I.P. Pavlov
1. SN (hrana)-------------RN
2. SC (sunet)--------------RN
SN(hrana)--------------RN

3. SC (sunet)-----------------RC


Legile invatarii
Legea stingerii dac stimulul condiionat
(sunetul /aprinderea lmpii) este prezentat de un
nr de ori fr a fi nsoit de hran, rspunsul de
salivaie se va stinge; dup stingere, reacia
condiionat (salivaia) poate s reapar la o nou
prezentare a stimulului condiionat; reapariia
spontan poart numele de revenire spontan;
Legea generalizrii- indic apariia reaciei
condiionate (salivaia) i la stimuli apropiai de
stimulul original;
Legea discriminrii- un subiect poate s
rspund difereniat la doi stimuli apropiai.



Condiionarea instrumental /operant

Invarea prin ncercare i eroare-
E. Thorndike;
Condiionarea instrumental
/operant B.F. Skinner


Edward Thorndike
Invarea implic o succesiune de
ncercri i erori
Legile acestui tip de nvare:
Legea strii de pregtire-stare de pregtire este
o tendin spre aciune, iar ndeplinirea aciunii
este satisfctoare, n timp ce nendeplinirea ei
devine suprtoare;
Legea exerciiului-exprim faptul c soliditatea
unei legturi S-R care este dependent de
numrul repetiiilor
Legea efectului- se refer la ntrirea sau slbirea
unei legturi, ca rezultat al consecinelor pe care
aceasta le are


B.F. Skinner
Invatarea se produce prin asociere care se realizeaza ntre
un comportament produs spontan i un eveniment, care
urmeaz la un interval foarte scurt de timp.
Condiionarea operant este acel tip de nvare n care
consecinele comportamentului influeneaz posibilitatea
apariiei acestuia.
Intarirea in invatare =consecinte pozitive sau negative
ale unui comportament care influenteaza
posibilitatea/evitarea reproducerii comportamentului
initial;
Invatarea sociala sau prin imitatie o forma de invatare
in care consecintele pot fi sisteme de intarire secundare
ale comportamentelor imitate.


Tipuri de intarire
Intarirea =procesul prin care introducerea
unui anumit stimul sau eliminarea unui
stimul maresc probabilitatea aparitiei
unui comportamnet
Pozitiva=i se ofera celui care invata ceea
ce are nevoie sau ceea ce-i place;
Negativa= consecinte care conduc la
evitarea comportamentului initial

Tipuri de intarire
ntrirea continu fiecare rspuns este ntrit este
recomandabila pentru etapa iniial a nvrii;
ntrirea la interval fix- se produce la intervale fixe
de timp;
ntrirea la interval variabil- se modific perioada
de timp care trebuie s treac pn la o nou ntrire,
ea determin o rat de rspuns constant i foarte
rezistent la stingere;
ntrirea n proporie fix se aplic dup un nr. fix
de rspunsuri, produce o rat mai mare de rspunsuri,
ns, atunci cnd ntrirea nceteaz, comportamentul
dispare foarte repede;
ntrirea la proporie variabil acest program de
ntrire produce o rat mare de rspunsuri foarte
rezistente la stingere.

2. Modelul constructivist al nvrii
nvarea este un proces activ i constructiv,
are loc ntotdeauna ntr-un context, deci este
situativ, multidimensional i sistemic.
Rezultatele nvri nu pot fi prevzute, deoarece
procesele de construire a realitii sunt individuale
i situaionale .
(Reinmann-Rothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997,
p.336, din Horst Siebert, Pedagogie Constructivist, p. 31,
2001)

Modele constructiviste ale nvrii
Constructivismul piagetian
Constructivismul social al lui L.S.
Vgotski
Constructivismul sociocultural al lui
J.S. Bruner;
Modelul interactionalist al scolii de
psihologie sociala genetica


Jean Piaget
1896 - 1980
Constructivismul piagetian
I
Cunostintele se construiesc printr-o
interactiune permanenta a subiectului cu
obiectul, a individului cu mediul;
Dezvoltarea inteligentei este o
prelungire a mecanismelor biologice de
adaptare;
Inteligenta= adaptare, adica echilibru
intre organism si mediu realizata prin
asimilare si acomodare
Constructivismul piagetian
II
Invarea= modificare a strii
cunotinelor;
Invarea=construcie n care ceea ce
este primit de la obiect i ceea ce este
adus de subiect sunt indisolubil unite
Stadiile dezvoltarii cognitive sunt
rezultatul unei construcii progresive ce
depinde att de factori interni ct i de
factori externi;
Invatarea este rezultatul dezvoltarii.
Implicatiile teoriei piagetiene asupra
actului educational
Planurile de invatamant, continuturile
programelor analitice, modul de
desfasurare a unei lectii trebuie adaptate
nivelului de dezvoltare intelectuala a
elevilor;
Centrarea predarii pe elev si adaptarea
sarcinilor de invatare la nivelul cognitiv al
elevului;
Rolul activ al elevilor in invatare intr-un
mediu stimulator, cu materiale si activitati
variate, care sa le ofere conditii optime
pentru invatarea prin descoperire
L S Vygotsky
1896-1934

Constructivismul social al lui L.S.
Vgotski
Rolul interactiunii sociale in dezvoltare;
Constructia cognitiva a persoanei se realizeaza in
contexte interactive, in activitati comune adult- copil;
Invatarea se poate transforma in dezvoltare, este
conditia dezvoltarii;
procesele dezvoltarii nu coincid cu cele ale invatarii;
zona dezvoltrii proxime=aria dintre nivelul actual
de dezvoltare al copilului i nivelul de dezvoltare
potenial care poate fi atins cu ajutorul adulilor (parinti
sau alte persoane mai experimentate).
Zona proximei dezvoltari ne ajut s cunoatem viitorii
pai ai copilului, dinamica dezvoltarii sale, lund n
consideraie nu numai rezultatele deja obinute, ci i pe
cele n curs de achiziie


Constructivismul socio-cultural
J.S. Bruner
Ansamblul interactiunilor de sustinere si de ghidaj,
dezvoltate de un adult ajuta copilul sa invete sa-si
organizeze conduitele astfel incat sa poata rezolva
singur o problema pe care nu stia sa o rezolve initial.
Implica sase elemente interdependente:
1.angajarea subiectului in sarcina,
2. reducerea obstacolelor,
3. mentinerea orientarii in raport cu obiectivele,
4. semnalarea caracteristicilor determinante,
5. controlul frustrarii,
6. prezentarea de modele

Constructivismul socio-cultural
J.S. Bruner
Modalitati de reprezentare a unui
domeniu:
Modalitatea activa-prin implicarea in
actiuni directe;
Modalitatea iconica- prin utilizarea
imaginilor, graficelor;
Modalitatea simbolica-prin utilizarea
simbolurilor
Modelul interactionalist al scolii de
psihologie sociala genetica
Dezvoltarea cognitiva se sprijina pe
interactiunea cu ceilalti;
Interactiunile sociale ale copilului, in
special cele care provoaca conflict
socio-cognitiv, reprezinta cadrul adecvat
al achizitiilor cognitive ale copilului;
Conflictul socio-cognitiv= divergenta
raspunsurilor oferite de partenerii unei
interactiuni la o situatie problema cu care
sunt confruntati si careia trebuie sa-i
gaseasca un raspuns comun.


Conditiile unui conflict socio-
cognitiv
Existenta unor raspunsuri initiale diferite
asupra aceleasi probleme si obligatia
coordonarii finale intre parteneri pentru a
oferi un raspuns comun;
Participantii la o interactiune trebuie sa
dispuna deja de anumite instrumente
cognitive si socio-cognitive;
Interactiunea trebuie sa dea nastere unui
angajament activ al fiecaruia dintre
parteneri in confruntarea argumentelor si
in coordonarea lor pentru obtinerea unui
raspuns unic


Invatarea prin cooperare
Interactiunea fata in fata;
Interdependenta pozitiva;
Responsabilitatea individuala;
Detinerea unor deprinderi de
colaborare;
Prelucrarea in grup
3. Modelul nvrii ca procesare de
informaii
propune o nou viziune asupra psihicului
uman ca sistem de procesare a
informaiilor;
Studiaza felul in care:
cunostintele anterioare ale individului
influenteaza achizitia de noi informatii;
modul de organizare a informatiilor;
elaborarea strategiilor cognitive si
metacognitive;
remedierea deficitelor in procesarea informatiei

Principiile achizitiei de cunostinte in
psihologia cognitiva
A invata=a integra informatii noi in memoria
permanenta;
O informatie este mai bine inteleasa si memorata
daca este integrata intr-o retea conceptuala;
Cunostintele vechi se constituie in filtre de
selectie, de semnificare a noilor cunostinte;
Vechile cunostinte trebuie activate in mod
intentionat in momentul invatarii de noi informatii
(recurgerea la scheme, analogii );
Cunostintele sunt de trei feluri:
declarative,procedurale si conceptuale (sau
metacunostintele);
Cunostintele declarative (a sti ca ) trebuie sa se
transforme in unele procedurale ( a sti sa ).

Metacognitia si rolul ei in invatare
Metacognitia=cunostintele pe care le
are o persoana despre functionarea
propriului sau sistem cognitiv.
Metacognitia=capacitatea unei persoane
de a-si reprezenta propria activitate
cognitiva, de a-si evalua mijloacele si
rezultatele, de a o ajusta diferitelor tipuri
de probleme sau de situatii prin alegerea
deliberata a unor strategii si reguli si de a
stabili caracterul adevarat sau fals al unor
reprezentari (J Delacour).

F.H.Flavell
Componentele metacognitiei:
Cunostinte metacognitive;
Referitoare la persoane: intraindividuale,
interindividuale, universale
Referitoare la sarcina;
Referitoare la strategii
Capacitati de planificare, control si
monitorizare a propriei gandiri, a
propriului mod de invatare.


Procedee de dezvoltare a
metacognitiei
Protocolul gandirii cu voce tare;
Jurnalul invatarii;
Autochestionarea
Planificarea pasilor invatarii;
Feed-back permanent din partea profesorului;
Tehnica inventarierii materialului, scopului,
strategiilor si a obstacolelor in invatare;
Abordarea logica si sistematica a problemelor.


Percepia

Percepia este reflectarea direct
i unitar n plan mintal a nsuirii i
structurii obiectelor i fenomenelor
n momentul n care acestea intr n
sfera de aciune a simurilor
conducand la formarea imaginii
perceptive a respectivelor obiecte
si fenomene.

Caracteristici
implic o serie de alte procese psihice;
o sum de senzaii;
experiena, imaginile, cunostintele anterioare,
atitudinea motorie, starea de pregtire,
expectanele, motivaia, interesele, emoiile,
gandirea prin operatiile sale, nivelul de
constiinta;
activitatea psihomotric, limbajul subiectului


Operatiile actiunii perceptive
Detectia;
Discriminarea;
Compararea;
Identificarea si recunoasterea

Formarea perceptiilor
Prezentarea unui material intuitiv bogat,
variat;
Orientarea atentiei asupra a ceea ce este
esential-folosirea desenului schematic in
predare;
Folosirea combinata a metodelor
demonstratiei si observatiei
independente;
Pregatirea intelectuala a celor care invata
prin anuntarea obiectivelor lectiei;
Prezentarea ilustratiilor impreuna cu
explicatiile adecvate.

Reprezentrile

Reprezentrile sunt procese
psihice cognitiv-senzoriale de
reflectare a nsuirilor concrete
ale obiectelor i fenomenelor
realitii n absena aciunii
nemijlocite a acestora asupra
organelor de sim.

Asemanari perceptii-reprezentari
sunt fenomene intuitive;
produc efecte fiziologice;
sunt legate de micare;
au un neles, o semnificaie.
(A Cosmovici).

Caracteristici
Se produc n absena obiectelor;
constituie o prelucrare a datelor perceptive;
sunt subiective, depind de voina noastr;
imaginea obinut este mai palid, mai tears,
mai fluctuant, mai schematica;
rein nsuirile figurative i caracteristice pentru o
clas de obiecte, fenomene, situaii;

Functiile reprezentarilor
de simbolizare reprezentare mental a
obiectelor, fenomenelor reale sau
posibile;
de suport intuitiv al unor raionamente
n rezolvarea unor probleme sau sarcini
cognitive complexe;
de sprijin figurativ al imaginaiei, al
activitii intelectuale;
de facilitare a generalizrilor i de
pregtire mental a formrii noiunilor i
operaiilor mentale complexe;
cathartica



Atenia

Atenia asigur orientarea
selectiv, tonifierea scoarei
cerebrale i concentrarea
proceselor psihice n scopul
cunoaterii materialului de
nvat, care este selectat i
filtrat n funcie de interese i
motive.

Functionare
Orientare;
Concentrare;
Claritatea perceptiei;
Rapiditatea perceptiei;
Modificari motorii si expresive
Modele teoretico- explicative ale
ateniei
modelul neurofiziologic- natura ateniei
este intim legat de procesualitatea
neuronal;
modelul neurochimic- atenia este
determinata de reacii i transformri mai
profunde de la nivelul creierului;
modelul psihologic leag atenia de
schemele de organizare i funcionare a
contiinei- atenia este indicatorul
contientizrii unei situaii;


Modele teoretico- explicative ale
ateniei
modelul motivaional-atenia este
expresia condiiilor i proceselor
motivaionale din interiorul organismului
ea selectnd i delimitnd ceea ce are
semnificaie i ceea ce este util de ceea ce
este indiferent;
modelul cognitiv-leag atenia de
selectarea, procesarea i utilizarea
informaiilor n contextul interaciunii
generale a omului cu lumea.


Tipuri:

Involuntar;
Voluntar;
Post voluntar.


Calitatile atentiei
Capacitatea de
concentrare/intensitatea atentiei ;
Stabilitatea atentiei;
Volumul atentiei;
Distributia atentiei
Condiii care favorizeaz
concentrarea ateniei
Condiii externe: noutatea
materialului, intensitatea stimulilor,
micarea, variaia, schimbarea.
Condiii interne: trezirea interesului
pentru un anumit domeniu.

Memoria

Memoria este un proces psihic
de ntiprire i stocare a
informaiilor, de reactualizare
prin recunoatere i
reproducere a acestora ntr-o
form selectiv.

Caracteristici
un proces activ influenat de:
limbaj, de modul n care nelegem
evenimentele, de reprezentrile i
de sentimentele noastre, de atenie
i de structurile metacognitive.

Tipuri de memorie
1. n funcie de perioada de retenie/retinere:
memoria este de foarte scurt durat
(senzoriala), de scurt durat i de lung
durat;

2.n funcie de tipul de informaie memorat:
auditiv, vizual, spaial, verbal, imaginativ,
afectiv, motorie, semantic, procedural,
episodic;

3.n funcie de tipul de proces cognitiv: memoria
poate fi: implicit, explicit,
strategic/nestrategic



De retinut!
Pentru ca nvarea s fie
permanent, trebuie ca informaia
s fie stocat n 5 depozite:
semantic,
episodic,
procedural,
automat,
afectiv.

Memoria de foarte scurta
durata/senzoriala
Retine automat si pentru foarte
scurt timp informatii primite de la
organele de simt;
Retine informatia senzoriala pana
cand alte procese cognitive sunt
capabile sa o preia;
Se ipostaziaza in functie de
modalitatile senzoriale care
furnizeaza informatia (auditiva,
vizuala, tactila,etc)


Memoria de scurta durata
Asigura stocarea informatiei pentru 15-20
secunde;
Retine putine informatii;
Poate creste capacitatea prin gruparea
informatiilor in grupuri informationale
semnificative;
Informatia este codificata in mod acustic;
Repetitia de mentinere poate prelungi
pastrarea informatiilor pentru mai mult
timp



Memoria de lunga durata
Cuprinde pe timp nelimitat toate
informatiile pe care le poseda sistemul
cognitiv;
Informatia este codificata in mod
semantic (dupa inteles);
O mare parte a continutului acestei forme
nu este disponibila in permanenta;
Repetitia elaborativa poate prelungi
durata stocarii informatiilor pentru mai
mult timp;
Informatiile sunt stocate in mod organizat

Memoria semantica
=conceptuala, cuprinde cunostinte
de ordin general si semnificatii ale
acestora.
Parte a memoriei de lunga durata
Continutul ei: concepte, principii,
reguli, imagini mentale care sunt
organizate in retele semantice,
scheme , scenarii cognitive, retele
propozitionale.


Memoria episodica
=memorie autobiografica; contine
informatii despre evenimente
personale, amintiri ale subiectului
asociate cu contexte spatio-
temporale precise si sunt organizate
cronologic;
parte a memoriei de lunga durata


Memoria procedurala
Cuprinde informatii in legatura cu
diferite tipuri de proceduri, strategii
de realizare a diverselor actiuni;
Parte a memoriei de lunga durata;

Memorie explicita-memorie
implicita
Memorie explicita (sau declarativa)=memorie
constienta, directa, voluntara deoarece
continuturile ei sunt accesibile constiintei si pot
face obiectul unei reactualizari intentionate.
Cuprinde cunostinte relative la fapte, situatii, stari
de lucruri;
Memorie implicita (sau automata)=memorie
inconstienta, indirecta, involuntara, deoarece
continuturile ei nu sunt accesibile constiintei si nu
sunt reactualizate in mod intentionat. Cuprinde
cunostinte legate de actiuni (deprinderi de diverse
tipuri) numite si cunostinte procedurale

Procesarea informatiilor
Nivel perceptiv =caracteristicile
fizice ale stimulului;
Nivelul fonologic-procesarea sub
aspectul caracteristicilor lingvistice;
Nivelul semantic= semnificatia
cuvantului

Codificarea informaiilor
reprezentare activ- prin care
copilul stocheaz informaiile ca
amintiri ale activitii musculare;
reprezentare iconic- informaia
este pstrat sub form de imagini
senzoriale, de obicei vizuale;
reprezentarea simbolic ; ncepe n
momentul n care copilul nv
numerele.


Organizarea cunostintelor in memorie
Concepte;
Prototipuri;
Retele semantice;
Scheme cognitive;
Scenarii cognitive.

Conceptul
=unitatea cognitiva de baza a
gandirii, ce condenseaza insusiri
generale si esentiale pentru o clasa
de obiecte sau relatii

Prototipul

Este exemplul ce ilustreaza un
concept;
Este exemplarul ideal care
insumeaza caracteristicile unei
categorii, unei clase de obiecte,
fenomene
Reteaua semantica
=structura mintala compusa din
concepte legate intre ele prin
diferite relatii semantice.
Schema cognitiva
=structura generala de cunostinte,
activate simultan, corespunzand
unei situatii complexe din realitate;
Scenariul cognitiv
=succesiune de evenimete specifice
unui anumit context, care ghideaza
comportamentul oamenilor
Raportul procesare-intentionalitate
Invatarea intentionata este
superioara celei neintentionate doar
daca este asociata cu o procesare
mai profunda a stimulului.


Conservarea informaiei
se explic prin mecanismele asociatiei. Asociatia este o
legtur stabilit ntre stri/procese psihice, n aa fel
nct producerea uneia/unuia atrage dup sine,
imediat apariia celorlalte (A Cosmovici).
Legile asociatiei:
contiguitatea n timp;
contrastul;
asemnarea;
interesul;
natura excitantului;
repetarea lui;
intensitatea lui;
timpul trecut de la percepia anterioar.


Condiiile care asigur o memorare
facil i temeinic
cunoaterea sensului, scopului
nvrii;
necesitatea cunoaterii efectelor, a
rezultatelor nvrii;
nelegerea materialului de nvat;
consolidarea inteniei de
memorare;
repetarea materialului de nvat;
favorizarea transferului de
cunotine sau de priceperi



MOTIVAIA

component structural-funcional a psihicului (a
personalitatii) uman, care reflect o stare de
necesitate n sens foarte larg;
structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea,
iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai
mult sau mai puin precizat
ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, nnscute
sau dobndite, contiente sau incontiente, simple
trebuine fiziologice sau idealuri abstracte (Al Rosca);
structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea,
iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai
mult sau mai puin precizat
stare de disociaie i de tensiune care pune organismul n
micare pn ce ajunge la reducerea tensiunii i
regsirii integritii sale .










Motivul
forma concret, actual n care se
activeaz i se manifest o stare de
necesitate.
Este cauza interna a
comportamentului uman;
Este cel care genereaza o anumita
atitudine



Funciile motivatiei
semnalarea dezechilibrelor fiziologice sau
psihologice (trebuine);
activare intern i difuz;
declanare a aciunii pe care o i justific;
autoreglare a conduitei;
energizant, dinamogen, orientativ i de
echilibrare a conduitei.


Trsturile motivatiei
diversitate motivaional;
conflictualitate motivationala;
ierarhizarea motivelor;
variabilitate motivaional.



TEORIA LUI A. MASLOW
1. nevoi fiziologice,
2. nevoi de linite i protecie,
3. nevoi de dragoste, apartenen,
4. nevoi de stim,
5. nevoi de cunoatere i nelegere,
6. nevoi estetice,
7. nevoi de autoactualizare



Teoria motivatiei de realizare
(D.C.McClelland)
Motivele fundamentale ale comportamentului
uman:
-nevoia de putere (de autoritate, dominatie);
-nevoia de apartenenta;
-nevoia de realizare (de performanta, de
reusita);
Motivatia= f (intensitatea motivului x
probabilitatea reusitei x atractivitatea
performantei)




Motivaia colar
ansamblul factorilor interni ai personalitii
elevului care ii determin, orienteaz,
organizeaz i susin eforturile de nvare.
Motivele care-i determin pe elevi s nvee
sunt: sociale, cognitive, afective,
profesionale, ale autorealizrii, succesului i
insuccesului scolar, aptitudinile speciale.


Relatia nevoi, scopuri si invatare
Invatarea este declansata si
sustinuta de anumite motive si este
orientata spre atingerea unor
scopuri;
Scopul =anticiparea sau
reprezentarea mentala a starilor
potential satisfacatoare pe care
persoana doreste sa le atinga.
Nevoile academice ale elevilor(1)
Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele
invatarii;
Sa inteleaga procesul de invatare;
Sa fie implicati activ in invatare;
Sa le fie fixate obiective care sa aiba
legatura cu preocuparile si alegerile
proprii;
Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze
stilul, punctele forte in invatare;



Nevoile academice ale elevilor (2)
Sa perceapa modelul invatarii ca pe
un proces interesant si valoros;
Sa experimenteze succesul in
invatare;
Sa aiba timp sa integreze cele
invatate;
Sa primeasca un feed-back imediat
si real;



Nevoile academice ale elevilor (3)
Sa fie implicati in autoevaluarea
eforturilor si rezultatelor invatarii;
Sa fie rasplatiti in mod adecvat
pentru performantele obtinute;
Sa beneficieze de un mediu de
invatare suportiv, securizant si bine
organizat
(Eugene Garcia, 1999, apud V
Jones&l Jones, 2007, p. 249)



Motivatia realizarilor in mediul
scolar
D Ausubel si F Robinson:
Motivele principale ale comportamentului de
invatare la elevi:
Impulsul cognitiv;
Trebuinta afirmarii puternice a eului;
Trebuinta de afiliere.


Dinamica motivaional n concepia lui E.
L. Deci (1991)

Motivaia se situeaz pe un
continuum de la cea exterioar la
cea interioar, astfel:

Amotivatie---Motivatie
extrinseca=Reglare externa---
Interiorizare----Identificare---
Integrare=Motivatie intrinseca



Amotivatie
-Demotivare
Motivatie extrinseca
Motivatie
intrinseca
Fara reglare

Reglare
externa

Interiorizare

Identificare


Integrare

Reglare
interna
Iubesc
sa
fac
asta
Nu
stiu
si nu
imi
pasa
"
Fac asta
doar
pentru
ca
trebuie
"
Ma simt
vinovat
daca
nu fac
asta
cum
trebuie
Cred ca
este
import
ant sa
fac
asta
..."
A face
asta e
chiar
import
ant
pentru
mine
Motivaie i performan
performan = rezultatele observabile ale
nvrii;
relaia motivaie i performan este n
dublu sens;
reglarea relaiei dintre motivaie i
performan se realizeaz prin intermediul
nivelului de aspiraie.


Nivelul de aspiraie
Nivelul de aspiraie= ateptrile,
scopurile, preteniile unei persoane
privind realizarea viitoare a unei sarcini;
nivelul de expectan = rezultatul concret
la care subiectul se ateapt n urma
rezolvrii unei anumite sarcini
Depinde de : succesul si/sau esecul
scolar,caracteristicile individuale,
conditiile educative din familie si scoala;
Trebuie sa fie stabilit in functie de
posibilitatile individului
Legea optimum-ului motivaional
sau legea Yerkes Dodson

Cresterea performantei scolare este
proporional cu intensificarea motivaiei
numai pn la un punct, dincolo de care
urmeaz stagnarea i chiar regresul
Nivelul optim al motivaiei depinde de
caracteristicile sarcinii de realizat
conjugate cu particularitile psihice
individuale: emotivitate, echilibru,
stpnire de sine.


Legea optimum-ului motivaional
sau legea Yerkes Dodson

Declinul
motivaiei
poate
depinde si
de
complexita-
tea/
dificultatea
sarcinii de
lucru


Succesul i insuccesul colar

Bernard Weiner (1979)
Oamenii (elevii) explic succesul
i insuccesul propriu invocnd 2
categorii de cauze: interne/externe
i stabile/instabile.

Stabilitatea cauzei
Caracter intern/
extern

Cauz stabil

Cauz instabil

Cauz intern

Capacitatea, abilitile

Efortul

Cauz extern

Dificultatea sarcinii

ansa

Cauzele invocate pt a explica succesul
/esecul

Cauzele invocate pt a explica succesul
/esecul
B Weiner :
Un succes va fi interpretat de elev ca semn al
inteligenei (cauz intern i stabil), iar un eec va
fi atribuit mai degrab lipsei de ans (cauz ext i
instabil )
Alegerea cauzei depinde de stima de sine proprie
elevului. Astfel, un elev nclinat s plaseze cauzele
eecurilor n exterior i mai ales n categoria celor
stabile demonstreaz c are o stim de sine sczut
i ca atare ateptri slabe cu privire la posibilitile
sale de a reui n viitor.
Atribuirile pe care le face un individ sunt legate de o
dimensiune important a personalitii pe care A.
Bandura (1993) a numit-o autoeficiena sau
sentimentul propriei eficiene.


Autoeficiena sau sentimentul propriei
eficiene
Se refera la ceea ce credem despre abilitile
proprii, despre capacitatea pe care o avem de a
duce la bun sfrit aciunile necesare obinerii
unei performane.
Percepia pe care o persoan o are asupra
propriei competene provine din:
performanele anterioare;
observarea executrii unei activiti de ctre alt
persoan;
reaciile fiziologice i emoionale;
interveniile, susinerile primite din partea
profesorilor, prinilor, colegilor.


Modelul socio-cognitiv al motivatie in
context scolar
R Viau

Caracteristicile motivatiei dupa R Viau
Motivatia-fenomen dinamic care se
schimba constant;
Motivatia=interactiunea dintre
perceptiile elevului,
comportamentele acestuia si mediu;
Motivatia presupune atingerea unui
scop.
Stimularea motivatiei
In predare, produc efecte motivationale
urmatoarele conduite:
1. folosirea anecdotelor;
2. prezentarea unui plan general al lectiei;
3. organizarea informatiilor sub forma unor
scheme;
4. utilizarea analogiilor;
5. interogarea frecventa a elevilor in
legatura cu subiectul in discutiei;
6. folosirea exemplelor concrete.





Stimularea motivatiei
In nvare motivarea apare daca
elevii stiu:
ce i ct s invete,
pentru ce sa invete,
daca inteleg ceea ce invata,
daca verbalizeaza ceea ce au
invatat,
daca pot sa intrebe ce nu au
inteles.


Stimularea motivatiei
n faza evaluarii, produc efecte
motivationale urmatoarele aspecte;
1. folosirea adecvata a pedepselor si
recompenselor;
2. evaluarile personalizate;
3. incurajarile, sustinerile;
4. evitarea culpabilizarilor;
5. incurajarea elevilor spre
autoevaluare.


Fazele procesului de nvare colar
1. perceperea/receptarea materialului prin
inducerea unei stri de atenie i de activare
cerebral;
2. nelegerea= condensarea informaiei n noiuni,
legi, principii;
3. fixarea n memorie;
4. actualizarea cunotinelor sub forma
reproducerii i mai ales a operrii transferului n
condiii apropiate de cele de la lecie sau ntr-un
context nou.